Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Candidatul PL la funcţia de preşedinte, Mihai Ghimpu, susţine că le va cere autorităţilor americane să investigheze furturile din domeniul bancar din 2014, deoarece acestea dispun de instituţiile şi resursele necesare pentru o asemenea anchetă.
Declaraţia a fost făcută în cadrul unei conferinţe de presă la care a participat şi Iurie Chirinciuc, fost membru a comisiei de anchetă a parlamentului.
Mai jos, Declaraţia lui Mihai Ghimpu:
Timpul trece, iar miliardul nu se găseşte. Se împlinesc doi ani de la furtul miliardului, însă nu toţi cei care se fac vinovaţi sunt cunoscuţi, nu mai spun să fi fost anchetaţi, judecaţi şi pedepsiţi. Încă nu s-au găsit banii furaţi şi nu au fost făcute demersuri pentru ca aceşti bani să fie întorşi în Republica Moldova. Cu trecerea timpului, şansele ca miliardul să mai fie găsit şi apoi recuperat se reduc.
În această situaţie, în ultimă instanţă, în cazul în care devin preşedinte al Republicii Moldova, voi sesiza procurorul general al Statelor Unite ale Americii, doamna Loretta Lynch şi secretarul Trezoreriei SUA, Jack Lew, pentru a cere ajutor privind identificarea vinovaţilor şi, mai ales, găsirea banilor şi întoarcerea miliardului în Republica Moldova. Mai exact, voi solicita ajutorul Guvernului SUA, pe care îl voi ruga să intervină prin două dintre agenţiile americane de informaţii şi securitate, FBI şi OFAC.
Doamna Loretta Lynch, ca procuror general, este secretarul de stat pentru Justiţie, echivalentul Ministerului Justiţiei de la noi. În subordinea domniei sale se află Biroul Federal de Investigaţii (FBI), echivalentul SIS din Republica Moldova. FBI are competenţe şi în străinătate, inclusiv pentru investigarea fraudelor.
Domnul Jack Lew, este secretatul de stat al Trezoreriei, echivalentul ministrului Finanţelor din Republica Moldova. Departamentul de Stat al Trezoreriei este singurul Minister de Finanţe din lume care are în subordine un serviciu de informaţii şi securitate, numit cu iniţialele OFAC — Office of Foreign Assets Control sau Oficiul pentru Controlul Activelor străine.
OFAC, prin mijloace informativ-operative specifice serviciilor de informaţii, găseşte în lumea întreagă conturile dictatorilor, guvernelor corupte şi ale celor care susţin terorismul, traficul de droguri sau ale celor care prezintă o ameninţare pentru politica externă a SUA. De asemenea, OFAC dispune îngheţarea acestor active aflate sub jurisdicţia SUA, adică pun sub sechestru asemenea conturi bancare.
Autorităţile americane, odată sesizate de mine, sunt obligaţi să acţioneze conform legii “Foreign Corrupt Practices Act” (FCPA) din anul 1977 sau, pe româneşte, Legea Practicilor de Corupţie din Străinătate. Unde-i lege, nu-i tocmeală. Legea FCPA nu ţine cont de teritorialitate, de prezenţa fizică a infractorilor pe teritoriul SUA, şi nici dacă frauda ori actul de corupţie a fost comis în altă ţară. Legea FCPA prevede că, dacă moneda americană, dolarul, a fost folosită în tranzacţia frauduloasă, atunci cazul este şi de competenţa autorităţilor SUA. De asemenea, autorităţile americane intră automat în acţiune dacă pentru tranzacţia frauduloasă pe traseul banilor furaţi a fost folosită şi o bancă americană. Iar hoţii de la Chişinău au comis ambele greşeli. Au schimbat în dolari leii moldoveneşti furaţi şi au folosit şi o bancă din SUA pe parcursul transferurilor bancare ale miliardului furat. Aşadar, autorităţile americane au de acum obligaţia legală de a găsi vinovaţii şi miliardul furat. Autorităţile SUA, după ce identifică vinovaţii, pot elibera mandate internaţionale de arestare pentru aducerea acestora în faţa justiţiei americane. Departamentul american al Justiţiei poate “îngheţa” conturile unde se află banii furaţi, dacă aceştia se află în bănci americane. De asemenea, poate cere organelor abilitate ale altor state să îngheţe conturile din bănci aflate sub jurisdicţia acestora.
