Titlul II.
Dispoziţii comune

Capitolul 3. Organele electorale

Articolul 14. Sistemul organelor electorale

(1) În scopul organizării şi desfăşurării alegerilor se constituie:

1. Comisia Electorală Centrală;
2. consiliile electorale de circumscripţie;
3. birourile electorale ale secţiilor de votare.

(1) Concurenţii electorali pot desemna, pentru perioada campaniei electorale, în organele electorale care i-au înregistrat, precum şi în organele electorale ierarhic inferioare, cîte un reprezentant cu drept de vot consultativ. Partidele, alte organizaţii social-politice, blocurile electorale care iau parte la scrutin pot desemna, pentru perioada campaniei electorale, cîte un reprezentant cu drept de vot consultativ şi în Comisia Electorală Centrală.

[Alin.1 art.15 modificat prin Legea nr.894-XIV din 23.03.2000]

(2) Membrii reprezentanţi ai concurenţilor electorali sînt confirmaţi de organele electorale respective în termen de 3 zile, iar în cazul cînd nu sînt acceptaţi, li se va da răspuns în scris în care vor fi indicate motivele neacceptării.

[Alin.2 art.15 completat prin Legea nr.268-XIV din 04.02.99]

(3) În cazul în care concurenţii electorali constituie un bloc electoral, după desemnarea reprezentanţilor lor în organele reprezentative, membrii reprezentanţi vor fi retraşi din organele electorale, cu excepţia unuia dintre ei, lăsat în baza deciziei blocului electoral respectiv. În cazul în care conducerea blocului electoral nu întreprinde aceste acţiuni în termen de 3 zile de la constituirea acestuia, organele electorale exclud reprezentanţii pasibili de retragere. Concurentul electoral care aderă la un bloc electoral deja existent îşi retrage membrul reprezentant din organele electorale.

[Art.15 modificat prin Legea nr.176-XVI din 22.07.05, în vigoare 12.08.05]

Secţiunea I. Comisia Electorală Centrală

Articolul 16. Constituirea Comisiei Electorale Centrale

(1) Comisia Electorală Centrală este organ de stat constituit pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor.

(2) Comisia Electorală Centrală este constituită din 9 membri cu vot deliberativ: un membru este desemnat de către Preşedintele Republicii Moldova, un membru - de către Guvern şi 7 membri - de către Parlament, inclusiv 5 de către partidele de opoziţie, proporţional numărului de mandate deţinute de acestea. Membrii Comisiei Electorale Centrale nu pot fi membri ai partidelor şi ai altor organizaţii social-politice. Componenţa nominală a comisiei se confirmă prin hotărîre a Parlamentului cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

[Alin.2 art.16 modificat prin Legea nr.894-XIV din 23.03.2000]

(3) Membrii Comisiei Electorale Centrale sînt inamovibili. Vacanţa funcţiei de membru al acesteia poate interveni în caz de expirare a împuternicirilor, de demisie, de demitere sau de deces. Membrul Comisiei Electorale Centrale este demis de către Parlament în caz de:

1. adoptare în privinţa lui a hotărîrii judecătoreşti definitive într-o cauză penală;
2. pierdere a cetăţeniei Republicii Moldova;
3. constatare, prin hotărîre judecătorească definitivă, a capacităţii de exerciţiu restrînse sau a incapacităţii de exerciţiu;
4. încălcare gravă a Constituţiei Republicii Moldova şi a prezentului cod.

(4) Comisia Electorală Centrală se conduce în activitatea sa de Constituţie, de prezentul cod şi de regulamentul comisiei, aprobat prin hotărîre a acesteia.

(5) Comisia Electorală Centrală este persoană juridică, are buget propriu, cont bancar şi sigiliu cu imaginea stemei de stat.

