Creştin-democraţii Victor Ciobanu, Iurie Roşca şi Norbert Neuhaus au susţinut recent o conferinţă de presă comună, în cadrul căreia s-au referit la aspectele economice de bază ale programului de guvernare a formaţiunii.

Preşedintele PPCD, Victor Ciobanu, a menţionat că propunerile creştin-democraţilor constituie modelul economic optim pentru Republica Moldova. Acest model se conţine, în format restrâns, în “Planul Roşca”.

Creştin-democratul german Dr. Norbert Neuhaus, care este şi expert în economie şi în domeniul dezvoltării regionale, a atras atenţia asupra faptului că în reflecţia moldovenească asupra economiei trebuie făcută de o manieră clară diferenţa între economia naţională şi gândirea în stil business.

Gândirea business presupune că fiecare încearcă să profite de puţinele oportunităţi existente, fără a contribui la soluţionarea problemelor şi fără a-şi aduce aportul la multiplicarea acestor oportunităţi. Dar, în opinia lui Neuhaus, problemele trebuie rezolvate în profunzime. Aici, în Moldova, se gândeşte în stil business, nu economic, nu în termenii economiei naţionale. Profitarea de unele oportunităţi, fără implicarea în crearea de noi oportunităţi de care să poată beneficia toţi, a condus la cristalizarea unei organizări oligarhice a economiei Moldovei, susţine Norbert Neuhaus.

Totodată, expertul a precizat că “nu suntem contra celor bogaţi, dar cei bogaţi trebuie să investească banii lor în activităţile economice din Moldova, astfel ca toată economia să crească şi toţi să profite de bunăstare”. Gândirea egoistă este periculoasă. Orânduirea trebuie schimbată în aşa mod, încât fiecare, urmându-şi interesul egoist, să servească binele comun.

Justiţia trebuie să fie dreaptă pentru toţi, nu doar pentru unii

Dr. Norbert Neuhaus a mai subliniat că statul trebuie să-şi recapete funcţia regulatoare în procesele economice. În opinia sa, este nevoie de solidaritate, trebuie să avem în minte în permanenţă ideea de bine comun şi să construim o economie socială de piaţă. Fiecare cetăţean trebuie să poată profita de creşterea economică a ţării, aşa cum s-a procedat în Germania. Dacă guvernarea vrea cu adevărat să pună bazele unei dezvoltări durabile, aceasta trebuie să stimuleze o cultură economică sănătoasă, să asigure o atmosferă prielnică pentru dezvoltare şi concurenţă loială. Totodată, este necesară funcţionarea statului de drept, astfel încât toţi să fie siguri că drepturile lor sunt respectate, justiţia este independentă şi dreaptă pentru toţi, nu doar pentru unii.

Referindu-se la retorica proeuropeană a actualei guvernări de la Chişinău, Dr. Norbert Neuhaus a amintit că doar dacă ţara noastră va întruni criteriile de la Copenhaga, va fi pertinentă o discuţie în acest sens. Expertul a menţionat că doar dacă în Republica Moldova va funcţiona cu adevărat statul de drept, va fi o atmosferă democratică autentică, iar economia noastră va fi capabilă să reziste la concurenţa internaţională vom putea spune că am întrunit cele trei criterii de la Copenhaga.

Am văzut în Republica Moldova prea puţine schimbări

Acum, în opinia lui Neuhaus, Moldova are nevoie de naţionalism economic, de protecţionism, care nu este izolaţionism. “Trebuie să vă pregătiţi pentru a putea concura cu alte state. În caz contrar, aici va fi o catastrofă. Acordul de asociere cu UE prevede un termen de graţie de 8 ani. Dacă acest termen nu va fi valorificat, veţi avea doar de pierdut. Trebuie să stabiliţi şi să restabiliţi lanţurile de producţie. Doar agricultura nu poate servi drept bază pentru o economie performantă”, a mai spus expertul.

