alegeri.md

În total, vor fi deschise 95 de secţii de votare pentru alegerile parlamentare de pe 30 noiembrie. Secţiile de votare vor fi organizate în sediile misiunilor diplomatice şi consulare, precum şi în alte locaţii cu acordul autorităţilor competente ale ţării respective. Moldovenii din Italia îşi vor putea exercita dreptul de vot în 25 de secţii de votare, în România vor fi deschise 11 secţii de votare, şase secţii de votare vor fi deschise în SUA, cîte cinci — în Portugalia, Rusia şi Franţa, patru — în Spania, cîte trei — în Marea Britanie şi Canada. Cîte două secţii vor fi deschise în Israel, Grecia, Germania, Cehia, Turcia şi Ucraina, iar în celelalte state cîte o secţie de votare, adică în Belarus, Irlanda, Austria, Bulgaria, Elveţia, China, Azerbaidjan, Letonia, Belgia, Olanda, Polonia, Suedia, Estonia, Lituania, Ungaria, Qatar. // jurnal.md

Comisia Electorală Centrală (CEC) a stabilit ordinea prealabilă de înscriere în buletinul de vot a celor care au depus pe parcursul zilei de astăzi, 30 octombrie 2014, actele necesare în vederea înregistrării în calitate de concurenţi electorali în alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. În urma tragerii la sorţi, CEC a stabilit ordinea lor prealabilă de înscriere în buletinul de vot, după cum urmează:

23. Pleşca Valeriu
24. Doga Anatolie
25. Partidul Politic Uniunea Centristă din Moldova
26. Stamati Petru
27. Partidul Politic “Pentru Neam şi Ţară”

Totodată, CEC anunţă că termenul de depunere a dosarelor pentru înregistrarea concurenţilor electorali pentru alegerile parlamentare a expirat astazi, 30 octombrie. Pînă în prezent au fost înregistraţi 20 de concurenţi electorali, dintre care 18 partide politice, un bloc electoral şi 1 candidat independent, iar dosarele a 7 candidaţi la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova se află în proces de examinare. // CEC

Generalul Nicolae Alexei, fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova în perioada 1990–1994 şi 2001–2005, precum şi director al Departamentului de Combatere a Crimei Organizate şi Corupţiei (DCCOC) între anii 1997–2001, se alătură echipei lui Renato Usatîi şi va fi inclus în lista candidaţilor Partidului “Patria” la funcţia de deputat. În cadrul unei conferinţe de presă, generalul în rezervă a menţionat că “dosarele pornite împotriva demnitarilor care se află astăzi la guvernare stau şi se prăfuiesc”. “Sper că vine acel moment ca să duc acele dosare pînă la capăt”, a conchis Nicolae Alexei. // realitatea.md

Preşedintele Partidului Forţa Poporului (PFP), Nicolae Chirtoacă, a declarat în cadrul emisiunii “Politica” de la postul TV7 că toate sondajele făcute publice nu sunt credibile. “Totul se vinde şi se cumpără. Fiecare procent în sondaj, costă pînă la 10 mii de euro. Toate partidele care se află în fruntea topului sunt partide oligarhice. Ele au suficiente resurse pentru a cumpăra orice sondaj. Acestea sunt comandate nu de dragul rezultatului final, ci pentru a mobiliza indecişii. Nu putem vorbi de sondaje obiective în acest sens”, s-a arătat convins Chirtoacă.