[Art.16 modificat prin Legea nr.176-XVI din 22.07.05, în vigoare 12.08.05]

Articolul 17. Componenţa şi mandatul Comisiei Electorale Centrale

(1) Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul Comisiei Electorale Centrale sînt aleşi din rîndul membrilor Comisiei Electorale Centrale cu majoritatea de voturi din numărul total al membrilor acesteia. Şedinţa de alegere a preşedintelui, vicepreşedintelui şi secretarului Comisiei Electorale Centrale va fi prezidată de doi membri ai Comisiei Electorale Centrale, aleşi cu majoritatea simplă de voturi ale membrilor acesteia, în a căror sarcină se pune supravegherea procedurii de dezbatere a candidaturilor şi de alegere a preşedintelui, vicepreşedintelui şi secretarului Comisiei Electorale Centrale, cu consemnarea rezultatelor într-un proces-verbal. Şedinţa de alegere a preşedintelui, vicepreşedintelui şi secretarului Comisiei Electorale Centrale va avea loc nu mai tîrziu de 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărîrii de confirmare a noii componenţe a Comisiei Electorale Centrale. Revocarea din funcţiile nominalizate se efectuează în cazurile prevăzute la art.16, 19 şi 20 din prezentul cod.

(2) În cazul în care, la prima votare, candidatul la funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau secretar al Comisiei Electorale Centrale nu a întrunit majoritatea de voturi, se organizează votarea repetată la care pot participa şi candidaţii care au candidat la aceeaşi funcţie la prima votare.

(3) Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul comisiei activează permanent. Ceilalţi membri ai comisiei sînt convocaţi de preşedintele comisiei după caz. Funcţia de preşedinte al comisiei este asimilată funcţiei de ministru, iar funcţia de vicepreşedinte şi de secretar al comisiei - funcţiei de viceministru.

(4) În caz de vacanţă a unei funcţii din cele menţionate la alin.(1), vacanţa se completează urmînd aceeaşi procedură ca în cazul alegerii.

(5) În decursul a două zile de la data constituirii, Comisia Electorală Centrală aduce la cunoştinţă publică componenţa, sediul şi modul de contactare pentru relaţii.

(6) Mandatul Comisiei Electorale Centrale este de 5 ani. La expirarea acestui termen, componenţa comisiei poate fi modificată. Membrii comisiei nu pot exercita mai mult de două mandate consecutive.

[Art.17 modificat prin Legea nr.276-XVI din 04.11.05, în vigoare 11.11.05]
[Art.17 modificat prin Legea nr.176-XVI din 22.07.05, în vigoare 12.08.05]
[Art.17 modificat prin Legea nr.894-XIV din 23.03.2000]
[Art.17 completat prin Legea nr.268-XIV din 04.02.99]

Articolul 18. Şedinţele şi hotărîrile Comisiei Electorale Centrale

(1) Şedinţele Comisiei Electorale Centrale sînt deliberative dacă la ele participă majoritatea membrilor cu drept de vot deliberativ.

(2) Comisia Electorală Centrală adoptă hotărîri cu votul majorităţii membrilor cu drept de vot deliberativ.

(3) Hotărîrile Comisiei Electorale Centrale, adoptate în limitele competenţei acesteia, sînt executorii pentru autorităţile publice, întreprinderi, instituţii şi organizaţii, persoanele cu funcţii de răspundere, partide, alte organizaţii social-politice şi organele acestora, precum şi pentru toţi cetăţenii.

(4) Hotărîrile Comisiei Electorale Centrale se plasează, în termen de 24 de ore de la adoptare, pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi se publică, în termen de 3 zile, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

[Art.18 completat prin Legea nr.176-XVI din 22.07.05, în vigoare 12.08.05]
[Art.18 completat prin Legea nr.796-XV din 25.01.2002]

Articolul 19. Statutul membrilor Comisiei Electorale Centrale

(1) În calitate de membri ai Comisiei Electorale Centrale pot fi propuse persoane care au o reputaţie ireproşabilă şi aptitudini pentru exercitarea activităţilor electorale.

(2) Membrii Comisiei Electorale Centrale cu drept de vot deliberativ:

1. nu pot face parte din partide şi din alte organizaţii social-politice care au desemnat candidaţi în funcţiile publice eligibile;
2. nu au dreptul de a participa la activităţi politice;
3. nu pot face declaraţii în favoarea sau defavoarea concurenţilor electorali;
4. nu pot contribui în nici un fel la activităţile pe care le desfăşoară concurenţii electorali, cu excepţia exercitării atribuţiilor prevăzute de prezentul cod.

(1) Calitatea de membru al Comisiei Electorale Centrale încetează în caz de:

1. expirare a mandatului;
2. demisie;
3. revocare;
4. imposibilitate a exercitării atribuţiilor;
5. deces.

