alegeri.md

Rezultatele unui Studiu privind abordarea tematicii corupţiei în campaniile electorale au relevat că în campania electorală, mai ales a partidelor de opoziţie, promisiunile anticorupţie sînt parte a propagandei, menite în primul rînd să atragă electoratul, dar nu să stimuleze soluţii calificate, realizabile în practică. Experţii care au evaluat promisiunile electorale din campaniile parlamentare din ultimii 12 ani au constatat că:

• abordarea generalistă la nivelul mesajelor electorale determină ulterior şi abordări superficiale în programele de guvernare;
• în cazurile cînd nu este asigurată o majoritate parlamentară stabilă, în situaţiile de conflict politic major, responsabilitatea politică pentru realizarea componentelor anticorupţie ale programelor de guvernare (implicit, a promisiunilor electorale) este difuză şi credibilitatea publică se reduce;
• după ce se acumulează o anumită experienţă de activitate politico-administrativă, abordările concurenţilor electorali devin mai pragmatice şi mai eficiente, se elaborează documente complexe, de planificare şi acţiune strategică;
• în activitatea anticorupţie, majoritatea de guvernare manifestă adesea tendinţe de protecţie internă, de conservare a unor stări de fapt, atît timp cît ele sînt controlate şi de pe urma cărora se poate profita;
• partidele extraparlamentare se poziţionează în opoziţie, acuzînd şi actuala, şi fosta majoritate parlamentară, pentru instituirea şi menţinerea corupţiei sistemice;
• partidele care se află mai mult timp la guvernare sînt mai atente în formularea şi promovarea mesajelor anticorupţie, deoarece formulările prea critice sau populiste pot lovi în propria imagine şi ar afecta scorul electoral;
• cooperarea insuficientă între puterea politică şi cea judecătorească reduce considerabil randamentul eforturilor anticorupţie;
• din analiza programelor electorale nu este clar pe ce se întemeiază partidele politice în formularea componentelor/mesajelor anticorupţie în campaniile electorale;
• în componentele anticorupţie ale platformelor electorale sînt evitate sau ignorate anumite domenii (educaţie, sănătate, poliţie, vamă), care la nivel social sînt percepute ca fiind cele mai corupte.

Studiul a fost efectuat sub egida Alianţei Anticorupţie, de către experţi independenţi şi conţine o serie de recomandări pentru concurenţii electorali şi autorităţile publice, în scopul eficientizării mesajelor şi eforturilor anticorupţie. (sursa: Alianţa Anticorupţie)

Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat (ICPC) îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu atacurile şi acţiunile disproporţionate din partea unor politicieni şi partide politice asupra societăţii civile, ca urmare a publicării listei cu candidaţii care nu corespund criteriilor de integritate. ICPC califică drept “atac la democraţie” acţiunile candidatului AMN Alexandru Oleinic, ale Partidului Democrat din Moldova şi ale Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, care au acţionat în instanţă ICPC şi au cerut interzicerea distribuirii buletinelor “Cunoaşte-ti candidatul!”, privînd astfel cetăţenii de dreptul de a fi informaţi despre cei care aspiră la o funcţie publică, afectînd în acest mod caracterul liber şi corect al alegerilor. ICPC califică încheierile instanţelor de judecată drept neîntemeiate şi disproporţionate, în situaţia cînd există deja precedente faptice şi juridice: în anul 2009 ICPC a desfăşurat aceleaşi activităţi şi obţinut cîştig de cauză într-un proces de invocare a prejudicierii onoare şi reputaţiei. ICPC a atacat cu recurs încheierile instanţelor de judecată, însă examinarea acestora este tergiversată. (sursa: ICPC, www.moldovacurata.md)

Conform unei evaluări prealabile, efectuate de Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare şi Centrul de Resurse pentru drepturile Omului (CReDO), comparativ cu campaniile anterioare, partidele politice implicate în campania electorală au avut vărsăminte mai mari în fondurile electorale, diferenţa ajungînd la peste 20%. Totodată, monitorizarea cheltuielilor de campanie evidenţiază anumite constatări:

• numărul total al donatorilor care au susţinut partidele politice constituie peste 400 de persoane, 100 dintre acestea au asigurat 75% din volumul total de donaţii;
• circa 3/4 din venituri au fost utilizate pentru publicitate audiovizuală şi stradală;
• peste 10% dintre donatorii persoane fizice sînt pensionari şi şomeri;
• partidele politice nu declară cheltuieli ce ţin de menţinerea staffurilor centrale şi regionale (personal, oficii, cheltuieli de comunicare, birotică, călătorii etc.), cele de organizare a evenimentelor publice, design-ul afişelor, cheltuielile legate de invitarea artiştilor;
• activitatea financiară a partidelor necesită o mai mare transparenţă;
• lista de partide şi donatori ce trezesc suspiciuni va fi dată publicităţii după alegeri;
• asupra cazurilor relatate de presă se va reveni în luna martie, cînd cetăţenii vor depune declaraţiile anuale de venituri la organele fiscale.

