alegeri.md

La ora 7:00 au fost deschise 2,034 secţii de votare, în listele electorale fiind înscrişi 2,660,472 cetăţeni cu drept de vot. Procesul electoral este monitorizat de 744 observatori naţionali şi 163 internaţionali, inclusiv 134 observatori naţionali şi 7 observatori internaţionali în secţiile de votare constituite în afara ţării.

Comisia Electorală Centrală a luat act de imposibilitatea continuării votării în secţia de votare nr.5 din comuna Corjova şi a stabilit că alegătorii din localitate pot vota în comuna Cocieri şi Ustia, prezentînd actele de identitate ce atestă domicilierea lor în comuna Corjova. CEC a sesizat Procuratura Generală privind “acţiunile ilegale ale unui grup de cetăţeni îndreptate spre împiedicarea exercitării dreptului la vot al alegătorilor din comuna Corjova, r-nul Dubăsari”. Hotărîrea CEC a fost luată în cadrul unei şedinţe extraordinare a Comisiei, ca urmare a demersului din partea Consiliului de circumscripţie electorală din r-nul Dubăsari despre blocarea secţiei de votare din comuna Corjova.

Pînă la ora 12:45 au votat 10.38% din numărul de alegători înscrişi în listele electorale, circa 275,333 alegători. Cea mai înaltă rată de prezenţă la urne s-a înregistrat în r-nul Teleneşti, de 16.9%. La polul opus, cu 3.10% se situează UTA Gagauzia. În mun. Bălţi au votat 7,334 persoane sau 6.87%. În Chişinău au votat 44,474 persoane sau 7.37%.

Pînă la ora 15:45 au votat circa 479,658 alegători sau 18.02% din numărul de alegători înscrişi în listele electorale.

Pînă la ora 18:45 au votat circa 639,452 alegători sau 24.03% din numărul de alegători înscrişi în listele electorale.

Pînă la ora 21:00 au votat circa 789,407 alegători sau 29.67% din numărul de alegători înscrişi în listele electorale. Cea mai înaltă rată de prezenţă la urne s-a păstrat în r-nul Teleneşti, de 41.1%, iar cea mai mică — în UTA Găgăuzia. În mun. Bălţi au votat 20,323 persoane sau 18.9%, iar în Chişinău au votat 188,130 persoane sau 30.68%.

În dimineaţa zilei de 5 septembrie 2010 pagina web a Comisiei Electorale Centrale www.cec.md prezenta date eronate despre numărul de alegători, o anumită perioada fiind postată cifra de peste 6 milioane de alegători şi o cifră infimă despre participarea la vot (circa 1%). Către orele 12:00 pagina web a CEC a fost blocată timpe de aproape 2 ore (mesajul postat arăta că pagina ar fi indisponibilă). Către ora 14:00 erorile au fost corectate, sistemul electronic de prezentare a datelor fiind reactivat. Reprezentanţii CEC au invocat iniţial erori tehnice, un posibil atac cibernetic, dar în final au apreciat că serviciul web nu a rezistat din cauza numărului mare de accesări, cîteva sute de mii de accesări pînă la amiază, precum şi din cauza pregătirii tehnice insuficiente a personalului angajat în procesul respectiv.

Preşedintele PL, speacherul Parlamentului Mihai Ghimpu a declarat că votează pentru stabilitate politică şi s-a declarat convins că cetăţenii au înţeles că trebuie să pună punct blocajului constituţional şi că aceştia se vor folosi de puterea pe care o deţin ca popor suveran. Ghimpu a declarat că va dizolva legislativul şi va anunţa alegeri parlamentare anticipate, însă doar după ce vor fi validate rezultatele referendumului şi se va stabili data scrutinului prezidenţial. Speacherul mai crede că partidul de opoziţie, PCRM, va suferi cel mai mare eşec în ziua referendumului constituţional.

Prezentîndu-se la secţia de votare, liderul PLDM, Primul-ministru Vladimir Filat, a participat la testarea Registrului electronic al alegatorilor, însă iniţial nu a putut fi înregistrat, sistemul postînd erori. Filat a declarat că votează pentru viitor, pentru Republica Moldova, deoarece este un moment important pentru ţară şi pentru popor. El a mai enunţat că în 2008 a început o acţiune, care viza redarea dreptului cetăţenilor de a alege singuri preşedintele tarii şi în ziua referendumului această acţiune “absolut sigur, va avea finalitate”. Filat s-a aratat convins ca referendumul va avea succes, iar la mijlocul lunii noiembrie vor fi organizate alegeri parlamentare anticipate, concomitent cu cele prezidenţiale.

Preşedintele AMN, Serafim Urechean, a declarat că a venit cu gînduri bune, iar referendumul este “un test şi va pune punct pe toate discuţiile contradictorii, care sînt in societate şi mai ales în formaţiunile politice”.

Liderul PDM, Marian Lupu, s-a declarat “absolut sigur ca moldovenii, poporul nostru, sînt inteligenţi, deştepţi şi vor face acea alegere pe care o simt şi ştiu că este cea mai bună şi mai potrivită”. Lupu se aşteaptă la terminarea crizei constituţionale.

Preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, regretă faptul că moldovenii nu au înţeles importanţa referendumului pentru depăşirea crizei politice. Totodată, liderul PL consideră ca o parte din vina pentru eşec o poartă partidele din Alianţa pentru Integrare Europeană, care nu au avut o campanie coordonată şi au dat dovada că “nu ştiu să facă politică” şi în situaţia respectivă Constituţia Preşedintele interimar al ţării să dizolve Parlamentul.

Liderul PLDM, Vlad Filat, consideră că şi apelurile PCRM la boicotarea referendumului constituţional şi-au spus cuvîntul, prezenţa slabă la vot fiind datorată mai multor factori, printre care lipsa unui mesaj coerent, care urma să vină din partea tuturor actorilor politici. Filat pledează pentru dizolvarea cît mai grabnică a parlamentului şi organizarea alegerilor anticipate pînă în iarnă.

Preşedintele PDM, Marian Lupu, s-a arătat îngrijorat de prezenţa redusă la referendum şi spune că absenteismul se datorează faptului că alegatorii nu au înţeles ce au de făcut la scrutin din cauza mesajelor agresive ale politicienilor.

Serafim Urechean, liderul AMN susţine că rezultatele plebiscitului sînt mult sub aşteptările membrilor AIE, că au fost induşi în eroare de sondaje şi nu le vor mai crede pe viitor.

Într-o declaraţie difuzată după anunţarea rezultatelor preliminare ale referendumului constituţional din 5 septembrie, Partidul Social Democrat (PSD) “felicită poporul moldovenesc cu victoria asupra Alianţei de guvernare”, declară că “Poporul a repurtat victorie! PSD a repurtat Victorie!”. PSD afirmă că apelul său la boicot a fost auzit şi “se implică urgent şi plenar în lupta politică pentru dizolvarea necondiţionată a actualului Parlament cu anunţarea datei desfăşurării alegerilor parlamentare anticipate”.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a fost sesizată de Reprezentantul Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) referitor la încălcarea legislaţiei electorale de către unii participanţii la referendum (PLDM, PDM şi PL) prin posibilitatea efectuării agitaţiei electorale prin intermediul panourilor publicitare în ziua referendumului şi cea precedentă. În motivarea contestaţiei se arată că pe data de 4 septembrie 2010, cu o zi înainte de referendum, în municipiul Chişinău şi în alte raioane ale republicii nu au fost înlăturate panourile cu agitaţie electorală, fapt ce ar fi în contradicţie cu prevederile Codului electoral. CEC a considerat contestaţia neîntemeiată, din motivul că în conformitate cu prevederile art. 47 alin. (8) din Codul electoral interdicţia agitaţiei electorale nu se referă la informaţiile deja plasate în internet şi la afişele expuse anterior. Comisia consideră că nu se pune semnul de egalitate între afiş electoral şi panou publicitar electoral, panoul publicitar electoral servind drept suport pentru plasarea afişelor electorale, iar acestea din urmă reprezentînd apeluri, declaraţii, fotografii şi alte materiale utilizate de concurenţii electorali în scop de agitaţie electorală. În consecinţă, contestaţia PCRM a fost respinsă.

În ziua referendumului constituţional din 5 septembrie, Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) a efectuat în municipiul Chişinău un sondaj exit-poll, la comanda Publika TV. Conform datelor sondajului, alegătorii au expus următoarele opţiuni:

• 90.12% au votat pentru alegerea directă a Preşedintelui RM, respectiv — 9.88% ar fi votat contra;
• 20.93% au răspuns că au o persoană preferată pentru funcţia de Preşedinte al RM; 56.03% — se vor decide ulterior; nu răspund — 23.03%;
• la întrebarea despre numele candidatului preferat pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, răspunsurile au fost: 42.2% — Vlad Filat; 24.6% — Marian Lupu; 22.0% — Mihai Ghimpu; 1.8% — Zinaida Greceanîi; 0.9% — Serafim Urechean; 7.5% — alt candidat.

Dintre cei care s-au prezentat la urnele de vot, 90.34% s-au declarat moldoveni, 4.17% — ruşi, 1.87% — ucraineni, 0.37% — găgăuzi, iar de altă etnie — 3.25%. La urne s-au prezentat alegători cu studii superioare (53.45%), cu studii medii (41.20%) şi şcoala primară (6.35%). 60.3% dintre alegătorii prezenţi sînt angajaţi la stat, 11.94% — angajaţi în mediul privat, 12.42% — pensionari, 7.47% — studenţi, 4.31% — şomeri şi 3.56% — casnici. Pe categorii de vîrstă, 42.00% dintre alegători au o vîrstă cuprinsă între 18–35 ani, 27.80% — între 36–50 ani, 23.51% — între 51–65 ani, iar 6.69% — peste 65 de ani. Metodologie cercetării: 9,832 persoane intervievate la ieşirea de la secţia de votare; 133 secţii de votare; marja de eroare ±1,0% la un nivel de încredere de 95%. (Raportul IRES, la comanda Publika TV)