Orice astfel de transfer bancar se face prin intermediul unei bănci corespondente intermediare, pentru că băncile moldoveneşti nu au corespondenţă cu băncile internaţionale din legislaţii de tip off-shore. Banca intermediară este o bancă internaţională din legislaţii controlate şi supuse regulilor Tratatelor de la Basel. Miliardul a trecut din conturile BNM în conturile celor două bănci, BEM şi Banca Socială. De aici au ajuns în conturile unei/unor bănci intermediare şi abia de aici banii au fost trimişi, în sfârşit, în conturi offshore.
În sistemul bancar internaţional, fiecare tranzacţie are un cod unic, numit Codul Swift. Dacă autorităţile moldovene refuză să dea Codurile Swift, nimeni nu poate şti care anume dintre tranzacţii au fost cele prin care a zburat miliardul.
Kroll este doar o firmă privată. Nu are în spate autoritatea statului, mai cu seamă autoritatea celui mai puternic stat din lume, anume SUA. Nu are mandate să ceară informaţii protejate de secretul bancar. Nu are puterea de a îngheţa conturile unde se află banii furaţi. Nu poate emite mandate internaţionale de arestare pentru vinovaţi.
FBI şi OFAC sunt agenţii ale Guvernului SUA. Acestea au mijloace tehnice şi informativ-operative care depăşesc cu mult posibilităţile unei firme private. Serviciile secrete americane participă regulat la schimbul de informaţii clasificate atât cu statele NATO şi UE, cât şi cu serviciile de informaţii ale statelor aliate cu SUA de pe alte continente. Autorităţile abilitate americane pot afla în timp real aproape orice informaţie din orice loc de pe planetă. De asemenea, organele de drept ale SUA pot îngheţa conturi din bănci aflate pe teritoriul SUA şi pot emite mandate internaţionale de arestare.
În zilele de 25 şi 26 noiembrie 2014 suma în valută străină echivalentă cu 13, 5 miliarde lei moldoveneşti (9,5 miliarde — împrumuturile BEM şi celelalte miliarde fiind din conturile celor trei bănci), sau un miliard de dolari, după cum cunoaştem, au fost transferate în străinătate. Conform reglementărilor internaţionale este imposibil să se transfere toţi banii deodată, printr-o singură tranzacţie. Suma se împarte în mai multe tranzacţii, de ordinul a sute de mii de dolari fiecare şi începe transferul fiecărui pachet, unul după altul. Aşa a fost transferată şi suma de 13,5 miliarde, în conturile unor bănci intermediare, pe care BNM şi CNA le cunoşteau. Fiecare tranzacţie a avut un Cod Swift, care, de asemenea, era cunoscut de BNM şi CNA.
Toate tranzacţiile cu transfer de valută în străinătate pe care le fac băncile comerciale din Republica Moldova sunt urmărite în timp real, pe durata desfăşurării lor, de către salariaţii BNM de la Direcţia de Supraveghere şi cea de la CNA. Fără îndoială că transferul în străinătate a unui miliard de dolari în numai două zile, o sumă echivalentă cu jumătate din exportul anual al Republicii Moldova, trebuia să fie considerată suspectă. Responsabilii în acestea instituţii de transferuri bancare erau obligaţi să anunţe şefii direcţiilor/departamentelor, iar aceştia erau obligaţi să informeze conducerea instituţiilor. După cum ştim, informarea a avut loc odată ce conducerea BNM şi CNA au anunţat Procurorul General şi conducerea statului (şeful statului, prim-ministrul, Preşedintele Parlamentului). Însă, deşi toţi aceşti responsabili au luat notă de groaznica lovitură dată Republicii Moldova, totuşi, unii au acţionat prea târziu, iar alţii — deloc.
Voi pregăti “Carta curăţirii sistemului Bancar” din Republica Moldova, care este un pachet de legi pe care, în calitatea mea de Preşedinte, le voi iniţia. Acestea sunt următoarele:
În final, miliardul nu va fi recuperat de cetăţeni, ci de cei care au furat. Ce-i drept, activele şi sumele sechestrate de organele abilitate vor fi recuperate doar după examinarea dosarelor ce ţin de furtul miliardului în ultimă instanţă — Curtea Supremă de Justiţie.