alegeri.md

Institutul de Politici Publice a prezentat rezultatele sondajului sociologic “Barometrul Opiniei Publice, Noiembrie 2010” (BOP), care prezintă noi posibile scoruri electorale. În forma prezentată, BOP conţine cîteva variante de estimare a voturilor ce ar fi acumulate de cîteva partide politice la alegerile parlamentare din 28 noiembrie (procente din total eşantion, procente raportate la subeşantionul decişilor, procente din subeşantionul “Absolut sigur voi participa la alegeri”):

• PCRM — între 25.6% şi 37.1%
• PLDM — între 21.4% şi 31%
• PDM — între 9.9% şi 14.3%
• PL — între 8.6% şi 12.5%

Conform aceloraşi estimări, PCRM ar putea acumula între 33 şi 39 mandate de deputat, PLDM — între 33 şi 37 mandate, PDM — între 16 şi 17 mandate, iar PL — între 13 şi 14 mandate. Încrederea în personalităţile politice se prezintă în următoarea consecutivitate:

• Vlad Filat
• Vladimir Voronin
• Marian Lupu
• Mihai Ghimpu
• Dorin Chirtoacă

Circa 62.6% din respondenţi ar vota pentru aderarea la UE în cazul organizării unui referendum la această temă, doar 12% susţin aderarea la NATO şi peste 28% nu ştiu ori nu răspund la întrebarea ce ar trebui de făcut pentru asigurarea securităţii ţării. Sondajul BOP a fost realizat în teren de Institutul de Marketing şi Sondaje (IMAS-INC Chişinău), între 17 octombrie — 7 noiembrie 2010, pe un eşantion de 1104 persoane majore, cu o eroare maximală de ±3.0%.

Conform unei hotărîri adoptate de Comisia Electorală Centrală (CEC), alegătorii domiciliaţi în localităţile din stînga Nistrului (Transnistria), în mun. Bender şi în unele localităţi ale raionului Căuşeni, aflate în afara controlului autorităţilor constituţionale ale Republicii Moldova vor putea vota la alegerile parlamentare în 21 de secţii de votare, 3 dintre acestea fiind în mun.Chişinău, iar 18 — în localităţile riverane regiunii transnistrene (raioanele Floreşti, Rezina, Ştefan Vodă, Anenii Noi, Căuşeni şi Dubăsari). Alegătorii respectivi se vor înscrie în lista suplimentară la prezentarea actului de identitate, ce atestă domiciliul sau reşedinţa persoanei în localitatea corespunzătoare din zona transnistreană, iar la rubrica “Notă” se va consemna “UAT din stînga Nistrului”. CEC a făcut apel către observatorii naţionali, internaţionali şi Comisia Unificată de Control, în vederea monitorizării desfăşurării paşnice a procesului electoral în cadrul secţiilor de votare arondate alegătorilor din stînga Nistrului. (sursa: CEC)

Comisia Electorală Centrală a returnat documentele de iniţiere a unui referendum cu privire la oficializarea limbii ruse în Republica Moldova, pe motiv că iniţierea unui referendum de modificare a Constituţiei este reglementată de 2 legi concomitent: Codul Electoral şi Legea Nr.387-XV din 19.07.2001 cu privire la iniţiativa populară de revizuire a Constituţiei. Grupul de iniţiativă a depus documentele la CEC pe 19 septembrie şi este reprezentat de către primarul oraşului Comrat Nicolai Dudoglo şi Ana Harlamenco, preşedintele Adunării Populare din UTA Găgăuzia.

Misiunea de observatori din Comunitatea Statelor Independente (CSI) a luat cunoştinţă de activitatea consiliilor electorale ale oraşelor Chişinău şi Bălţi, a birourilor electorale din teritoriul acestora şi remarcă caracterul deschis şi transparent al activităţii organelor electorale. Conform observatorilor, organele electorale desfăşoară activ agitaţia pentru atragerea cetăţenilor să participe la alegeri, în acest scop sînt difuzate spoturi publicitare, placarde cu îndemnurile de a participa la campania electorală, alegătorilor li se expediază invitaţii cu indicarea adreselor secţiilor de vot, a fost iniţiat procesul verificării listelor în birourile electorale. (sursa: Agenţia Novosti-Moldova)

Comisia Electorală Centrală a avertizat Partidul Democrat din Moldova (PDM) pentru împărţirea seminţelor de pătrunjel, ceapă şi morcov cu simbolul şi sloganul formaţiunii. CEC a constat încălcarea prevederilor Codului Electoral referitoare la finanţarea cheltuielilor şi distribuirea gratuită a bunurilor (situaţie cunoscută în practică drept “corupere a alegătorilor”).