În cadrul aceleaşi emisiuni, liderul Blocului electoral “Alegerea Moldovei — Uniunea Vamală”, Victor Şelin, a declarat că nici el nu are încredere în sondaje. “Vom atrage o atenţie mai mare deja la sondajul următor. Cînd oamenii vor afla mai mult despre blocul nostru. Într-o măsură oarecare îi dau dreptate domnului Chirtoacă, care spune că sondajele sunt cumpărate şi nu inspiră încredere. Cred că CEC ar trebui să interzică sondajele în timpul campaniei electorale. Ele ar putea să orienteze greşit oamenii care sunt indecişi”, a menţionat Victor Şelin. // TV7

Curtea de Apel a examinat în şedinţă de judecată, cererea Mişcării Populare Antimafie (MPA) de a anula hotărîrea Comisiei Electorale Centrale (CEC) prin care Mişcarea Populară Antimafie a fost avertizată pentru încălcarea prevederilor art. 46(1) şi 47(1, 2) din Codul Electoral interzicînd astfel participarea MPA la întrunirile cu alegătorii acolo unde se află şi Partidul Democrat. Instanţa a admis contestaţia MPA şi a anulat, ca fiind ilegală, hotărârea Comisiei Electorale Centrale luată în baza contestaţiei depusă de Partidul Democrat.

Partidul Liberal (PL) propune ca punctele vamale dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, adică România, să fie unificate, astfel încît cetăţenii să nu mai stea în rînd de două ori atunci cînd traversează frontiera, ci o singură dată. Despre aceasta a declarat liderul PL, Mihai Ghimpu, în cadrul unei conferinţe de presă menţionînd că acest lucru ar permite să fie combătută corupţia din sectorul vamal, pentru că vameşii moldoveni şi cei români ar sta în încăperi comune. În acest context, liberalii vin cu o promisiune electorală, afirmînd că dacă vor ajunge la guvernare îşi vor asuma îndeplinirea acestui deziderat. // politik.md

“Reprezentăm o familie numeroasă în Parlamentul European. Am venit la Chişinău ca să exprimăm solidaritatea parcursului european al Moldovei şi să acordăm sprijinul nostru pentru partenerul nostru de încredere — Partidul Democrat”. Despre aceasta a declarat preşedintele Partidului Socialiştilor Europeni (PES), Serghei Stanişev, în cadrul unei conferinţe de presă, susţinută împreună cu preşedintele Partidului Democrat din Moldova (PDM), Marian Lupu, şi ex-ministrul Afacerilor Externe al Bulgariei, Kristian Vigenin. Pe de altă parte, liderul democraţilor, Marian Lupu a declarat că, această vizită este una sugestivă cu referinţă la relaţiile de bună cooperare dintre ambele formaţiuni politice dar şi o vizită importantă în contextul integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Academia de Ştiinţe a Moldovei (AŞM) a făcut un apel public către concurenţii electorali cu solicitarea ca, la elaborarea programelor de guvernare, să se ţină cont şi de opinia savanţilor referitor la rolul ştiinţei în soluţionarea problemelor ţării. “Savanţii sunt tot mai îngrijoraţi de indiferenţa elitei politice vizavi de ştiinţă, de ignorarea rolului acesteia în dezvoltarea societăţii contemporane, fapt confirmat şi de trendul descendent, în ultimii ani, al alocării mijloacelor financiare pentru cercetare”. Mai mult, oamenii de ştiinţă susţin că programele de guvernare ale partidelor politice, de facto, nu susţin ştiinţa, întrucît nu prevăd suport financiar şi promovarea acesteia. În acest context, academicienii solicită ca în programele partidelor politice să se regăsească şi ştiinţa, tehnica şi tehnologiile avansate drept condiţie-cheie pentru relansarea economiei naţionale.

Candidatul la funcţia de deputat din partea Partidului Liberal Reformator (PLR), Valeriu Saharneanu, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă, că postul de radio Vocea Basarabiei ar fi supus unui atac raider de tip oligarhic, la care participă şi Vlad Filat, preşedintele Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM). Liberal-reformatorul susţine că postul a fost acaparat de Vlad Filat prin intermediul lui Veaceslav Ţîbuleac, membru PLDM, care este şi director executiv al postului de radio. Potrivit lui Saharneanu, politica editorială a postului de radio a devenit dependentă de agenda politică a PLDM şi cu foarte mici excepţii, angajaţilor care au mai rămas, li se cere să execute comenzile politice iar acest lucru este deosebit de evident. // curentul.md