alegeri.md

Curtea Constituţională a considerat întemeiată cererea concurentului electoral Partidul Comuniştilor din Republica Moldova şi a dispus renumărarea voturilor exprimate în ansamblu pe ţară în alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010. Preşedintele Curţii, Dumitru Pulbere, a declarat că procesele-verbale, puse la dispoziţia reprezentanţilor concurenţilor electorali imediat după votare se deosebesc de procesele verbale afişate pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale. Conform Codului electoral, în cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării, pînă la confirmarea rezultatelor de către instanţele abilitate (Curtea Constituţională, în cazul alegerilor Parlamentare), concurenţii electorali pot solicita acestor instanţe să dispună renumărarea voturilor. Renumărarea poate fi dispusă pentru motive întemeiate ce afectează rezultatele votării şi distribuirea mandatelor şi urmează să aibă loc în cel mult 7 zile calendaristice de la data adoptării hotărîrii privind renumărarea voturilor. Renumărarea se efectuează de către aceleaşi organe electorale, procedura generală a renumărării fiind aprobată prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale. După alegerile din 5 aprilie 2009 Curtea Constituţională de asemenea a dispus renumărarea voturilor, la cererea Preşedintelui în exerciţiu de atunci, Vladimir Voronin. Renumărarea nu a constatat mari discrepanţe, circa 1000 de buletine din cele declarate iniţial ca nevalabile au fost atribuite unor concurenţi electorali.

Liderii partidelor care au acces în parlament şi ale unor partide care nu au trecut pragul electoral au comentat decizia privind renumărarea voturilor, adoptată de Curtea Constituţională:

• liderii PLDM, PDM şi PL consideră că renumărarea voturilor va asigura o claritate mai conturată a rezultatelor scrutinului parlamentar din 28 noiembrie şi va elimina suspiciunile privind legalitatea alegerilor. Liderul PL speră că renumărarea ar putea aduce la pierderea a 2 mandate de către PCRM, acestea fiind suficiente pentru a asigura alegerea şefului statului de către partidele de orientare democratică;
• reprezentanţii PCRM s-au declarat mulţumiţi de decizie, dar recunosc că ea nu va aduce mari schimbări, numărul de erori nefiind atît de important încît să schimbe rezultatele votării per ansamblu;
• liderul Alianţei “Moldova Noastră” (AMN), care nu a acces în Parlament (a acumulat circa 2% de voturi), crede că alegerile au fost falsificate şi în urma renumărării voturilor, AMN ar putea accede în Parlament, iar aceasta va modifica considerabil structura viitorului Parlament.

Reprezentanţii CEC nu au comentat decizia Curţii Constituţionale, dar au declarat că vor fi nevoiţi să o execute, deşi acest lucru presupune cheltuieli şi mobilizări de surse suplimentare (în aprilie 2009 renumărarea a costat bugetul public circa 7 milioane de lei, iar rezultatele renumărării nu au influenţat repartizarea mandatelor de deputat).

Preşedintele Parlamentului European (PE), Jerzy Buzek, aflat în vizită oficială la Chişinău, a declarat că în doar un an, Moldova a înregistrat progrese impresionante pe calea sa europeană şi trebuie încurajată să rămână fermă pe această poziţie. Preşedintele PE a confirmat că alegerile din R. Moldova au fost libere şi transparente, iar din acest punct de vedere, Republica Moldova este un model în Parteneriatul Estic al Uniunii Europene. Prin vizita sa, Preşedintele PE arată sprijinul continuu acordat de UE pentru Republica Moldova şi cetăţenilor săi, vrea să încurajeze stabilitatea politică în ţară, să susţină unitatea dintre liderii politici şi să-i încurajeze să găsească o soluţie pentru impasul constituţional şi instituţional. Buzek reafirmă, că formarea viitoarei coaliţii de guvernare este o problemă ce ţine de politica internă a Republicii Moldova şi depinde în totalitate de cetăţenii ţării, iar UE şi Parlamentul European nu doresc şi nu vor influenţa deciziile luate în acest sens.