“Vin în Republica Moldova de 15 ani şi văd că s-au făcut prea puţine schimbări. Alegerile din 30 noiembrie sunt şansa schimbărilor în profunzime, pentru salvarea ţării. Salvarea nu poate veni nici din Uniunea Europeană şi nici din Uniunea Vamală. Salvarea poate veni doar din interior. Dumneavoastră trebuie să faceţi schimbările necesare. Trebuie să vă definiţi interesul naţional şi vectorii de dezvoltare strategici, nu geostrategici. Deoarece ordinea trebuie făcută de voi aici, nu de cei de la Moscova, Bruxelles sau Washington”, a punctat doctorul în economie Norbert Neuhaus.

Iurie Roşca, liderul de campanie al PPCD, a menţionat câteva aspecte “care definesc identitatea doctrinară şi creionează deosebirile fundamentale între viziunea PPCD şi a celorlalţi competitori electorali asupra independenţei politice, economice a Republicii Moldova şi asupra şanselor de generare a prosperităţii în ţara noastră”.

Încotro, Moldova?

“Pornesc de la obsesia pe care o vedem, manifestată în discursul public dominant al celor două tabere beligerante: «Încotro, Moldova? În Uniunea Vamală sau în Uniunea Europeană?». Prima defecţiune a acestei viziuni puerile este că Republica Moldova este văzută ca un fel de apendice, ca un fel de element-parazit, care profită de pe urma injecţiilor financiare şi a sprijinului politic din exterior sau ca o anexă geopolitică şi economică a celor doi mari competitori: Rusia versus Occidentul, Rusia versus UE, plus SUA. Personal, în fiecare zi particip la diverse întâlniri şi dezbateri televizate, în special în teritoriu, pentru că media corporatistă nu prea ne cheamă la dezbateri, şi sunt întrebat: ce putem face pentru a depăşi starea de lucruri în care s-a pomenit ţara noastră? Cum putem diminua sărăcia? Cum putem consolida finanţele publice? De unde luăm bani pentru a consolida finanţele publice, capacitatea bugetară a statului, astfel încât să putem reorienta o parte din aceste resurse spre creditări eficiente în economia naţională, spre ocrotirea sănătăţii, învăţământ etc.”, a menţionat Iurie Roşca.

Politicianul a ţinut să accentueze: “ceea ce domnul Norbert a menţionat — Republica Moldova are nevoie de o pauză geopolitică. Ce înseamnă asta? Noi uităm de faptul că statutul de neutralitate al Republicii Moldova poate şi trebuie să fie valorificat în relaţiile noastre internaţionale, care trebuie să dea un efect economic rapid şi pozitiv pentru ţara noastră. Adică, Republica Moldova are nevoie de relaţii comerciale asimetrice. Atât cu Uniunea Vamală, cât şi cu Uniunea Europeană”.

“Noi ţinem minte că Republica Moldova are o structură a veniturilor la bugetul de stat în proporţie de 70% provenind din ceea ce acumulează Serviciul Vamal. Ridicaţi vama dintr-o parte sau din alta, sau din ambele părţi, şi finanţele publice din Republica Moldova se prăbuşesc în 24 de ore. Noi deja suntem în regim de comerţ liber cu Uniunea Europeană şi cu Turcia. Perioada de graţie este adevărată, dar funcţionează doar pentru Moldova, pentru că mărfurile europene şi din alte zone, inclusiv Ucraina, Rusia, Turcia, intră fără niciun fel de probleme în ţara noastră, lăsând la o parte mărfurile care intră prin scheme de contrabandă, care depăşesc tot ce vedem noi scris în hârtiile vamale. Să reţinem treaba asta: nevoia de consolidare a independenţei economice a Republicii Moldova nu are nimic în comun cu preferinţele noastre de ordin civilizaţional, lingvistic, istoric sau de alt gen. Noi suntem o economie subdezvoltată pentru că nu ne-am definit corect interesul naţional. Pe noi ne poartă de căpăstru mari jucători internaţionali. Politicienii din Republica Moldova au obsesia şi satisfacţia să se tragă în poze cu marii jucători internaţionali de la Moscova, Bruxelles sau Washington. Cei care ne cheamă în Uniunea Vamală ne spun că dacă ne înscriem în această echipă de elită, atunci vom avea resurse energetice ieftine. Eu însă vă asigur că putem avea resurse energetice ieftine fără a ceda interesul naţional Moscovei. Eu vă asigur că putem avea relaţii economice asimetrice cu Uniunea Europeană, fără a deveni anexă a marilor corporaţii transnaţionale din Uniunea Europeană sau Statele Unite. Statutul economic special este singurul statut capabil să dea Republicii Moldova o perspectivă de dezvoltare. De aceea, avem nevoie de reindustrializare rapidă, bazându-ne pe importul de tehnologii şi materii prime orientate spre industrie. Nu numai industria de prelucrare, dar toate tipurile de industrie pot fi dezvoltate şi trebuie dezvoltate în Republica Moldova. Tot ce ţine de importul de tehnologii şi materii prime — taxe vamale zero. Şi, în acelaşi timp, taxe cât se poate de ridicate pentru mărfuri de import care pot fi produse pe teritoriul Republicii Moldova: atât cele agricole, cât şi cele industriale”, a mai declarat Roşca.