(2) În cazul nerespectării condiţiilor menţionate la art.19 alin.(2), precum şi în cazul comiterii unor fapte incompatibile cu calitatea pe care o au, membrii Comisiei Electorale Centrale pot fi revocaţi.

(3) Revocarea se înaintează Curţii Supreme de Justiţie de către organele care au desemnat persoanele respective în componenţa Comisiei Electorale Centrale, precum şi de către membrii comisiei.

(4) În baza hotărîrii Curţii Supreme de Justiţie cu privire la revocare şi/sau în cazul încetării, înainte de expirarea mandatului, a calităţii de membru al Comisiei Electorale Centrale, autoritatea respectivă, în termen de 10 zile, desemnează, iar Parlamentul confirmă un nou membru pentru durata neexpirată a mandatului predecesorului.

[Art.20 modificat prin Legea nr.796-XV din 25.01.2002]

Articolul 21. Degrevarea de atribuţiile de serviciu. Remunerarea

(1) Pentru perioada electorală, membrii Comisiei Electorale Centrale care nu activează permanent sînt degrevaţi de atribuţiile de la locul de muncă permanent prin hotărîre a acesteia.

(2) Funcţia de preşedinte, vicepreşedinte şi secretar al Comisiei Electorale Centrale se asimilează cu funcţia publică de rangul întîi, iar funcţia de membru al comisiei cu drept de vot deliberativ, degrevat de atribuţiile de la locul de muncă permanent, cu funcţia publică de rangul doi.

(3) Remunerarea membrilor Comisiei Electorale Centrale se efectuează în conformitate cu remunerarea funcţionarilor publici de rangurile respective, dar salariul lor nu poate fi mai mic decît cel mediu de la ultimul loc de muncă permanent, ţinîndu-se cont de sporuri, suplimente, indemnizaţii şi remunerări. Membrilor comisiei care nu activează permanent li se stabileşte, pentru perioada în care sînt degrevaţi de atribuţiile de la locul de muncă permanent, un spor la salariu de 25 la sută.

Articolul 22. Atribuţiile generale ale Comisiei Electorale Centrale

Comisia Electorală Centrală:

1. studiază organizarea şi desfăşurarea alegerilor cu scopul de a perfecţiona legislaţia şi procedurile electorale;
2. înaintează Guvernului şi Parlamentului propuneri cu privire la oportunitatea operării unor modificări în legislaţia electorală;
3. elaborează regulamente şi instrucţiuni menite să perfecţioneze procedurile electorale;
4. deţine o listă a lucrătorilor calificaţi pentru a-i desemna în consiliile electorale de circumscripţie şi în birourile electorale ale secţiilor de votare;
5. constituie consilii electorale de circumscripţie şi birouri electorale ale secţiilor de votare la desfăşurarea alegerilor parţiale ale consiliilor locale sau alegerilor pentru funcţia de primar;
6. conlucrează, în procesul de organizare şi desfăşurare a alegerilor cu:
   • Ministerul Afacerilor Interne, la asigurarea pazei secţiilor de votare şi a materialelor electorale;
   • întreprinderile şi instituţiile de stat, la încheierea contractelor pentru servicii de tipărire a buletinelor de vot şi de aprovizionare cu echipament;
   • mijloacele de informare în masă şi asociaţiile obşteşti, la organizarea manifestărilor ce ţin de educaţia civică a alegătorului şi informarea populaţiei asupra desfăşurării procesului electoral;
7. analizează structura circumscripţiilor electorale din punctul de vedere al organizării administrativ-teritoriale a republicii;
8. implementează programe de educaţie civică in perioada dintre alegeri;
9. pregăteşte programe de informare a alegătorilor în perioada electorală;
10. oferă mijloacelor de informare în masă informaţii cu privire la desfăşurarea alegerilor şi la practica administrativă utilizată în acest sens;
11. prezintă anual rapoarte Parlamentului şi, la cerere, Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului;
12. oferă spre dezbatere mijloacelor de informare în masă şi publicului chestiuni electorale;
13. stabileşte contacte cu partidele, cu alte organizaţii social-politice şi neguvernamentale care au dreptul de a desemna candidaţi pentru funcţii publice, asigurîndu-le participarea plenară la procesul electoral;
14. consultă asociaţiile obşteşti locale interesate să desfăşoare în cadrul alegerilor activităţi ce ţin de educaţia civică;
15. organizează cursuri de instruire şi seminare pentru persoanele care vor lua parte la procesul electoral în calitate de membri ai consiliilor electorale de circumscripţie şi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare, în calitate de membri reprezentanţi ai partidelor şi ai altor organizaţii social-politice, ai blocurilor electorale sau ai potenţialilor candidaţi, în calitate de funcţionari ai aparatului consiliilor electorale, de membri ai grupului de iniţiativă;
16. analizează fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, din alegerile trecute, curente sau viitoare şi ia măsuri pentru prevenirea lor; informează autorităţile publice despre necesitatea soluţionării unor chestiuni, în conformitate cu legislaţia electorală;
17. organizează consultări prealabile cu partidele, cu alte organizaţii social-politice, cu blocurile electorale şi cu reprezentanţii mass-media şi asigură semnarea de către aceştia a Codului de conduită pînă la începerea campaniei electorale.