Centrul pentru Jurnalism Independent a prezentat rezultatele celei de-a patra etape (1–7 noiembrie 2010) de monitorizare a modului în care este reflectată campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate de către principalele mass-media din Republica Moldova. Conform concluziilor raportului, situaţia în audiovizual atestă:

• sporirea numărului de materiale publicitare (cu circa 43% faţă de perioada precedentă);
• posturile publice Moldova 1 şi Radio Moldova au reflectat echilibrat campania electorală, reuşind să asigure pluralism de opinie atît în ştiri, cît şi prin intermediul programelor electorale speciale şi timpilor de antenă gratuiţi.
• la Radio Moldova, exponenţii PLDM şi PL au beneficiat de mai multe apariţii în ştiri cu caracter electoral indirect;
• postul privat cu acoperire naţională Prime TV a reflectat campania preponderent în buletine de ştiri şi emisiuni de opinie, se remarcă o uşoară favorizare a PDM;
• postul privat NIT continuă să facă partizanat politic deschis în favoarea concurentului electoral PCRM;
• postul privat cu acoperire naţională 2 Plus reflectă, în continuare, pasiv campania, oferind publicului informaţie sumară despre concurenţi şi platformele lor electorale şi nu îşi îndeplineşte pe deplin rolul de a informa publicul;
• postul cu acoperire regională N4 a fost mai activ în reflectarea subiectelor electorale în buletinele de ştiri, asigurînd pluralism de opinie, de cele mai multe ori în context pozitiv au fost prezentaţi reprezentanţii PLDM;
• postul de ştiri Publika TV nu este evidentă vreo tendinţă de favorizare a anumitor concurenţi electorali, dar după frecvenţa apariţiei concurenţilor în context negativ, la se remarcă o uşoară defavorizare a PCRM;
• postul de ştiri Jurnal TV prezintă concurenţii electorali preponderent neutru, dar se observă favorizarea PpNŢ şi defavorizarea PCRM.

În Presa scrisă/ Agenţii de presă/ Portaluri web a sporit numărul de materiale care reflectă campania electorală şi suprafaţa alocată publicării acestora (cu circa 18% faţă de perioada precedentă). În general, presa scrisă continuă să mediatizeze campania electorală din perspectiva concurenţilor electorali pe care îi simpatizează sau de care depind patronii şi editorii acestora, în unele cazuri promovarea fiind deosebit de evidentă (site-ul www.omg.md, ziarele Nezavisimaia Moldova şi Moldova Suverană favorizează deschis PCRM). În ziarele Timpul de dimineaţă şi Jurnal de Chişinău, Panorama, Evenimentul Zilei, Gazeta de Sud, Flux se observă defavorizarea PCRM, în schimb fiind avantajate editorial partidele de orientare liberală şi în general partidele ne-comuniste. Agenţiile de ştiri Infotag, Moldpres, portalul www.unimedia.md respectă principiul diversităţii surselor şi opiniilor, manifestînd un anumit grad de simpatie pentru concurenţii electorali de doctrină liberală. (sursa: Raportul CJI nr.4)

Partidul Liberal Democrat (PLDM) a fost acuzat de candidaţii PCRM că ar utiliza ilegal date cu caracter personal ale cetăţenilor, expediindu-le scrisori personalizate şi solicitîndu-le date despre rude. CEC a respins contestaţia, iar reprezentanţii PLDM declară că toate acţiunile partidului sînt conforme legislaţiei, trimiterea mesajelor scrise către alegători fiind o practică recunoscută internaţional.