Totodată, Iurie Roşca s-a referit şi la faptul că piaţa Republicii Moldova este invadată cu mărfuri de origine agricolă din străinătate: din Polonia, din Turcia, din China, de oriunde. “Cum vrem noi să dezvoltăm agricultura Republicii Moldova în timp ce producătorii agricoli din ţara noastră nu sunt în stare, din cauza insuficienţei tehnologice şi financiare, să concureze cu marii jucători internaţionali. Noi deja avem două probleme fundamentale în ceea ce priveşte protejarea producătorului autohton. Aceste limitări ne-au legat de mâini şi de picioare şi au venit prin aderarea cu ochii închişi, orbeşte, la Organizaţia Mondială a Comerţului, care a limitat capacitatea şi dreptul Guvernului Republicii Moldova de a reglementa tarifele vamale fără a cere voie de la OMC. După aceea, am cedat tot ce înseamnă act decizional în domeniul economiei şi comerţului birocraţiei de la Bruxelles”, a mai spus Iurie Roşca.

O economie nu poate să existe din remitenţe şi injecţii financiare din exterior

Liderul de campanie al PPCD a subliniat, de asemenea, că “neînţelegându-ne interesul naţional, ne complacem în postura de economie care trăieşte din remitenţe şi din injecţii financiare din exterior. Noi ne bucurăm ca sălbaticii atunci când intră încă 10 milioane de euro, de dolari în Republica Moldova, batem din palme, sărim în sus, facem concerte pe tema asta. Orice ţară serioasă, care are o guvernare serioasă, înţelege că creditele internaţionale trebuie contractate doar pentru a fi reorientate în economia reală, nu pentru injecţii artificiale pentru a menţine balanţa de plăţi, deservirea datoriei externe sau echilibru bugetar. Vă dau o singură cifră: oficialii noştri se laudă că au primit numai pentru consolidarea puterii judecătoreşti 70 de milioane de euro în cinci ani de zile. Unde sunt banii aceştia? Îi vedem cumva regăsindu-se în funcţionalitatea justiţiei, s-a construit măcar o clădire pentru vreo judecătorie de sector? Nimic. Chiar şi granturile care le primim sunt date condiţionat politic”.

Roşca a mai ţinut să accentueze şi faptul că ideea de patriotism economic nu este o invenţie pe care o aduce Partidul Popular Creştin Democrat. Patriotismul sau protecţionismul economic este singurul model sau “calea a treia”, pe care a inventat-o tot un german.

“Revin la numele acestei celebre personalităţi în gândirea economică mondială — Friedrich List”, a menţionat Iurie Roşca, adăugând că “atunci când Marea Britanie i-a propus Germaniei să semneze un acord de liber schimb, în anii 40 ai secolului XIX, Friedrich List a spus: «staţi, băieţi, un pic, închidem frontierele vamale, ne ridicăm la nivelul tehnologic de producţie şi industrializare cu Marea Britanie şi atunci suntem gata să concurăm cu vecinii noştri din nord». Vedeţi că situaţia se repetă la distanţa de o sută şi ceva de ani. Noua ni s-a propus un acord de liber schimb. Oare suntem egali ca pondere economică, tehnologică, financiară, capacitatea de producţie, competitivitate cu partenerii noştri din Europa Occidentală? Categoric, nu. Prin urmare, semnarea în alb a reprezentat o greşeală teribilă. Ceea ce nu înseamnă sub nicio formă că aderarea necondiţionată la Uniunea Vamală va însemna dintr-o dată creştere economică şi rezolvarea problemelor noastre. Cetăţenii Republicii Moldova nu trebuie să mai lucreze, de acum încolo, în aceleaşi proporţii pe pieţele forţei de muncă din exterior, fie la Moscova, fie în Uniunea Europeană, fie în alte părţi. Care dintre partidele ce s-au avântat în această campanie au o viziune strategică asupra dezvoltării Republicii Moldova? Cine poate să dea un proiect de ţară care să permită descentralizarea economică, consolidarea finanţelor publice, combaterea corupţiei, consolidarea capacităţii instituţionale a statului pentru a veghea libera competiţie pe piaţă, bazată pe proprietate privată?”

