Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Alegeri→Prezidenţiale

Alegerile Preşedintelui Republicii Moldova din 20 mai şi 3 iunie 2009

În urma alegerilor repetate ale şefului statului din 3 iunie 2009, nici unul dintre candidaţii propuşi nu a acumulat 61 de voturi, ceea ce înseamnă că Preşedintele Republicii Moldova nu a fost ales. Ca urmare, s-au creat circumstanţe pentru dizolvarea Parlamentului de legislatura a XVII-a şi organizarea alegerilor parlamentare anticipate.
Informaţii generale despre alegeri

Alegerile din 20 mai 2009

Pentru alegerile din 20 mai 2009, în buletinele de vot au figurat numele a două candidaturi:

  1. Zinaida Greceanîi, Prim-ministru în exerciţiu (înaintată de către 33 de deputaţi din PCRM)
  2. Stanislav Groppa, medic (înaintat de 15 deputaţi ai PCRM)

Deşi iniţial şi-au înregistrat prezenţa la şedinţă, după începerea procedurii de desfăşurare a alegerilor toţi deputaţii din fracţiunile de opoziţie au declarat că nu participă la proces şi au părăsit sala de şedinţe. În aceste condiţii, doar cei 60 de deputaţi ai fracţiunii PCRM au participat la votare şi au votat unanim pentru Zinaida Greceanîi. Contracandidatul Stanislav Groppa nu a acumulat nici un vot, deşi candidatura acestuia a fost susţinută iniţial de 15 deputaţi PCRM. Pe motiv că alegerile sînt nevalabile, Parlamentul a fixat data alegerilor repetate pentru ziua de 28 mai 2009. Alegerile repetate se desfăşoară în aceleaşi condiţii: pot participa aceeaşi sau alţi candidaţi; este necesară întrunirea cvorumului deliberativ de 61 de deputaţi; este declarat ales candidatul care obţine cel puţin 61 de voturi ale deputaţilor, iar dacă şedinţa este deliberativă şi nici unul dintre candidaţi nu acumulează numărul necesar de voturi, în termen de 3 zile se organizează al doilea tur între primii doi candidaţi. Dacă şi după alegerile repetate Preşedintele Republicii Moldova nu va fi ales, Preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul şi stabileşte data alegerilor în noul Parlament.

Alegerile repetate din 3 iunie 2009

Alegerile repetate pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova stabilite pentru 28 mai 2009 au fost contramandate pentru data de 3 iunie 2009, la propunerea fracţiunii Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

Pentru alegerile repetate din 3 iunie au fost înaintate două candidaturi:

  1. Zinaida Greceanîi, Prim-ministru în exerciţiu (înaintată repetat de către 33 de deputaţi ai PCRM)
  2. Andrei Neguţă, Ambasadorul Republicii Moldova în Federaţia Rusă (înaintat de 16 deputaţi ai PCRM)

Înainte de începerea procedurii de votare, preşedintele Parlamentului şi liderul PCRM, Vladimir Voronin a avut consultări cu fracţiunile parlamentare de opoziţie. În urma acestora, PL şi PLDM au anunţat că nu vor participa la alegerea şefului statului, iar liderul AMN a declarat că deputaţii din fracţiunea AMN vor decide individual dacă vor vota sau nu Preşedintele ţării. Ca urmare, la procedura de votare au participat doar 60 de deputaţi ai fracţiunii PCRM, care au votat unanim candidatura Zinaidei Grecianîi. Contracandidatul Andrei Neguţă nu a acumulat nici-un vot, deşi candidatura acestuia a fost propusă de către 16 candidaţi PCRM. Din motiv că nici unul dintre candidaţii la funcţia de Preşedinte al ţării nu a acumulat 61 de voturi, s-au creat circumstanţe pentru dizolvarea Parlamentului şi organizarea de alegeri parlamentare anticipate.

Date biografice Zinaida Greceanîi

Zinaida Greceanîi

Născută la 7 februarie 1956 în regiunea Tomsc, Federaţia Rusă.

A absolvit Colegiul Financiar-Economic din Chişinău şi Universitatea de Stat din Moldova, specialitatea economist.

După absolvirea colegiului, din 1974 pînă în 1991 activează în funcţia de contabil superior, inspector superior, inspector-revizor superior, şeful secţiei bugetare în Direcţia financiară Briceni.

Din anul 1991 pînă în 1994 este şef al secţiei bugetare, şef-adjunct al Direcţiei economico-financiare Briceni, vicepreşedinte-interimar al Comitetului executiv, raionul Briceni, şef-interimar al Direcţiei raionale finaciar-economice.