Serviciul de presă al Partidului Naţional Liberal (PNL) a difuzat un comunicat în care critică dur demersurile ex-deputatului comunist Victor Stepaniuc, prin care acesta solicită Curţii Constituţionale declararea neconstituţionalităţii şi scoaterea în afara legii a PNL, pe motiv că face apel la Unirea cu România. PNL argumentează mesajul unionist şi afirmă că prin aceasta deranjează întreg spectrul politic mafiotizat şi corupt din Republica Moldova. (sursa: PNL)

CEC nu a putut sancţiona PCRM pentru ilegalităţi în finanţarea campaniei, deoarece Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) a audiat persoanele care figurează în raportul financiar al PCRM în calitate de donatori şi aceştia au confirmat că au făcut aceste donaţii, chiar dacă anterior apropiaţii multora dintre ei au declarat că aceştia nu ar avea asemenea venituri. CCCEC nu a reuşit să ia legătura cu 2 tineri din Anenii Noi, care ar fi donat cîte 250 de mii de lei. (sursa: Jurnal de Chişinău)

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu l-a criticat dur pe Ministrul Afacerilor Interne Victor Catan, pe motiv că acesta a interzis accesul mass-media în depozitul unde se păstrau dosarele persoanelor supuse represiunilor politice. Mihai Ghimpu l-a criticat şi pe Primul-ministru Vlad Filat, declarînd că semnarea Tratatului privind regimul de frontieră între Republica Moldova şi România s-a făcut prin abuz de funcţie şi astfel, Tratatul ar fi “ilegal şi necostituţional”.

Serviciul de presă al PUM declară că rezultatele sondajului “Barometrul Opiniei Publice”, realizat sub egida Institutului de Politici Publice (IPP) nu sînt credibile, deoarece directorul IPP, dl Arcadie Barbăroşie “se implică activ în politică, îşi expune public simpatiile faţă de guvernarea liberal-democrată şi nu poate fi considerat expert neafiliat politic”. Conform PUM, sondajele obiective ale experţilor competenţi şi neafiliaţi politic demonstrează că ratingul Partidului este în creştere şi acesta va fi reprezentat în viitorul Parlament.

Preşedintele PUM Valeriu Pasat declară că “problema transnistreană poate fi soluţionată doar prin reintegrare în spaţiul Estic”, iar adresarea către NATO şi rugămintea de a scoate din Moldova armata rusă “a aprofundat şi mai mult blocarea reglementării diferendului”. Declaraţiile au fost făcute de Valeriu Pasat la o întîlnire cu alegătorii din UTA Găgăuzia. Pasat a mai subliniat că PUM este categoric împotrivă aderării Moldovei la NATO şi insistă asupra păstrării statutului de neutralitate a statului, propunînd integrarea în două etape a Moldovei în spaţiul Estic — la prima etapă integrarea economică prin aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belorusi- Kazahstan, iar mai apoi formarea unei uniuni politice cu fostele republici sovietice, după exemplul şi principiile Uniunii Europene. (sursa: PUM)

Deşi s-a înregistrat iniţial drept candidat independent, omul de afaceri Leonid Volneanschii a aderat la Partidul Umanist din Moldova (PUM) şi va candidata pe listele acestuia la alegerile parlamentare din 28 noiembrie. În alegerile din 2009, firmele conduse de Volneanschii au figurat printre sponsorii principali ai PCRM. (sursa: Deca-press)

Deşi nu participă în campanie, Partidul Socialiştilor din Moldova “Patria-Rodina” (PSM) îndeamnă mai mulţi concurenţi electorali să se retragă din cursa pentru alegerile parlamentare din 28 noiembrie, în favoarea partidelor care merită să treacă pragul electoral. PSM consideră că Alianţa pentru Integrare Europeană poate să-şi păstreze puterea numai prin voturile pe care le va primi după repartajare de la concurenţii electorali care nu vor trece pragul electoral. Pentru a evita aceasta, PSM a fost expediat scrisori cu îndemnul retragerii din cursa electorală către mai mulţi concurenţi electorali: Partidul Popular Republican, Mişcarea social-politică “Ravnopravie”, Partidul Patrioţii Moldovei, Partidul Republican, Partidul Social Democrat, Partidul Conservator, Partidul Muncii, Partidul “Moldova Unită”, Mişcarea social-politică a Romilor, Partidul Umanist din Moldova, candidaţii independenţi Valeriu Pleşca, Victor Stepaniuc, Evghenii Nazarenco, Maia Laguta, Tiatiana Ţâmbalist, Elena Burghilă-Leonte şi Natalia Axionova. Potrivit reprezentanţilor PSM, în cursa electorală ar trebui să rămână partidele Alianţei pentru Integrare Europeană şi Partidul Comuniştilor din Moldova, care se află în opoziţie, astfel populaţia nu va fi dezorientată. (sursa: Info-Prim Neo)