Oligarhii au transformat Republica Moldova într-un stat captiv

Creştin-democratul susţine că “noi cu toţii am fost cretinizaţi, pur şi simplu, prin media, prin instituţiile de învăţământ, despre aşa-numita «mâna invizibilă a pieţei», un Adam Smith prost înţeles. Nu există mâna invizibilă a pieţei. Într-o economie de piaţă, statul este poliţistul care veghează la respectarea condiţiilor egale pentru toţi competitorii de pe piaţă. Altfel, ne pomenim în situaţia unui capitalism caricatural, un capitalism speculativ, corporatist, numiţi-l oligarhic, dacă vă place. Concentrarea excesivă de capital în mâinile unor jucători, a transformat Republica Moldova într-un stat captiv. Instituţiile puterii de stat sunt transformate în instrumente de acumulare a supraprofituri de cei care controlează astăzi marile fluxuri financiare şi, mai ales, sectoarele aducătoare de profit din economia naţională. Cine oare nu ştie că astăzi principalele partide politice care domină viaţa publică din Republica Moldova sunt produsul direct al capitalului negru acumulat în ultimii 20 de ani. Cine oare nu ştie că presa corporatistă reprezintă derivatul direct din economia tenebroasă, din schemele financiare criminale din Republica Moldova. Toată lumea ştie. Cum să combatem această molimă? Una din măsuri: interzicerea firmelor off-shore pe teritoriul Republicii Moldova. E fundamentală această reformă. Noi avem o legislaţie care prevede combaterea cârdăşiilor de cartel, care însă nu se aplică. Cea mai mare crimă economică într-o economie funcţională de piaţă se numeşte cârdăşie de cartel. În Statele Unite, dacă stă de vorbă un reprezentant al unei corporaţii mari cu un alt reprezentant al unei corporaţii mari şi beau ceai, organele abilitate pot să-i cheme pe unul şi pe altul la interogatoriu, întrebându-i: nu cumva aţi convenit asupra preţurilor, tarifelor, coordonarea activităţii pentru a oferi servicii coordonate la acelaşi preţ, la acelaşi nivel? Cum putem noi astăzi să facem creditare eficientă a economiei naţionale când toate băncile din Republica Moldova îşi ascund proprietarii după firmele off-shore? Cum vreţi să avem servicii bancare accesibile pentru producătorul autohton? Este o crimă împotriva sistemului de securitate al Republicii Moldova. Noi am uitat că securitatea presupune nu doar cei care se uită prin gaura cheii să vadă cine ce face în viaţa privată. E vorba de securitatea economică, e vorba de securitatea financiară a statului. De aceea, Partidul Popular Creştin Democrat îşi propune ca măsură prioritară, printre altele, interzicerea firmelor off-shore în toate domeniile de activitate economică în Republica Moldova, în sistemul bancar, în primul rând.”

Referindu-se la sistemul bancar, Roşca a menţionat că un cetăţean al Republicii Moldova trebuie să fie coproprietar maximum într-o bancă de dimensiuni medii şi să i se interzică procurarea de acţiuni în alte bănci. “De ce? Pentru că altfel el dictează jocul pe piaţa financiară a unei ţări. Exact şi pentru dumneavoastră, care reprezentaţi televiziunile, în sistemul media. Într-o democraţie funcţională, acelaşi om nu poate deţine toate canalele dominante într-o ţară, pentru că influenţează politic, social şi economic, inclusiv electoral această societate. Poftim, ţara vecină — România, acolo nu poţi avea acţiuni într-o instituţie media fără să declari cine este proprietarul. E o chestiune fundamentală”.

