Preşedintele interimar a solicitat constatarea circumstanţelor care justifică dizolvarea Parlamentului
Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a solicitat Curţii Constituţionale să constate dacă există circumstanţele care ar justifica dizolvarea parlamentului ţării. Prin demers se explică faptul că actualul parlament, ales la 29 iulie 2009, nu a reuşit să aleagă Preşedintele ţării, din cauza neparticipării la alegeri a deputaţilor comunişti şi în aceste condiţii, prevederile constituţionale stabilesc dizolvarea legislativului şi anunţarea alegerilor parlamentare anticipate. Preşedintele Curţii Constituţionale a declarat că nu este stabilit un termen limită pentru adoptarea hotărârii Curţii în acest sens, dar cel mai probabil, avizul ar putea fi emis săptămâna viitoare. Dumitru Pulbere a mai declarat că nu există un termen limită în care preşedintele interimar ar fi obligat să dizolve Parlamentul şi să anunţe data alegerilor anticipate, dar decretul de dizolvare şi stabilirea datei alegerilor ar putea apărea destul de operativ.
Comunicatul MRRM despre participarea romilor la referendum
Mişcarea social-politică a Romilor din Republica Moldova (MRRM) a difuzat un comunicat prin care anunţă că referendumul din 5 septembrie a fost primul scrutin electoral pentru formaţiunea respectivă. MRRM menţionează cauzele participării slabe ale populaţiei la plebiscit:
perioada recoltării culturilor agricole;
cultura politică slabă şi lipsa de instruire politologică, filozofică şi psihologică în şcoli;
implicarea minimă a partidelor politice în adunări teritoriale, accent punîndu-se pe afisaj electoral şi emisiuni radiotelevizate;
lipsa de comunicare dintre partidele componente ale AIE şi formaţiunile politice extraparlamentare.
MRRM consideră că a reuşit să mobilizeze o treime din cetăţenii de origine romă apţi de vot.
Serafim Urechean, preşedintele Alianţei “Moldova Noastră” consideră că în cadrul campaniei pentru referendum s-au comis nişte greşeli pe care componentele AIE nu ar mai trebui să le repete, printre acestea fiind: partidele din AIE au făcut agitaţie nu pentru referendum ci agitaţie pentru viitoarele alegeri prezidenţiale; lipsa unui staff comun; lipsa deciziei despre un candidat unic la funcţia de preşedinte al ţării; neacceptarea unei liste unice la alegerile parlamentare anticipate. AMN optează pentru găsirea unei soluţii în parlament şi consideră că “pericolul de revenire a comuniştilor nu este depăşit”.