Deşi se aştepta un raport, acest nu a fost prezentat, cele două organizaţii declarînd că au ca scop principal depistarea lacunelor legislaţiei privind finanţarea campaniilor electorale ale partidelor. (sursa: Info-Prim Neo)

Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC) a evaluat modul în care programele politicienilor abordează drepturile copilului, în acest sens fiind studiate programele electorale a 7 partide politice care participă în alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010: Partidul Democrat din Moldova, Partidul Liberal, Alianţa “Moldova Noastră”, Partidul Umanist, Partidul Comuniştilor, Partidul Liberal — Democrat şi Partidul Social — Democrat. Conform rezultatelor cercetării, politicienii nu sînt preocupaţi de interesele cetăţenilor sub 18 ani şi foarte rar includ tematica copilului în programele electorale. Patru din concurenţii electorali evaluaţi (PDM, PCRM, PL şi AMN) se referă în programele lor la asigurarea accesului la învăţământ al tuturor copiilor de vârstă şcolară şi garantarea şanselor egale de a învăţa, unii dintre ei insistă asupra îmbunătăţirii curriculei şcolare, extinderii educaţiei timpurii. Un partid abordează indirect tema copiilor, în calitate de beneficiari ai programelor de educaţie religioasă în învăţământul preuniversitar (PUM). În programul electoral al PSD, în compartimentul dedicat politicii externe figurează propunerea de elaborare a legii “Cu privire la funcţiile sociale tutelare”, referitor la îngrijirea şi educarea copiilor care sînt nesupravegheaţi temporar de părinţi. Prevederi referitoare la dezinstituţionalizarea copiilor se regăsesc doar în platforma electorală a unui partid (PDM). Unii concurenţi electorali încurajează natalitatea prin promisiunea majorării cuantumului îndemnizaţiei unice la naştere (PD şi PLDM). CIDDC mai constată că programele electorale ale partidelor nu ţin cont de recomandările Comitetului pentru Drepturile Copilului, în aspecte importante:

• prevenirea şi combaterea abuzului faţă de copii;
• prevenirea separării copilului de familie;
• susţinerea copiilor şi familiilor afectate de migraţie;
• învăţarea drepturilor omului la toate treptele de şcolarizare;
• prevenirea şi combaterea muncii copilului;
• promovarea reformelor în domeniul justiţiei pentru copii.

(sursa: CIDDC)

Prim-ministrul Vlad Filat a avut o întrevedere cu Vladimir Garkun, şeful Misiunii de observatori ai CSI pentru alegerile parlamentare din 28 noiembrie, în cadrul căreia a declarat că vor fi luate toate măsurile pentru ca alegerile să se desfăşoare conform normelor democratice şi cetăţenii să-şi poată exprima liber voinţa. Şeful Misiunii de monitorizare, care numără 70 de reprezentanţi ai organelor legislative şi executive a spus că au fost stabilite contacte strînse cu Misiunea de observatori OSCE/ODIHR, iar monitorizarea alegerilor se va efectua în baza principiilor de imparţialitate politică, de neimplicare în procesul electoral şi în afacerile interne ale statului. Imediat după alegerile din 28 noiembrie, urmează să fie elaborat un document de totalizare, care se va baza pe propriile observaţii, pe informaţii oficiale şi pe materialele oferite de către organele electorale şi instituţiile statului. (sursa: DECA press)

Partidul Umanist din Moldova propune fostelor republici sovietice formarea “UE-2” — Uniunea Europeană de Est, după analogia Uniunii Europene occidentale. PUM propune reintegrarea în două etape în spaţiul estic: la prima etapă aderarea la Uniunea Vamală Belarusi-Kazahstan- Rusia; la a doua etapă — formarea uniunii politice după exemplul şi principiile Uniunii Europene. În viziunea PUM, reintegrarea în spaţiul estic “ar contribui la restabilirea economiei, ar crea pieţe de desfacere şi investiţii, întreprinderi noi şi locuri de muncă, ar asigura salarii mari şi revenirea acasă a gastarbaiterilor, micşorarea tarifelor la gaze şi energie electrică, mărirea pensiilor şi bătrâneţe decentă, va putea fi soluţionată problema transnistreană şi reunificată ţara”. Totodată, Moldova “va rămâne parte componentă a spaţiului spiritual unic al Bisericii Ortodoxe Ruse”.