Roşca a mai relatat că întrebarea care îi este pusă la fiecare întâlnire, în special în dezbaterile televizate ale posturilor regionale şi locale, este “de unde luăm bani?” Dânsul a dat câteva exemple “la îndemâna oricui”. În opinia lui Roşca, “toate activităţile care ţin de bugetul de stat trebuie să fie operate printr-o bancă de stat. Câteva exemple: noi suntem o ţară care, din nefericire, consolidează majoritatea resurselor financiare la centru şi după aceea le distribuie în teritoriu. Prin ce bănci se fac aceste transferuri? Prin bănci private. Unde rămâne procentul bancar? În mâinile unor persoane particulare. Oare statul nu poate să facă economii şi să genereze fonduri suplimentare pentru bugetul de stat, operând aceste simple operaţiuni bancare printr-o bancă de stat? E vorba de câteva miliarde, lei anual pe care le pierdem, care intră în proprietatea unor firme off-shore, ascunse în bănci. Nu putem noi aceşti bani să-i strângem pentru bugetul de stat, după aceea să-i transformăm în fondul pentru asigurări sociale, în fondul asigurărilor în medicină? Cum se poate ca pensia să fie mai mică decât minimul de consum, cum poate pensia să fie de câteva ori mai mică decât ceea ce avem de plătit noi ca facturi? Nu sunt bani? Iată banii”, a subliniat politicianul, după care a adăugat:

“Vă dau alte exemple: noi când încălcăm regulile de circulaţie rutieră, unde plătim amenzile? La o bancă privată. Cei care se laudă că au instalat camere la tot colţul în Chişinău şi pe şoselele din ţară sunt conştienţi de faptul că ei încasează doar parţial din ceea ce ar putea încasa? Operaţiunile bancare de acest gen trebuie operate, de asemenea, printr-o bancă de stat. Serviciile comunale, la fel. Noi mergem în judecată cu diverse ocazii, plătim taxe de stat. Unde merge procentul bancar? În mâinile unor instituţii financiare private. Adică, ni s-a băgat în cap o dogmă neoliberală, provenită de la aşa-numita şcoală de la Chicago, care spune «small governement» şi dacă se poate, cât mai corupt, care să nu participe la reglementarea proceselor economico-financiare ale unei ţări şi atunci această ţară devine ostaticul câtorva jucători abili, care concentrează capacitatea financiară şi economică, subordonează administrativ şi politic societatea. Iată modelul caricatural şi monstruos la care a ajuns Republica Moldova”.

Totodată, creştin-democratul a subliniat faptul că “o economie bazată doar pe agricultură, oricât de performantă, nu poate să genereze prosperitatea întregii societăţi. Ştim cu toţii cifrele pe care le invocă de fiecare dată Guvernul. Aportul de contribuţie a agriculturii şi industriei la PIB este egal: 12–13%. De unde să iei bani să subvenţionezi agricultura la nivelul subvenţiilor din Uniunea Europeană?

Nimeni nu poate să substituie lipsa noastră de pregătire, de idei, de competenţă

În UE subvenţiile se ridică la 40–45% din costurile activităţii în agricultură, în Moldova, maximum 2,5%. Chiar dacă am fi cea mai tehnologizată agricultură, subvenţiile oricum sunt necesare. Dar de unde să provină aceste subvenţii? Cu preponderenţă din activitatea sectorului industrial şi parţial din activitatea sectorului servicii. Structura economiei naţionale trebuie schimbată radical. Optica noastră asupra gospodăriei naţionale trebuie schimbată radical. Iată de ce este nevoie de un stat puternic, iată de ce este nevoie de o viziune strategică asupra interesului naţional. Iată de ce este nevoie să abandonăm această dezbatere sterilă, inutilă şi periculoasă interesului nostru naţional: încotro o luăm, Uniunea Vamală sau Uniunea Europeană? Dacă nu ne vom face temele, nu vom formula priorităţile, nu vom avea o agendă de dezvoltare a ţării noastre, nimeni nu va putea să substituie lipsa noastră de pregătire, de voinţă, de idei, de competenţă, de viziune, de capacitate de administrare a treburilor publice”.