Articolul 23. Aparatul Comisiei Electorale Centrale

(1) Comisia Electorală Centrală este asistată de un aparat al cărui stat de personal se aprobă de Guvern, la propunerea Comisiei Electorale Centrale. Funcţionarii aparatului sînt angajaţi prin hotărîre a comisiei. Unii dintre ei, la decizia comisiei, activează permanent, iar ceilalţi se convoacă în perioadele electorale, fiind degrevaţi de atribuţiile de la locul de muncă permanent.

(2) Salariile funcţionarilor şi alte cheltuieli ale aparatului Comisiei Electorale Centrale sînt plătite din bugetul acesteia. Salariul funcţionarului aparatului echivalează cu salariul funcţionarului public de rangul doi, dar nu poate fi mai mic decît salariul mediu de la ultimul loc de muncă permanent, ţinîndu-se cont de sporuri, suplimente, indemnizaţii şi remunerări. Echivalarea cu funcţiile concrete se efectuează de către Comisia Electorală Centrală. Funcţionarilor aparatului care nu activează permanent în componenţa comisiei li se stabileşte, pentru perioada în care sînt degrevaţi de atribuţiile de la locul de muncă permanent, un spor la salariu de 25 la sută.

Articolul 24. Finanţarea activităţii Comisiei Electorale Centrale

Finanţarea activităţii Comisiei Electorale Centrale Activitatea Comisiei Electorale Centrale se finanţează de la bugetul de stat. Bugetul Comisiei Electorale Centrale se întocmeşte pornind de la cheltuielile legate de funcţionarea aparatului şi de efectuarea alegerilor, specificînd activităţile pe care intenţionează să le desfăşoare pe parcursul anului bugetar. Anual, la o dată stabilită de Guvern, comisia prezintă acestuia o cerere privind includerea în proiectul legii bugetului de stat a cheltuielilor legate de funcţionarea sa şi de efectuarea alegerilor, specificînd în ea şi activităţile pe care intenţionează să le desfăşoare pe parcursul următorului an bugetar.

[Art.24 modificat prin Legea nr.176-XVI din 22.07.05, în vigoare 12.08.05]

Articolul 25. Şedinţe şi activităţi ale Comisiei Electorale Centrale

(1) Şedinţele Comisiei Electorale Centrale se convoacă de către preşedintele acesteia din proprie iniţiativă sau la cererea a trei membri ai comisiei. În cazul în care membrii comisiei cer convocarea şedinţei, decizia de convocare va fi luată în cel mult 48 de ore de la prezentarea cererii.

(2) Toate şedinţele la care Comisia Electorală Centrală examinează probleme electorale, inclusiv şedinţele la care urmează să adopte hotărîri asupra problemelor electorale, sînt deschise pentru reprezentanţii mijloacelor de informare în masă şi pentru public. Şedinţele se anunţă cu 48 de ore înainte de desfăşurarea lor, cu excepţia şedinţelor din perioada electorală, cînd trebuie anunţate într-un termen mai scurt în virtutea faptului că problemele cer o examinare urgentă.

(3) Comisia Electorală Centrală asigură transparenţa operaţiilor electorale, fapt ce permite mijloacelor de informare în masă şi populaţiei să aprecieze activitatea comisiei.