Din 1994 pînă în 1996 este şef-adjunct al Direcţiei generale elaborarea şi analiza bugetului, şef al secţiei bugetelor locale a Departamentului Bugetului, Ministerul Finanţelor.

Din 1996 pînă în 2000 este şef al Direcţiei generale elaborarea şi sinteza bugetului, director al Departamentului Bugetului.

Din 2000 pînă în 2001 este viceministru al Finanţelor.

Din 2001 pînă în 2002 — prim-viceministru al Finanţelor.

La 8 februarie 2002, în conformitate cu Decretul Preşedintelui Republicii Moldova, este numită în funcţia de ministru-interimar al Finanţelor, iar la 26 februarie 2002 — ministru al Finanţelor.

În baza votului de încredere acordat de Parlament, prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova, la 19 aprilie 2005, este numită în funcţia de ministru al Finanţelor.

Prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova, la 10 octombrie 2005, este numită în funcţia de Prim-viceprim-ministru.

La 31 martie 2008, în baza votului de încredere acordat de Parlament, a fost aleasă Prim-ministru al Republicii Moldova.

La 4 mai 2009, după expirarea mandatului Guvernului, a anunţat demisia Cabinetului de Miniştri. La moment este prim-ministru în exerciţiu.

Căsătorită, mamă a doi copii.

Date biografice Andrei Neguţă

Andrei Neguţă

Născut la 18 iulie 1952 în satul Hîrbovăţ, raionul Anenii Noi.

A absolvit Universitatea de Stat din Moldova, specialitatea chimie şi Universitatea de Stat din Odesa, specialitatea sociologie şi ştiinţe politice.

După absolvirea Universităţii de Stat din Moldova, în anii 1975–1977 a lucrat în calitate de învăţător de chimie în şcoala medie din s. Văsieni, raionul Kotovsk. Din anul 1977 pînă în 1984 ocupă diferite poziţii în comitetul raional al Comsomolului Kotovsk.

Din anul 1984 pînă în 1991 activează în calitate de secretar al comitetelor de partid ale întreprinderilor agricole “Moldova” şi “Victoria” şi de prim-secretar al raionului Kotovsk al Partidului Comunist din Moldova.

În perioada 1991–1995 lucrează într-o întreprindere comercială privată, iar în anii 1995–1997 este vicepreşedintele Consiliului raional Hînceşti.

În 1998 şi 2001 este ales în calitate de deputat a Parlamentului Republicii Moldova pe lista PCRM. În 2001 este ales preşedinte al comisiei parlamentare pentru politică externă, conducător al delegaţiei Parlamentului la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei şi co-preşedinte al Comisiei interparlamentare de cooperare dintre Parlamentul Republicii Moldova şi Adunarea Federală a Federaţiei Ruse.

În 2003, este numit Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Franceză (cumulativ în Regatul Spania şi Republica Portugheză), Reprezentantul Preşedintelui Moldovei la Consiliul Permanent al Francofoniei şi reprezentantul Guvernului Moldovei pe lîngă UNESCO.

Din 2006 este desemnat Ambasador, Reprezentant Permanent al Moldovei pe lîngă Consiliul Europei.

În decembrie 2008, este desemnat Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Federaţia Rusă.

Este autor a unor articole ştiinţifice despre relaţiile moldo-franceze.

Căsătorit, tată a doi copii.

Date biografice Stanislav Groppa

Stanislav Groppa

Născut la 15 mai 1956, în satul Verejeni, raionul Ocniţa.

Este doctor habilitat în medicină, profesor universitar, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Activează în calitate de neurochirurg la Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă din Chişinău, şef al catedrei de neuchirurgie şi neurologie de la Universitatea de medicină şi farmacie “Nicolae Testimiţeanu”.

A absolvit Institutul de Stat de Medicină din Chişinău. A fost recomandat pentru doctorat în cadrul Catedrei neurologie a Institutului de Medicină nr. 2 din Moscova, unde şi-a susţinut teza de doctor în medicină. În anul 1989, Stanislav Groppa a făcut postdoctorantura la acelaşi institut din Moscova. A fost decan al facultăţii de perfecţionare a medicilor, neurolog principal netitular al Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, preşedinte al Ligii de Combatere a Epilepsiei, preşedinte al Comisiei Republicane de Atestare a neurologilor, neurochirurgilor şi neuropediatrilor.

Este iniţiator al Programului Naţional de Genetică Medicală şi al noului sistem de acordare a asistenţei de urgenţă bolnavilor care suferă de maladii cerebrovasculare.

Este membru al Ligii Europene şi Mondiale de Combatere a Epilepsiei şi al Consiliului Mondial de tratare a maladiilor cerebrovasculare. Este autor al peste 200 de lucrări, inclusiv două monografii.