Politicianul s-a referit şi la exporturi. “Eu aş prefera ca în câţiva ani să exportăm şi în Federaţia Rusă, şi în Uniunea Europeană, plusvaloarea, totul la pachet, la borcănaş, produsul finit şi parţial, produs natural, pur ecologic, cu dimensiunile şi pachetele respective, care să fie comparabile cu marii competitori de pe piaţa internaţională”, a menţionat Roşca.

În acest sens, potrivit politicianului, “este extrem de important să înţelegem că avem nevoie de un salt economic rapid, care trebuie să vină prin performanţa intelectuală şi voinţa celor care administrează Republica Moldova. Cu Nicolae Timofti salturi economice nu se vor realiza. Cu Iurie Leancă salturi economice nu se vor realiza. Cu marii contrabandişti salturi şi prosperitate economică nu se va realiza”.

Un alt aspect abordat de liderul de campanie al PPCD a fost acela că “statul, Guvernul Republicii Moldova trebuie să declare deschis o alianţă pe faţă între stat şi businessul mic şi mijlociu. Această alianţă trebuie să fie orientată la fel de deschis împotriva marelui capital din zona tenebroasă. Adică, statul luptă cu criminalitatea economică, care a concentrat supraprofiturile, bazându-se pe întreprinderile mici şi mijlocii care primesc credite preferenţiale din Banca de Stat, se bucură de toate privilegiile datorită politicilor vamale protecţioniste şi datorită unei fiscalităţi permisive”.

“Ştim cu toţii despre fenomenul contabilităţii duble. De ce în ultimii ani economia tenebroasă a săltat atât de puternic? Pentru că «democraţii» de la guvernare au sporit fiscalitatea la asemenea nivel, încât un om de afaceri se gândeşte: frate, ce fac? Dau mai mult de jumătate din profitul meu statului şi n-am cu ce plăti angajaţii, n-am cu ce lua materie primă, nu am cu ce să mă dezvolt sau mai bine dau mită agentului fiscal, poliţistului, procurorului, judecătorului şi ţin contabilitate dublă. Contabilitatea dublă reprezintă o crimă economică foarte gravă. Dar cei care generează contabilitatea dublă, economia tenebroasă, sunt guvernanţii, care nu vor să înţeleagă că omul nu poate da tot ce câştigă cu titlul de impozit”, a spus Iurie Roşca, adăugând că sunt frecvente cazurile când “oamenii de afaceri prosperi, capabili, îşi închid afacerile în Republica Moldova şi pleacă peste hotare. De ce? Nu cred în statul nostru. Nu cred că statul nostru poate să vegheze la libera competiţie pe piaţă. Noi nu suntem o economie de piaţă funcţională. Justiţia nu arbitrează corect conflictele economice. Cine câştigă? Cel care este la putere sau dă mită mai mare. În asemenea condiţii, noi nu avem cum să ieşim din acest cerc vicios”.

În încheiere, Iurie Roşca a specificat faptul că Republica Moldova, în ultima perioadă este suprasaturată de propagandă electorală. “Poate nu toată lumea ştie că actuala guvernare a sporit fondul electoral de două ori. Dacă pentru CEC statul a acordat 52 de milioane de lei, plafonul electoral pentru partidele politice — 55 de milioane de lei, iar partidele cum sunt PPCD şi alţii, nici măcar 20 de mii de lei nu pot să ia cu titlul de credit. Un minut de publicitate electorală la televiziunile oligarhice costă până la 5 mii de euro. Situaţia este extrem de dificilă, pentru că statul este în stare de captivitate, puterea este uzurpată. Mergi în teritoriu şi oamenii aşteaptă pomeni electorale. Iată de ce trebuie să reţinem şi un alt detaliu: toate sondajele de opinie sunt lansate în campania electorală pentru a induce în eroare alegătorii, pentru a-i înşela, pentru a-i manipula. Ele nu au nimic în comun cu preferinţele, intenţia electorală sau decizia de a vota într-un fel sau altul a alegătorilor. De aceea, nu credeţi sondajelor de opinie, mai ales în perioada campaniei electorale”, a punctat Iurie Roşca.

Sursa: www.ppcd.md

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

YouTube | Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet