alegeri.md

Comisia Electorală Centrală (CEC) a totalizat rezultatele alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie. Procesul-verbal va fi prezentat vineri, 7 august, Curţii Constituţionale, care urmează în 10 zile să ia decizia privind validarea alegerilor. Astfel, Parlamentul R. Moldova de legislatura a XVIII, potrivit rezultatelor finale anunţate de CEC, este format din 48 de deputaţi aleşi pe lista PCRM, 18 — PLDM, 15 — PL, 13 — PDM şi 7 — AMN. Reprezentanţii PL şi AMN la CEC, Roman Andrieş şi Nicolae Răileanu, au contestat rezultatele. Potrivit calculelor acestora, PCRM ar fi trebuit să-i revină 47 de mandate, PLDM — 17, PL — 16, PDM — 13, iar AMN 8. Iurie Ciocan, secretarul CEC, a spus că metoda de calculare a mandatelor utilizată de Comisia Electorală Centrală, în conformitate cu formula d’Hondt, este singura metodă legală, acceptată de Codul electoral. Răileanu susţine, însă, că acest sistem are o marjă de eroare de peste 35%. Şi Iurie Ciocan, şi Nicolae Răileanu, au prezentat la şedinţă formulele de calcul aplicate la calcularea mandatelor. “Formula domnului Răileanu poate are o logică matematică, însă nu are o logică legală”, a spus Ciocan. (Info-Prim)

Curtea Constituţională (CC) a respins cererea Partidului popular Creştin-Democrat (PPCD) privind renumărarea voturilor de la alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie. Despre aceasta a relatat purtătorul de cuvînt al CC, Dumitru Ţîra. Luni PPCD a cerut renumărarea voturilor, considerînd că “în cadrul alegerilor au fost comise nenumărate încălcări care au putut influenţa rezultatele alegerilor şi numărarea voturilor”. “Curtea Constituţională a respins cererea de renumărarea a voturilor, deoarece autorii cererii nu au indicat cazurile concrete de încălcare. În acelaşi timp, observatorii locali şi internaţionali au declarat că în cadrul alegerilor nu au fost înregistrate încălcări grave care să poată influenţa rezultatele alegerilor”, a menţionat Ţîra. (Infotag)

Observatorii reprezentanţei din R. Moldova a Fundaţiei Eurasia nu au sesizat nereguli importante la secţiile de votare constituite în afara ţării. Într-un comunicat de presă al fundaţiei, se spune că prezenţa la urne a crescut la majoritatea secţiilor de votare vizate. Excepţie a fost România, unde rata participării a scăzut cu 13,31% comparativ cu alegerile precedente. Către ora locală 20.35, în curtea Consulatului R. Moldova din Bologna se aflau câteva sute de cetăţeni moldoveni, care au venit după serviciu, de la sute de kilometri distanţă pentru a-şi exercita dreptul de vot. În urma sesizărilor, Comisia Electorală Centrală a permis prelungirea votării la secţia respectivă până la ora 22.00. O situaţie similară a fost înregistrată şi la Ambasada R. Moldova la Londra, Marea Britanie. Pentru monitorizarea alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie 2009 reprezentanţa din Moldova a Fundaţiei “Eurasia” a acreditat 37 de observatori naţionali şi 7 observatori internaţionali, dintre care 19 observatori au supravegheat scrutinul electoral la secţiile de votare constituire în afara ţării. (Info-Prim)

Preşedintele Comitetului de miniştri ai Consiliului Europei (CE), ministrul de externe al Sloveniei Samuel Jbogar, salută evaluarea preliminară a misiunii internaţionale de observatori la alegeri, care a declarat că alegerile parlamentare din Moldova de la 29 iulie au corespuns în mare parte standardelor internaţionale şi în general au fost organizate profesionist şi eficient. Potrivit paginii electronice a CE, Jbogar a menţionat că “pe viitor mai rămîn a fi depăşite problemele rămase, printre care lipsa încrederii dintre partide şi alegători, exactitatea listelor alegătorilor şi dezechilibrul de reflectare a campaniei electorale în mass-media”. (Infotag)

Liderii partidelor democratice dezmint informaţiile precum că ar discuta despre partajarea funcţiilor în cadrul viitoarei coaliţii de guvernămînt. Declaraţii în acest sens ei au făcut pentru presă luni seara. Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova a menţionat că aceste informaţii apărute în presă “sînt nişte lucruri spuse în grabă şi pe alocuri chiar nişte provocări”. “La moment nu se discută aşa ceva. Dar, atunci cînd se va discuta, distribuirea funcţiilor va avea loc în baza rezultatelor alegerilor”, a menţionat el. Serafim Urechean, liderul Alianţei “Moldova Noastră”, afirmă că “viitorul Republicii Moldova este mai important decît funcţiile”. Marian Lupu, liderul Partidului Democrat, a declarat că liderii formaţiunilor democratice “acordă atenţie calităţii discuţiilor în special în domenii cum ar fi politica internă şi cea externă”, dar nu funcţiilor. Mihai Ghimpu, liderul Partidului Liberal, afirmă că oricare partid din cele patru are suficienţi specialişti pentru exercitarea oricărei funcţii importante în stat. (Infotag)

Dorin Chirtoacă, primarul general al municipiului Chişinău, vicepreşedinte al Partidului Liberal (PL), speră că viitoarea coaliţie democratică de guvernămînt nu va repeta soarta celei constituite de democraţi în Consiliul Municipal Chişinău (CMC) după alegerile locale din 2007, care ulterior s-a destrămat. Într-un interviu acordat ziarului “Jurnal de Chişinău”, el menţionează că acea coaliţie s-a destrămat din cauza Partidului Social-Democrat, condus de Eduard Muşuc, care acum este candidat la funcţia de deputat din partea Partidului Comuniştilor. Chirtoacă exclude orice formă de colaborare a liberalilor cu comuniştii şi susţine că democraţii ar trebui să constituie o coaliţie, reieşind din voinţa alegătorilor. În opinia sa, dacă rata de participare la alegeri ar fi fost mai înaltă, partidele de opoziţie ar fi obţinut un procentaj mult mai mare. Printre măsurile urgente pe care trebuie să le întreprindă guvernarea democratică, Chirtoacă vede, în primul rînd, încetarea cenzurii şi propagandei în audiovizual, iar în al doilea rînd, asigurarea condiţiilor necesare pentru ca toate instituţiile statului să activeze în limitele legii. Chirtoacă a reconfirmat intenţia liberalilor de a apela la o comisie internaţională pentru investigarea cazurilor de maltratare a tinerilor după protestele din 7 aprilie. (Infotag)

“Îndemnăm Banca Naţională să întreprindă toate măsurile pentru neadmiterea transferului ilicit în străinătate a capitalurilor”, a declarat la o conferinţă de presă marţi, 4 august, liderul Partidului Liberal Democrat, Vlad Filat. “Pe parcursul ultimilor ani, cei care au făcut afaceri în Moldova au fost afiliaţi puterii şi, prin abuzuri, prin preluări abuzive de afaceri, s-au îmbogăţit”, a spus preşedintele PLDM. “În această perioadă de timp se atestă o tendinţă de a scoate aceste resurse în afară ţării pentru a fi securizate. Evident acest lucru urmează a fi curmat”, a spus Filat. Într-un apel adresat funcţionarilor publici, aleşilor locali, colaboratorilor organelor de drept şi mass-media, PLDM îi cheamă să-şi îndeplinească obligaţiunile de serviciu şi să asigure integritatea actelor şi documentelor de stat. De la Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Procuratura Generală, PLDM cere să asigure integritatea dosarelor operative şi a celor aflate în procedură. “Rugăm instituţiile media, în special audiovizualul public, să contribuie la menţinerea calmului în societate şi să informeze corect populaţia despre procesele politice din ţară”, a declarat Filat. PLDM solicită misiunilor diplomatice acreditate la Chişinău şi instituţiilor internaţionale să facă uz de toate instrumentele de care dispun pentru a contribui la transferul civilizat de putere. Întrebat cum va fi ales preşedintele ţării, pentru care partidele necomuniste din parlament nu dispun de 8 mandate, Filat a spus că: “Prin vot secret şi vor fi găsite voturile necesare”. Liderul PLDM îi recomandă liderului comunist Vladimir Voronin să abandoneze viaţa politică, “pentru că devine o povară chiar şi pentru PCRM”. (Info-Prim)

Cincisprezece lideri de opinie şi reprezentanţi ai organizaţiilor nonguvernamentale şi-au pus semnătura sub un manifest comun “pentru o guvernare responsabilă şi democratică”. Mesajul este adresat clasei politice liberal-democrate, învingătoare în urma scrutinului parlamentar anticipat din 29 iulie 2009. Aceasta este chemată să pună bazele unei guvernări esenţial noi, capabile să asigure calitate europeană procesului de transformare democratică a R. Moldova. Semnatarii cer noii alianţe de la guvernare ca obiectivele democratice pe care le promovează societatea civilă să fie susţinute cu mai multă atenţie şi responsabilitate. În primul rând este vorba despre depolitizarea funcţiei de preşedinte a R. Moldova. A doua cerinţă ţine de investigarea completă şi obiectivă a evenimentelor din aprilie, cu sprijin internaţional. Alte cerinţe se referă la consolidarea Parlamentului ca autoritate reprezentativă supremă, aplicarea riguroasă a principiului de separaţie şi cooperare a puterilor în stat, formarea echipei executive cu capacităţi necesare accelerării reformelor democratice. Următoarele puncte se referă la crearea Consiliului Naţional Anti-Criză, asigurarea unui climat favorabil pentru mass-media, sporirea încrederii în societate faţă de autorităţile publice şi consolidarea statutului R. Moldova în relaţia sa cu UE, normalizarea urgentă a relaţiilor cu statele vecine. (Info-Prim)