alegeri.md

Delegaţia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) a monitorizat referendumul constituţional din Moldova din 5 septembrie şi apreciază că ziua votării a fost una calmă şi ordonată. Cetăţenii care au participat la referendum au putut, în general, să-şi exprime alegerea în mod liber. Delegaţia APCE regretă prezenţa scăzută la vot şi consideră că acum ţine de actorii politici, indiferent de poziţiile lor, să propună soluţii pentru a întări stabilitatea funcţionării instituţiilor în interesul general al ţării şi să privească dincolo de certurile lor personale sau politice. Campania pentru referendum a fost afectată negativ de acuzaţii constante din partea actorilor politici din diferite părţi care au fost responsabili pentru criza politică, dar acest lucru nu a avut un impact negativ asupra comportamentului suporterilor, fie “pentru” sau “contra” referendumului şi nu au existat cazuri raportate de violenţă în timpul campaniei. Administraţia electorală, în general, a dat dovadă de profesionalism şi a acţionat într-un mod transparent, sînt salutate eforturile de îmbunătăţire a calităţii listelor electorale, dar se constată persistenţa problemelor semnificative referitoare la acurateţea registrului de alegători. Autorităţile au depus eforturi menite să faciliteze participarea cetăţenilor care locuiesc în ţări străine şi se atestă îmbunătăţiri în mediatizarea campaniei mediatice. Concomitent, delegaţia APCE consideră că recomandarea făcută de unele partide politice de a boicota referendumul a contribuit, în parte, la neparticiparea unui număr semnificativ de alegători. În final, reprezentanţii APCE invită autorităţile Moldovei să organizeze alegeri parlamentare anticipate în conformitate cu angajamentul asumat de actorii politici din Moldova faţă de Consiliul Europei şi pentru a asigura toate condiţiile necesare pentru exprimarea liberă a voinţei tuturor cetăţenilor Moldovei. Raportul complet cu privire la monitorizarea referendumului constituţional din Moldova urmează a fi adoptat de către APCE la sesiunea din octombrie 2010 (4–8 octombrie 2010).

Asociaţia Promo-LEX a lansat raportul de monitorizare preliminar din ziua referendumul constituţional republican din 5 septembrie 2010, în cadrul în cadrul Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte. Promo-LEX a avut 42 observatori pe termen lung şi 300 observatori pe termen scurt, în circa 15% din totalul secţiilor de votare din ţară. Principalele îngrijorări expuse au vizat:

• pregătirea necorespunzătoare a unor birouri electorale de către administraţia publică locală;
• existenţa modalităţilor de fraudare, prin eliberarea necorespunzătoare a buletinelor de vot, utilizarea de către un alegător a mai multor buletine de vot, introducerea persoanelor decedate în listele electorale;
• limitarea transparenţei în timpul procesului de votare, prin interdicţii de a filma şi fotografia;
• diminuarea nivelului de secretizare a votului;
• împiedicarea exercitării dreptului la vot pentru alegătorii din regiunea transnistreană;
• accesul defectuos la informaţia despre procesul de votare;
• influenţarea opţiunii de vot a alegătorilor prin plasarea afişajului electoral în preajma secţiilor de votare;
• împiedicarea exercitării libere a dreptului la vot prin acte de intimidare şi restricţionare a liberei circulaţii de către forţele separatiste.

Recomandările Promo-LEX vizează:

• elaborarea şi introducerea unor măsuri de sancţionare a membrilor organelor electorale care nu-şi îndeplinesc obligaţiile legale;
• identificarea unui mecanism clar pentru prevenirea şi sancţionarea cazurilor de fraudare a procesului de votare;
• asigurarea condiţiilor necesare pentru exercitarea dreptului la vot a alegătorilor din regiunea transnistreană: constituirea birourilor pe malul drept, asigurarea cu transport pînă la secţiile de votare;
• perfecţionarea cadrului legal referitor la desfăşurarea publicităţii electorale prin intermediul panourilor de publicitate stradală etc.

Partidul Democrat din Moldova (PDM) a lansa propunerea de a institui un cadru de dialog cu toate partidele prezentate în Parlament. Democraţii susţin că în urma nevalidării referendumului constituţional şi în condiţiile de criză politică au fost create “premise noi de neclaritate” şi clasa politică a Republicii Moldova trebuie să dea dovadă de capacitate de dialog constructiv. PDM consideră că respectivele consultări, cu participarea tuturor partidelor parlamentare, trebuie să înceapă fără întîrziere.

Partidul “Mişcarea Acţiunea Europeană” (MAE) mulţumeşte tuturor cetăţenilor care au ieşit la vot şi îi asigură că implicarea lor nu a fost în van. Totodată, partidele din majoritatea parlamentară sînt chemate să-şi unească eforturile în campania electorală pentru alegerile parlamentare, MAE declarînd că poate fi “liantul coagulării unui proiect care să conducă la obţinerea a cel puţin 60 la sută din opţiunile electoratului, la următoarele alegeri”.

Într-o adresare către cetăţeni, semnată de liderul Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), Vladimir Voronin, se menţionează că data de 5 septembrie 2010 va intra în istorie, ca zi a unei înalte demnităţi civice, a adevăratei bărbăţii politice a întregului popor moldovenesc. Conform liderului PCRM, este deja evident că actuala putere şi majoritatea parlamentară nu mai are temeiuri, nici morale, nici juridice, nici politice, de a guverna în continuare ţara, iar dizolvarea Parlamentului şi alegerile parlamentare anticipate sînt cele mai actuale obiective. La conferinţa de presă din 6 septembrie 2010 liderul PCRM a declarat că acest partid va susţine modificarea Constituţiei, dar numai în varianta pe care au înaintat-o anterior deputaţii comunişti (scăderea graduală a numărului de voturi ale deputaţilor, necesare pentru alegerea şefului statului în parlament) şi numai după alegerile alegerile parlamentare anticipate. Potrivit lui Vladimir Voronin, observatorii naţionali ai PCRM au depistat multiple încălcări la referendum, dar acestea nu vor fi depuse la CEC, deoarece referendumul nu este validat. Voronin a mai declarat că preşedintele interimar al ţării Mihai Ghimpu admite uzurparea puterii în stat şi ar fi pasibil de pedeapsă penală.

Preşedintele Partidului Umanist din Moldova (PUM), Valeriu Pasat, a semnat o declaraţie prin care afirmă că eşecul referendumului constituţional din 5 septembrie a fost în mare măsură prognozabil, din cauza că liderii partidelor din componenţa Alianţei pentru Integrare Europeană, care au iniţiat acest referendum, s-au eschivat de a desfăşura o campanie electorală în deplinul sens al cuvântului. A doua cauză a eşecului referendumului, rezidă în faptul că guvernarea a blocat iniţiativa referendumului PUM despre adoptarea legii cu predarea “Bazelor Ortodoxiei” în instituţiile şcolare. PUM mai consideră că partea sa de vină o au şi comuniştii, care, prin boicotarea referendumului, nu au contribuit la consolidarea statalităţii Republicii Moldova. PUM consideră că unica soluţie sînt alegerile parlamentare anticipate şi dizolvarea urgentă şi fără condiţii a Parlamentul.