[Art.25 modificat prin Legea nr.176-XVI din 22.07.05, în vigoare 12.08.05]

Articolul 26. Atribuţiile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală

(1) În perioada electorală, Comisia Electorală Centrală are următoarele atribuţii:

1. coordonează activitatea tuturor organelor electorale în vederea pregătirii şi desfăşurării alegerilor în condiţiile prezentului cod;
2. supraveghează executarea prevederilo prezentului cod şi ale altor legi care conţin dispoziţii referitoare la desfăşurarea alegerilor;
3. constituie circumscripţiile electorale şi consiliile electorale de circumscripţie şi supraveghează activitatea acestor consilii;
4. în baza datelor prezentate de Ministerul Justiţiei, publică lista partidelor şi altor organizaţii social-politice care au dreptul de a participa la alegeri, înregistrează candidaţii şi persoanele de încredere ale acestora în cazul alegerilor parlamentare;
5. distribuie mijloacele financiare prevăzute pentru desfăşurarea alegerilor; verifică asigurarea consiliilor şi birourilor electorale cu localuri, cu mijloace de transport şi de telecomunicaţie, examinează alte chestiuni ce ţin de asigurarea tehnico-materială a alegerilor;
6. stabileşte modelul buletinelor de vot şi al listelor electorale, al proceselor-verbale ale şedinţelor consiliilor şi birourilor electorale şi al altor acte ce ţin de desfăşurarea alegerilor, precum şi modelul urnelor de vot şi cel al ştampilelor consiliilor şi birourilor electorale;
7. examinează comunicările autorităţilor publice în probleme ce ţin de pregătirea şi desfăşurarea alegerilor;
8. soluţionează chestiuni privind modul de participare la alegeri a cetăţenilor care în ziua votării se află în afara teritoriului ţării;
9. face bilanţul alegerilor în întreaga ţară şi, după caz, prezintă Curţii Constituţionale raportul cu privire la rezultatele alegerilor;
10. emite hotărîri referitoare la activitatea consiliilor electorale de circumscripţie şi birourilor electorale ale secţiilor de votare, la procedurile electorale, la modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor şi la chestiunile tehnico-administrative;
11. asigură instruirea funcţionarilor electorali şi oferă alegătorilor informaţii electorale;
12. examinează cererile şi contestaţiile asupra hotărîrilor şi acţiunilor consiliilor electorale de circumscripţie şi birourilor electorale ale secţiilor de votare, adoptă hotărîri executorii pe marginea lor;
13. decide degrevarea de atribuţiile de la locul de muncă permanent a membrilor consiliilor electorale pe perioada activităţii lor în componenţa acestora, determină numărul de membri ai birourilor electorale care pot fi degrevaţi şi termenul pentru care sînt degrevaţi;
14. asigură efectuarea celui de al doilea tur de scrutin, a votării repetate, a alegerilor anticipate, noi şi parţiale, în condiţiile prezentului cod;
15. adună informaţii privind prezentarea alegătorilor la votare, face totalurile preliminare ale alegerilor şi aduce la cunoştinţă publică rezultatele finale.

[Art.26 modif. prin Legea nr.31-XV din 13.02.03, în vigoare 28.02.03]
[Art.26 modificat prin Legea nr.796-XV din 25.01.2002]
[Art.26 modificat prin Legea nr.1227-XIV din 21.09.2000]
[Art.26 modificat prin Legea nr.894-XIV din 23.03.2000]
[Art.26 modificat prin Legea nr.268-XIV din 04.02.99]

Secţiunea II. Circumscripţiile electorale şi consiliile electorale de circumscripţie

[Titlul în redacţia Legii nr.268-XIV din 04.02.99]

Articolul 27. Constituirea circumscripţiilor electorale şi consiliilor electorale de circumscripţie

(1) Comisia Electorală Centrală, cu cel puţin 55 de zile înainte de alegeri, constituie circumscripţiile electorale care corespund hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova şi, cu cel puţin 50 de zile înainte de alegeri, constituie consiliile electorale de circumscripţie. Pentru alegerile de orice nivel şi pentru referendumurile republicane, circumscripţiile electorale, consiliile electorale de circumscripţie se constituie în acelaşi termen.

(2) Consiliile electorale de circumscripţie se constituie în componenţa a 7-11 membri cu drept de vot deliberativ, dintre care cel puţin 3 persoane cu studii juridice superioare sau cu studii în domeniul administraţiei publice.

