alegeri.md

Partidul Democrat nu va face coaliţie bilaterală cu PCRM, ci va insista pe o coaliţie democratică largă, a spus Marian Lupu într-o conferinţă de presă vineri, 31 iulie. Liderul PDM a declarat că formaţiunea pe care o reprezintă va insista ca forţele politice să se abţină de la declaraţii care ar tensiona atmosfera din societate. De asemenea, va insista pe un plan anticriză, care să fie elaborat cu participarea experţilor şi reprezentanţilor societăţii civile, pe instituirea unei comisii de anchetă independentă asupra evenimentelor din 7 aprilie. “Vom pleda pentru aplicarea corectă a Codului audiovizualului privind activitatea tuturor posturilor de televiziune şi radio din ţară şi, în mod special, a companiei publice «Teleradio-Moldova», şi pentru asigurarea reflectării pluraliste, corecte şi imparţiale a evenimentelor”, a spus Lupu. PDM va opta pentru excluderea implicării excesive a statului în activitatea mediului de afaceri şi pentru separarea instituţiilor de stat abilitate cu elaborarea şi implementarea politicilor de instituţiile cu funcţii de control. PDM va promova un sistem independent judecătoresc, prin eliminarea influenţei politice, reformarea procuraturii şi a organelor de forţă. Pe plan extern, PDM va susţine integrarea europeană, dar şi păstrarea statutului de membru al R. Moldova în CSI şi a celui de neutralitate. (Info-Prim)

Încurajator şi dătător de speranţe — astfel a calificat alegerile parlamentare moldoveneşti din 29 iulie John Kerry, preşedintele Comitetului pentru relaţii externe al Senatului SUA şi fost candidat prezidenţial, se spune într-o declaraţie emisă de senator joi, 30 iulie. “Este un moment important pentru R. Moldova. E un lucru încurajator şi dătător de speranţe să vezi moldovenii exercitându-şi drepturile democratice prin intermediul alegerilor, dar este în aceeaşi măsură îngrijorător să vezi diferenţele politice transformându-se în violenţă”, spune senatorul american. Potrivit senatorului american, liderii politici din Moldova trebuie să găsească limbaj comun. “Dacă vor putea să renunţe la interesele lor personale şi politice, există şanse să se găsească o nouă abordare faţă de problemele ţării”, a adăugat Kerry. “Unii analişti au afirmat că Moldova este victimă a poziţiei sale geografice, fiind prinsă între «sferele de influenţă» ale Europei şi Rusiei. Eu, însă, cred că poziţia sa geografică poate fi punctul ei forte. Prin cooperare şi efort susţinut, Moldova poate şi trebuie să devină o punte între Europa Centrală şi cea de Est”. (Info-Prim)

PL este formaţiunea cu cele mai multe voturi acumulate de la cetăţenii care au votat la secţiile deschise de peste hotare — 42,2%. PL este urmat de PLDM, cu 32,5% din sufragii, PCRM — 9,5%, PDM — 6% şi AMN — 5,8%. Pentru PPCD şi-au dat votul 2,6% din moldoveni de peste hotare, pentru PSD — 1%, iar pentru PEMAVE — 0,5%. (Info-Prim)

“Viitorul democratic şi european al R. Moldova se află acum în mâinile PLDM, PL, AMN şi PDM”, susţin patru deputaţi ai Parlamentului Federal al Germaniei (Bundestag). Declaraţia este semnată de către Manfred Grund (CDU — Uniunea Creştin- Democrată/CSU — Uniunea Creştin-Socială), Michael Link (FDP -Partidul Liberal), Markus Meckel (SPD — Partidul Social Democrat) şi Rainder Steenblock (Alianţa 90/Partidul Verzilor). Deputaţii spun că forţele democrate din R. Moldova au reuşit să obţină o victorie împotriva Partidului Comuniştilor (PCRM), aflat de opt ani la guvernare, în condiţii de campanie electorală foarte complicată. “Accederea cu un total de 13 mandate în parlament a PDM sub conducerea noului preşedinte al partidului, Marian Lupu, a fost un factor determinant în obţinerea majorităţii de către opoziţie”, se menţionează în declaraţia deputaţilor germani. Formarea unui guvern stabil de coaliţie, cu cele 53 de mandate ale opoziţiei democratice, nu este o sarcină uşoară. Potrivit parlamentarilor germani, aceasta presupune un nivel înalt de conştiinţă şi responsabilitate din partea tuturor actorilor politici. “Atât timp cât nu se va decide asupra noilor alegeri ale preşedintelui (care poate fi ales cu 61 de voturi — n. r.), Moldova nu va putea depăşi criza constituţională. Ea cere de la noul guvern o politică integrativă şi faţă de celălalt lagăr politic, şi un nivel înalt de disponibilitate pentru compromis, atât din partea partidelor de opoziţie de până acum, cât şi din cea a comuniştilor, care, având 48 de mandate în parlamentul nou ales, formează încă fracţiunea cea mai puternică”, menţionează reprezentanţii Bundestag-ului. Semnatarii declaraţiei vorbesc şi despre nevoia de reconsolidare a colaborării R. Moldova cu partenerii europeni. Deputaţii germani consideră că la scrutinul din 29 iulie, alegătorii din Moldova au dat un vot clar pentru integrarea europeană, care va depinde în mod decisiv de dezvoltarea politicii interne şi externe a ţării. (Info-Prim)