Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Data alegerilor | 29 iulie 2009 |
Tipul alegerilor | Alegeri parlamentare anticipate |
Pragul electoral pentru | |
partide politice | 5% |
blocuri electorale | Nu au fost permise de legislaţie |
candidaţi independenţi | 3% |
Pragul de participare
»»»
| 1/3 |
Numărul concurenţilor electorali | |
partide politice | 8 (10-2) |
blocuri electorale | Nu au fost permise de legislaţie |
candidaţi independenţi | 0 |
Au participat la votare
»»»
| 58.77% |
Repartizarea mandatelor | |
PCRM | 48 |
PLDM | 18 |
PL | 15 |
PDM | 13 |
AMN | 7 |
Deoarece Parlamentul ales la 5 aprilie 2009 a fost dizolvat, pe motiv că nu a reuşit alegerea Preşedintelui Republicii Moldova, la 29 iulie 2009 în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare (anticipate), în cadrul cărora a fost aleasă noua componenţă a Parlamentului de legislatura a XVIII-a. Alegerile din iulie 2009 au fost cea de a VI-a competiţie electorală de acest fel după proclamarea independenţei Republicii Moldova, la scrutin participînd 8 concurenţi electorali (partide politice). Ca şi anterior, alegerile parlamentare s-au desfăşurat în baza sistemului electoral proporţional absolut, întregul teritoriu al ţării constituind o singură circumscripţie electorală naţională în care au fost aleşi 101 deputaţi. Novaţiile legislative cele mai importante pentru scrutinul din 29 iulie au fost:
Pentru desfăşurarea alegerilor din 29 iulie au fost constituite 1987 secţii de votare (la 5 aprilie — 1977 secţii), dintre care 1954 — în interiorul ţării şi 33 pe lîngă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova peste hotare. Pentru participare la scrutin au fost înregistraţi iniţial 10 concurenţi electorali, iar mai tîrziu 2 dintre aceştia (PNL şi MAE) s-au retras din campanie, declarîndu-şi sprijinul pentru alţi concurenţi.
Conform datelor finale, rata de participare a constituit 58.77%, iar rezultatele voturilor acumulate de partidele care au trecut pragul electoral se prezintă astfel: PCRM — 44.69% (la alegerile din 5 aprilie — 49.48%); PLDM — 16.57% (12.43%); PL — 14.68% (13.13%); PDM — 12.54% (la 5 aprilie formaţiunea nu trecuse pragul electoral, acumulînd doar 2.97%) şi AMN — 7.35% (9.77%). Mandatele de deputat s-au distribuit după cum urmează:
Observatorii naţionali au calificat alegerile parlamentare din 29 iulie drept parţial corecte şi parţial libere. Observatori internaţionali au apreciat că neajunsuri au existat, dar nu au afectat alegerile. Observatorii CSI au enunţat că alegerile parlamentare anticipate au fost democratice, în deplină conformitate cu legislaţia electorală în vigoare, în condiţii de pluralism politic.
Legalitatea alegerilor din 29 iulie a fost contestată oficial doar de către PPCD, care a solicitat Curţii Constituţionale să dispună renumărarea voturilor, însă solicitarea a fost respinsă. De asemenea, două partide (PL şi AMN) s-au adresat în judecată, contestînd modalitatea de repartizare a mandatelor, care ar dezavantaja respectivele partide şi le-ar lipsi de cîte un mandat de deputat. Contestaţiile au fost respinse de Curtea de Apel şi Curtea Supremă de Justiţie, pe motiv că mecanismul de repartizare a mandatelor este stipulat de Codul Electoral, iar validarea mandatelor de deputat ţine de competenţa Curţii Constituţionale. Curtea Constituţională a respins, la rîndul ei, aceste contestaţii.
Pe 8 august, patru din cele cinci partide care au trecut pragul electoral — PLDM, PL, PDM şi AMN — au constituit Coaliţia de Guvernare “Alianţa pentru Integrarea Europeană”. În urma scrutinului din 29 iulie, aceste partide cumulează 53 de mandate parlamentare din cele 101.
Pe 14 august Curtea Constituţională a confirmat legalitatatea alegerii Parlamentului Republicii Moldova şi a validat mandatele deputaţilor aleşi în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVIII-a.
Raport cu privire la rezultatele alegerilor Parlamentului Republicii Moldova din 29 iulie 2009
aprobat prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.2886 din 4 august 2009