(3) În cazul alegerilor şi referendumurilor locale, consiliile electorale de circumscripţie se constituie în baza propunerilor consiliilor locale de nivelul întîi sau doi, iar în cazul cînd lipsesc aceste propuneri, ele sînt numite de Comisia Electorală Centrală. În măsura posibilităţii, în componenţa consiliilor electorale de circumscripţie se includ persoane cu studii juridice superioare.

(4) Candidaturile a 2 membri ai consiliului electoral de circumscripţie se propun de către judecătoria de circumscripţie, altor 2 membri, în cazul alegerilor locale - de către consiliile locale de nivelul întîi şi, respectiv, de nivelul doi. Candidaturile celorlalţi membri cu drept de vot deliberativ se propun de către partide şi alte organizaţii social-politice reprezentate în Parlament la data constituirii consiliului electoral de circumscripţie, proporţional mandatelor deţinute. Membrii consiliului electoral de circumscripţie propuşi de judecătoria de circumscripţie şi de consiliile locale nu pot fi consilieri în consiliile locale şi membri de partid.

(5) În decursul a 3 zile de la data constituirii consiliului electoral de circumscripţie, membrii acestuia aleg din rîndul lor, prin vot secret, preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul consiliului, comunicînd imediat Comisiei Electorale Centrale rezultatele acestor alegeri.

(6) În decursul a 4 zile de la data constituirii, consiliu electoral de circumscripţie aduce la cunoştinţă publică componenţa şi sediul lui, modul de contactare pentru relaţii.

(7) Consiliul electoral de circumscripţie adoptă hotărîri cu votul majorităţii membrilor cu drept de vot deliberativ.

(8) Consiliul electoral de circumscripţie este asistat de un aparat al cărui stat de personal se aprobă de Comisia Electorală Centrală, la propunerea consiliului electoral de circumscripţie. Pentru perioada degrevării de atribuţiile de la locul de muncă permanent funcţionarilor aparatului li se stabileşte un spor la salariu de 25 la sută.

[Art.27 modificat prin Legea nr.176-XVI din 22.07.05, în vigoare 12.08.05]
[Art.27 modif. prin Legea nr.31-XV din 13.02.03, în vigoare 28.02.03]
[Art.27 modificat prin Legea nr.842-XV din 14.02.2002]
[Art.27 modificat prin Legea nr.796-XV din 25.01.2002]
[Art.27 modificat prin Legea nr.894-XIV din 23.03.2000]
[Art.27 modificat prin Legea nr.268-XIV din 04.02.99]

Articolul 28. Atribuţiile consiliului electoral de circumscripţie

Consiliul electoral de circumscripţie are următoarele atribuţii:

1. exercită controlul asupra executării prevederilor prezentului cod şi a altor legi care conţin prevederi referitoare la desfăşurarea alegerilor;
2. constituie birourile electorale ale secţiilor de votare şi supraveghează activitatea lor, organizează instructaje pentru membrii acestora, propagă procedura votării şi importanţa votului;
   [Lit.b) modificată prin Legea nr.268-XIV din 04.02.99]
3. distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare mijloace financiare;
4. examinează comunicările ce ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor, sosite din partea autorităţilor administraţiei publice locale, a şefilor de întreprinderi, instituţii şi organizaţii;
5. exercită controlul asupra întocmirii şi verificării în termen a listelor electorale;
6. asigură aprovizionarea birourilor electorale ale secţiilor de votare cu formulare pentru listele electorale şi procesele-verbale, cu buletine de vot etc.;
7. înregistrează candidaţii independenţi şi listele de candidaţi din partea partidelor şi altor organizaţii social-politice, blocurilor electorale, aduce la cunoştinţă publică informaţii despre aceştia;
8. decide degrevarea de atribuţiile de la locul de muncă permanent a membrilor consiliilor şi birourilor electorale pe perioada activităţii lor în componenţa acestora;
   [Lit.h) modificată prin Legea nr.796-XV din 25.01.2002]
   [Lit.h) introdusă prin Legea nr.268-XIV din 04.02.99]
9. totalizează rezultatele alegerilor din circumscripţie, prezintă Comisiei Electorale Centrale actele respective şi asigură publicarea în presa locală a rezultatelor votării;
10. adună informaţii de la birourile electorale ale secţiilor de votare privind prezentarea alegătorilor la votare, totalizarea rezultatelor preliminare ale alegerilor şi le remite Comisiei Electorale Centrale;
11. examinează cererile şi contestaţiile asupra hotărîrilor şi acţiunilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi adoptă hotărîri executorii în privinţa lor;
12. exercită alte acţiuni ce ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor.