Preşedintele Partidului Umanist din Moldova, Valeriu Pasat, a declarat că nu pretinde nici la o funcţie în stat şi unica soluţie de depăşire a crizei politice actuale este crearea unei coaliţii largi, nepartinice, de salvare naţională. Pasat a făcut apel către toţi liderii de partide să-i urmeze exemplul, să refuze la ambiţiile personale şi să formeze o guvernare apartinică.

Preşedintele PLDM, Vlad Filat, a reiterat,a treia dată, invitaţia adresată lui Vladimir Voronin, liderul PCRM, de a participa la o dezbatere publică. Filat a semnat o scrisoare deschisă, în cuprinsul căreia a formulat o serie întrebări pentru liderul comuniştilor, întrebări care provin de la alegători. (sursa: PLDM)

Liderii Partidului Conservatorilor Oleg şi Natalia Nirca neagă orice implicare în cazul răpirii candidatului PCRM, fostului şef al SIS, Artur Resetnicov, care este şi naşul lor de cununie. Cei doi conservatori au convocat ă conferinţă de presă, în care au anunţat că au fost interogaţi de poliţie, privitor la explicaţia făcută de Reşetnicov, în care se scria ca a fost torturat şi obligat să semneze nişte recipise prin care se obliga să-i dea lui Oleg Nirca 3 sau 5 milioane de dolari, cateva CD-uri şi memorie USB cu informaţii compromiţătoare despre Vladimir Voronin. Oleg Nirca confirmă că s-a întîlnit cu Reşetnicov cu puţin timp înainte de momentul cînd acesta declară că a fost răpit, dar discuţiile au vizat posibilităţi de cooperare politică şi părţile nu s-au înţeles, fiecare rămînîd pe poziţia sa. Soţii Nirca au mai confirmat că anterior au împrumutat sume considerabile lui Artur Reşetnicov, care nu le-a întors în timpul cît deţinea funcţii publice, ci abia după alegerile din 2009, cînd a fost demis din funcţia de director al SIS. Grupul mixt de anchetă al Procuraturii Generale şi Ministerului de Interne cercetează cîteva versiuni cu privire la cazul Reşetnicov: răpirea, înscenarea unei răpiri, neînţelegeri patrimoniale etc.

Partidul Alianţa “Moldova Noastră” (AMN) a făcut astăzi publică o bază de date a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, care ar fi fost adusă la sediul AMN de către o persoană ce doreşte să îşi păstreze anonimatul. Potrivit vice-preşedintelui AMN, Victor Osipov, este vorba despre o bază de date privind structura organizatorică a PCRM, sistemul de cotizare aplicat în partid, informaţii privind migrarea din şi către partid, monitorizarea acţiunilor altor formaţiuni. Osipov consideră, că scurgerea informaţiei de acest gen vorbeşte despre anumite tensiuni şi disensiuni în cadrul PCRM. Concomitent, AMN a făcut publice şi nişte secvenţe video de la o şedinţă a unui grup de agitatori ai PCRM din or.Durleşi, surprinşi consumînd alcool în primele ore ale zilei şi care ulterior au avut altercaţii cu un echipaj al poliţiei rutiere, care a depistat că şoferul era în stare de ebrietate la volan.

Partidul Liberal anunţă în ziua de 22 noiembrie, la Cahul, cîteva persoane necunoscute au scos în mod abuziv un panou electoral al PL, tot ei fiind cei care au instalat pe versoul aceluiaşi panou un bilboard al PLDM. Pe 20 noiembrie, cîteva persoane au vandalizat prin stropire cu vopsea un panou electoral al PL din satul Zîrneşti, raionul Cahul, iar în noaptea din 22–23 noiembrie panoul respectiv a dispărut. (sursa: PL)

Cîteva organizaţii ale diasporei moldoveneşti liberale au difuzat un “Apel al basarabenilor din Italia către toţi basarabenii”, în cuprinsul căruia îndeamnă alegătorii să susţină la alegerile parlamentare partidul Liberal. (sursa: PL)