alegeri.md

Curtea Constituţională (CC) se va pronunţa asupra validării alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie în cel mult 10 zile. Joi dimineaţa, 6 august, preşedintele Comisiei Electorale Centrale (CEC) a prezentat CC procesul-verbal de totalizare a rezultatelor scrutinului. Eugeniu Ştirbu, preşedintele CEC, a spus că toate actele întocmite sunt în conformitate cu Codul electoral. Preşedintele CC, Dumitru Pulbere, a menţionat că materialele vor fi examinate într-o şedinţă închisă. Pulbere l-a întrebat pe Ştirbu de ce unii concurenţi nu sunt de acord cu distribuirea mandatelor, odată ce metoda de calculare aplicată la scrutinul parlamentar anticipat a fost utilizată şi anterior. “Formula de calcul propusă de concurenţii electorali ţine de votul uninominal. La noi nu se acceptă această formulă”, a explicat preşedintele CEC. Decizia finală privind validarea alegerilor va fi pronunţată într-o şedinţă în plen, la care vor fi invitaţi şi reprezentanţii celor cinci formaţiuni politice care au acces în Parlament. (Info-Prim)

Partidul Popular Creştin Democrat insistă să fie renumărate buletinele de vot la alegerile din 29 iulie. “Scopul final este renumărarea voturilor şi obţinerea adevărului cu privire la rezultatele alegerilor”, a spus reprezentantul PPCD la Comisia Electorală Centrală (CEC), Radu Buşilă, joi, 6 august, la o conferinţă de presă. Principala fraudă invocată de PPCD este neconcordanţa între numărul de buletine transmise consiliilor electorale de circumscripţie şi numărul de buletine utilizate ca atare, în procesul votării. Spre exemplu în raionul Rezina au fost utilizate cu 75 de buletine mai mult decât cele primite, iar în Chişinău se înregistrează o lipsă de 2937 buletine. Radu Buşilă spune că a sesizat şi Comisia Electorală Centrală în această privinţă. Anterior, PPCD a sesizat Curtea Constituţională (CC) pentru renumărarea voturilor, dar demersul a fost respins pentru completare. (Info-Prim)

Curtea de Apel Chişinău a anunţat miercuri, 6 august, că examinarea contestaţiilor PL şi AMN privind distribuirea mandatelor de către Comisia Electorală Centrală (CEC), nu ţine de competenţa sa. Reprezentanţii celor două formaţiuni politice la CEC susţin că judecătorul nu a motivat clar decizia şi că s-a eschivat de responsabilitate. “Dacă şi Curtea Supremă de Justiţie ne va respinge contestaţia, ne vom adresa la Curtea Constituţională (CC)”, a spus Nicolae Răileanu, reprezentantul AMN la CEC. Dumitru Ţâra, responsabil de relaţiile cu presa la CC, a declarat că, dacă aceste contestaţii vor ajunge la CC, ele vor fi anexate la dosarul privind validarea alegerilor parlamentare din 29 iulie. PL şi AMN nu sunt de acord cu distribuirea mandatelor de către CEC. (Info-Prim)

Mişcarea Acţiunea Europeană lansează un set de priorităţi pentru guvernarea democratică, pe care le va propune partidelor parlamentare anticomuniste pentru aplicare în următoarele luni. Liderul MAE, Anatol Petrencu, a declarat joi, 6 august, la o conferinţă de presă că cele 10 priorităţi au fost aprobate de Biroul Permanent al partidului dintr-un set mult mai larg propus spre examinare. Cele 10 proiecte constituie un punct de pornire în vederea dezvoltării R. Moldova, de la un stat sărac şi izolat sub guvernarea comunistă, la o societate democratică liberă, europeană atât ca nivel de trai, cât şi ca mentalitate, se menţionează într-un comunicat de presă difuzat după conferinţă. Potrivit lui Petrencu, printre priorităţile guvernării necomuniste, enunţate de MAE, sunt cercetarea infracţiunilor de mare corupţie, reformarea urgentă a Serviciului Informaţii şi Securitate, a structurilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, înfiinţarea unei comisii mixte de anchetă pentru elucidarea cauzelor care au stat la baza evenimentelor din 7 aprilie, eliminarea urgentă a regimului ilegal de vize pentru cetăţenii români, acordarea de facilităţi pentru investitorii autohtoni şi străini, începerea procedurii oficiale de aderare a R. Moldova în Uniunea Europeană, asigurarea independenţei mass-media, depolitizarea funcţiei de preşedinte al statului. (Info-Prim)

Noul parlament va putea fi dizolvat începînd cu 1 ianuarie 2010, a declarat preşedintele Curţii Constituţionale, Dumitru Pulbere, într-un interviu pentru Infotag. Întrebat cum poate fi interpretat art.85 din Constituţie, care se referă la dizolvarea Parlamentului şi care spune că Parlamentul poate fi dizolvat maximum o dată în decursul unui an, preşedintele CC afirmă că “e greu de spus ce a avut în vedere Legiuitorul cînd a stipulat acest lucru în Constituţie”. “Or, în art.85 se spune nu doar despre posibilitatea dizolvării Parlamentului în cazul imposibilităţii alegerii noului preşedinte al ţării, dar şi în cazul imposibilităţii formării cabinetului de miniştri sau alt motiv. La concret, art.85 alin.3 prevede: «În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată». Deci, cum nu ai chibzui — fie an calendaristic, fie an parlamentar — oricum e acelaşi termen”, afirmă Pulbere. Acesta spune că, cel puţin teoretic, noul Parlament poate fi dizolvat începînd cu 1 ianuarie 2010. Preşedintele CC s-a pronunţat şi pe marginea subiectului funcţiei de preşedinte al statului în exerciţiu, deţinută de către Vladimir Voronin. Pulbere spune că într-adevăr în Constituţie există “problema neclarităţii, dar soluţionarea ei nu ţine de competenţa CC, ci a Legiuitorului”. “Opinia mea este că oricine nu ar crea majoritatea parlamentară, e necesar de constituit imediat o comisie de experţi pentru a face o revizie în Constituţia R. Moldova. Altă modalitate de a ieşi din situaţia creată noi nu vedem, cîte sesizări nu ar veni la noi. În principiu, problemele sînt puse corect, există neclarităţi, dar soluţionarea lor nu ţine de competenţa CC”, a spus preşedintele Curţii. “Vizavi de situaţia creată acum, este o hotărîre a CC din 2000, cînd tot am avut alegeri anticipate. Atunci s-a interpretat în întregime art.78 din Constituţie ce ţine de activitatea preşedintelui după expirarea mandatului de patru ani. Cu părere de rău, astăzi persoanele care se implică în asemenea discuţii au uitat sau nu ţin cont de acea hotărîre a CC. Atunci nu era actuala componenţă a CC, ci alta. Dacă pe noi cineva ne bănuieşte de partizanat politic, atunci să ţină cont de o hotărîre adoptată de altă componenţă a CC”, a adăugat Pulbere. (Infotag)

Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), dezminte informaţiile apărute în unele mijloace de informare în masă precum că negocierile dintre partidele democratice privind constituirea unei coaliţii postelectorale de guvernămînt ar fi intrat în impas. Într-un interviu acordat ziarului românesc “Evenimentul Zilei”, liderul PLDM afirmă că “nu putem spune că ne aflăm în impas”. Întrebat despre o declaraţie a sa anterioară precum că în cadrul negocierilor s-ar încerca exercitarea de şantaj, Vlad Filat a spus că nu ar vrea să dea nume, dar “există însă o atmosferă prin care se dă de înţeles că, dacă nu se va oferi cuiva ceea ce cere, ar putea face un pas către comunişti”. “Punctul nostru de vedere este categoric: în această situaţie nu avem ce discuta. Am cerut foarte clar: trecem la negocieri în momentul în care toate cele patru partide spun tare: «Nici un fel de colaborare cu PCRM!». Cele trei partide liberale au făcut-o nu numai prin declaraţii, ci şi prin acţiuni. Urmează ca, prin acţiuni, şi Partidul Democrat din Moldova (PDM) să demonstreze această adeziune”, a declarat liderul PLDM. Referindu-se la ulterioara partajare a funcţiilor în cadrul coaliţiei, el a menţionat că “orice formulă e posibilă, dar — dacă e să vorbim sincer -, PLDM e în situaţia de a avea dreptul la prima opţiune”. “În momentul actual, noi optăm pentru funcţia de preşedinte al Parlamentului. Este un drept moral, reiese din rezultatul alegerilor. Ceea ce ţine de următoarele funcţii rămîne de discutat”, a spus Vlad Filat. (Infotag)

Partidul Liberal Democrat (PLDM) susţine că, având mandatul alegătorilor din 29 iulie, va pune capăt crizei politice. Declaraţia se conţine într-un mesaj al PLDM către alegători, în care le mulţumeşte pentru votul de încredere acordat. PLDM le mulţumeşte alegătorilor pentru că la 29 iulie au optat pentru transformări profunde în societate, pentru edificarea unei ţări democratice şi dezvoltate. “Vom stopa criza economică, pentru că sărăcia în Moldova nu are altă explicaţie decât proasta guvernare pusă în serviciul clanurilor comuniste. Vom pune capăt crizei morale, oferind societăţii principii şi valori bazate pe realizările civilizaţiei europene şi tradiţiei naţionale”, se angajează liberal-democraţii. “Înţelegem imensa responsabilitate ce ne revine faţă de cei peste 262 mii de cetăţeni care ne-au votat, faţă de cei care ani în şir au opus rezistenţă r egimului autoritar comunist şi au fost alături de noi, faţă de toţi cetăţenii acestei ţări care doresc să trăiască în libertate şi demnitate”, se mai spune în mesajul PLDM. (Info-Prim)