În cadrul unui briefing comun de presă, Vlad Filat, Premierul Republicii Moldova şi Jerzy Buzek, Preşedintele Parlamentului European, au anunţat că Uniunea Europeană va acorda Moldovei un grant de 90 mln de euro, pentru investiţii în infrastructură.

Cîteva grupuri de organizaţii neguvernamentale au lansate declaraţii şi apeluri privind constituirea viitoare alinaţe de guvernare în Republica Moldova:

• Un grup de organizaţii indică direct asupra necesităţii coalizării PLDM, PDM şi PL (IDIS “Viitorul”, APE, Fundaţia Moldo-Lituaniană “CSIE”, Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului, Centrul “Acces-Info”, Transparency International-Moldova, Asociaţia Ziariştilor Economişti, Comitetul pentru Libertatea Presei, Mişcarea Ecologistă din Moldova, Centrul de Resurse Juridice, Agenţia pentru Dezvoltare Regională-Habitat, Asociaţia Naţională a Trainerilor);
• Un alt grup de ONG-uri cheamă partidele politice care au acces în Parlament să desfăşoare negocierile pentru formarea coaliţiei de guvernare în baza angajamentelor anterioare de apropiere faţă de UE şi a progreselor înregistrate pînă în prezent (Asociaţia Promo-Lex, API, C JI, CNTM, Centrul Contact, CPD, APEL, Fundaţia Est-Europeană, Centrul Memoria şi Centrul Acces-info);
• Forumul civic “Pro Europa” face apel către partidele liberal-democratice care au acces în Parlament să se conformeze voinţei alegătorilor şi să refacă Alianţa pentru Integrare Europeană, în componenţa PLDM-PDM-PL şi să nu admită revenirea comuniştilor la guvernare (iniţiativa este susţinută de Val Butnaru, Preşedintele Jurnal Trust Media; Valeriu Saharneanu, preşedintele Uniunii Jurnaliştilor din Moldova; Veaceslav Ţâbuleac, directorul postului radio Vocea Basarabiei; Roman Mihăeş, preşedintele Asociaţiei “Moldova Europeană Unită”). Forumul civic “Pro Europa” anunţă că va organiza în trei duminici care urmează mitinguri în Piaţa Marii Adunări Naţionale, prin care va încerca să sensibilizeze alegătorii.

Liderii PLDM, PDM şi PL au avut a doua întîlnire comună, pe care au apreciat-o pozitiv, dar cu entuziasm diferit:

• Liderii PLDM şi PL au declarat că este făcut un pas spre crearea unei Alianţe de guvernare şi au început negocierile; Liderul PLDM, Vlad Filat, a declarat că oferta iniţială privind partajarea principalelor funcţii în stat ar putea fi modificată, astfel ca PDM să obţină funcţia de preşedinte al Parlamentului şi din această poziţie să candideze pentru funcţia de şef al statului;
• Liderul PDM, Marian Lupu, a declarat că schimbul de opinii s-a concentrat pe funcţionalitatea mecanismelor de guvernare şi nu ar putea spune că este un proces de negocieri, deoarece nu au fost soluţionate probleme de principiu.

Liderii Partidului Comuniştilor din Republica Moldova şi ai Partidului Democrat din Moldova au discutat despre organigrama Guvernului eventualei coaliţii de centru-stînga. Conform declaraţiilor de după întîlnire ale liderului PCRM, Vladimir Voronin, viitorul Guvern ar putea fi constituit tot din 16 ministere, s-au făcut propuneri nominale la funcţii şi s-a decis să fie acceptate persoane profesioniste, nu pe criterii politice.

Vladimir Voronin a lăsat să se înţeleagă că PCRM ar putea susţine candidatura şefului statului propusă de o eventuală coaliţie de centru-dreapta, dacă persoana va fi din afara Parlamentului şi a partidelor politice. O altă variantă ar fi modificarea Constituţiei în Parlament, la capitolul alegerea şefului statului, în baza proiectului PCRM.