alegeri.md

|| Maia Sandu, 10 octombrie 2016

Corupţia este cea mai mare problemă a Republicii Moldova. O spun cetăţenii, o spun sondajele, o spun experţii naţionali şi internaţionali, o spun partenerii de dezvoltare. Din păcate, majoritatea politicienilor, în loc să reprezinte un model de moralitate şi bun-simţ, aleg să-şi fure cetăţenii atunci cînd ajung la putere.

În toţi aceşti ani, lupta împotriva acestui flagel care sufocă ţara a fost doar mimată — politicienii corupţi nu-şi taie creanga de sub picioare. Dacă lupta împotriva corupţiei ar începe cu adevărat, clasa politică ar fi prima care ar suporta consecinţele — şi-ar pierde averea şi libertatea. Or, vedem astăzi ce eforturi titanice fac unii şi cîte resurse cheltuie pentru a rămîne la putere.

Reformarea instituţiilor responsabile de luptă împotriva corupţiei este prioritatea nr. 1 de pe agenda mea în calitate de Preşedinte al ţării.

În februarie 2016, guvernarea a adoptat, cu mare fast, noua lege a procuraturii. Ne-au spus atunci că este o mare reformă, aşteptată de mai bine de 20 de ani. Ceea ce, într-o anumită măsură, este adevărat — Republica Moldova încă în anul 1995 şi-a luat angajamentul faţă de Consiliul Europei de a reforma instituţia procuraturii, reconsiderînd modelul sovietic şi transformînd-o într-o instituţie după modelul european.

La 1 august majoritatea prevederilor legii au intrat în vigoare, cu excepţia articolului privind numirea procurorului general de către preşedinte la propunerea CSP.

Pe 22 septembrie 2016, a fost lansat concursul pentru funcţia de Procuror General. Chiar dacă guvernarea şi-a asumat angajamentul în faţa cetăţenilor şi a partenerilor de dezvoltare să selecteze procurorul general în conformitate cu noua lege, nu este clar care sînt adevăratele intenţii ale guvernării, lansînd acest concurs acum.

Reamintesc, Constituţia nu a fost modificată, astfel încît Procurorul General se să fie numit de către Preşedintele ţării la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, aşa cum e în noua lege a procuraturii. Este curios faptul că guvernarea s-a îngrijit ca modificarea Constituţiei să se poată face doar după 3 noiembrie, adică după primul tur al alegerilor prezidenţiale. Cerem ca guvernarea să-şi respecte angajamentul de punere în aplicare a legii procuraturii în întregime, imediat ce cadrul constituţional va permite acest lucru şi ca numirea noului procuror general să se facă în cadrul legii noi.

Există şi alte semne de întrebare cu privire la procedura de concurs pentru funcţia de procuror general.

Prima ţine de credibilitatea entităţii care organizează concursul. Este vorba de Consiliul Superior al Procurorilor. Ne întrebăm cum cu oameni care au admis consolidarea acestui sistem corupt se poate iniţia demolarea aceluiaşi sistem. Îmi este greu să cred că oamenii care au gestionat managementul carierei procurorilor pînă acum vor fi în stare să facă un altfel de management în viitor.

Amintesc că printre competenţele CSP se numără şi selectarea colegiilor specializate ale procuraturii, determinante pentru implementarea reformei procuraturii: pentru selecţia şi cariera procurorilor, pentru evaluarea performanţelor acestora şi pentru disciplină şi etică.

Aţi văzut deja primele pseudo-realizări ale acestui CSP — în 2 funcţii-cheie, cea de preşedinte al Colegiului pentru selecţia şi cariera procurorilor şi cea de preşedinte al Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor, au fost alese persoane despre care presa independentă a scris că au “dosare dubioase”. Aceştia au gestionat dosare împotriva oponenţilor politici în timpul guvernării comuniste; unul dintre ei a semnat mai multe demersuri privind judecarea şi reţinerea tinerilor protestatari la 7 aprilie 2009 în comisariatele de poliţie; altul a instrumentat un dosar urmare a căruia Republica Moldova a fost condamnată la CtEDO şi l-a scos de sub urmărire penală pe fostul ministru de interne, Gheorghe Papuc, în dosarul maiorului Domnişor. Credibilitatea scăzută a actualului CSP va descuraja participarea oamenilor integri, independenţi la concurs.

A doua problemă este una de legalitate. Conform art.69 alin.(8) din noua lege a procuraturii, procurorii aleşi în calitate de membri ai Consiliului Superior al Procurorilor se detaşează din funcţie pe durata exercitării mandatului. Dacă ne uităm însă pe site-ul Procuraturii Generale, vom vedea că actualii membri ai CSP deţin în continuare, pe lîngă calitatea de membru CSP, şi funcţia de procuror în procuraturile respective. De exemplu, un membru al CSP este în continuare procuror al sectorului Ciocana, altul este procuror al mun. Bălţi, procuror al raionului Hînceşti şi aşa mai departe. Chiar dacă legea spune că membrii CSP se detaşează din funcţiile pe care le deţin, această prevedere legală nu este respectată. În acest sens, insist ca CSP-ul actual să intre de urgenţă în legalitate, părăsind funcţiile care sînt incompatibile cu calitatea de membru CSP.

Şi a treia problemă. Din anumite surse am auzit că numele persoanei care urmează să fie selectată de CSP este deja cunoscut.

Toate acestea nu înseamnă altceva decît mimarea concursului.

În acest context, vreau să reiterez următoarele:

1. În calitate de Preşedinte al Republicii Moldova, voi numi în funcţie doar un Procuror General independent, integru, profesionist şi care are calităţile necesare să pornească reforma adevărată a procuraturii. Dacă nu vom găsi o astfel de persoană în ţară, o vom căuta şi, sînt sigură că o vom găsi, în afara ţării.

2. Voi respinge orice candidatură propusă de CSP, indiferent dacă e vorba de prima nominalizare, a doua sau a zecea, în cazul în care:

   1. persoana va avea probleme de integritate;
   2. vor exista semnale şi informaţii de mimare a concursului sau dacă în procesul de selectare vor fi comise ilegalităţi.

unpaspentru.md

[toate declaraţiile…]