Secţiunea III. Secţiile de votare şi birourile electorale ale secţiilor de votare

Articolul 29. Constituirea secţiilor de votare şi a birourilor electorale ale secţiilor de votare

(1) Pentru a efectua votarea şi numărarea voturilor, circumscripţiile electorale se divizează în secţii de votare.

(2) Secţiile de votare se constituie de către consiliile electorale de circumscripţie în localităţi, în baza propunerilor primarilor oraşelor (municipiilor) şi satelor (comunelor), cu cel puţin 35 de zile înainte de data alegerilor şi vor cuprinde cel puţin 30 şi cel mult 3000 de alegători. Pentru alegerile de orice nivel şi pentru referendumurile republicane, secţiile de votare se constituie în acelaşi termen.

(3) Secţii de votare speciale pot fi constituite pe lîngă spitale, sanatorii, maternităţi, aziluri şi cămine pentru bătrîni. Aceste secţii de votare trebuie să includă cel puţin 30 de alegători.

(4) Persoanele care îşi satisfac serviciul militar votează la secţia de votare din localitatea în care este dislocată unitatea militară.

(5) În cazul alegerilor parlamentare şi referendumului republican, pe lîngă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova se organizează cîte o secţie de votare pentru colaboratorii acestor reprezentanţe şi membrii familiilor lor, precum şi pentru cetăţenii Republicii Moldova aflaţi în ţările respective, indiferent de numărul acestora. Secţiile de votare în cauză aparţin circumscripţiei electorale a municipiului Chişinău.

(6) În cazul alegerilor locale noi, parţiale, al referendumului local, cînd nu se constituie consiliu electoral de circumscripţie de nivelul al doilea, secţiile de votare şi birourile electorale ale acestora se constituie de Comisia Electorală Centrală.

(7) Consiliul electoral de circumscripţie numerotează secţiile de votare din circumscripţie şi aduc la cunoştinţă publică informaţia despre hotarele fiecărei secţii de votare, adresa sediului birourilor electorale ale secţiilor de votare, adresa localului pentru votare şi modul de contactare pentru relaţii.

(8) Secţiile de votare se numerotează începînd cu localitatea de reşedinţă a consiliului electoral de circumscripţie, continuînd apoi cu cele din municipii, oraşe, din comune şi sate, în ordine alfabetică.

(9) Primăriile oferă birourilor electorale ale secţiilor de votare informaţii şi sprijin, necesare în exercitarea atribuţiilor lor prevăzute de prezentul cod.

(10) Birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie de către consiliile electorale de circumscripţie cu cel puţin 20 de zile înainte de ziua alegerilor din 5-11 membri cu drept de vot deliberativ. Pentru alegerile de orice nivel şi pentru referendumurile republicane, birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie în acelaşi termen.

(11) Candidaturile a 3 membri ai biroului electoral al secţiei de votare se propun de către consiliile locale. Candidaturile celorlalţi membri ai biroului electoral al secţiei de votare cu drept de vot deliberativ se propun de către partide şi alte organizaţii social-politice reprezentate în Parlament, la data constituirii biroului proporţional mandatelor deţinute. Membrii biroului electoral al secţiei de votare nu pot fi consilieri în consiliile locale şi membri de partid.

(12) În decursul a 2 zile de la data constituirii biroului electoral al secţiei de votare, membrii acestuia aleg din rîndul lor preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul biroului, adoptă hotărîrea respectivă, comunicînd-o imediat consiliului electoral de circumscripţie şi aducînd la cunoştinţă publică componenţa şi sediul biroului electoral, modul de contactare pentru relaţii.

(13) În misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova se aleg preşedintele şi secretarul biroului electoral al secţiei de votare, iar în cazul în care misiunile diplomatice şi oficiile consulare au mai puţin de 3 lucrători, votarea se efectuează prin poştă diplomatică, buletinele de vot fiind expediate la adresa Comisiei Electorale Centrale nu mai tîrziu de ziua alegerilor.

(14) În scopul asigurării şi realizării dreptului electoral, Comisia Electorală Centrală este în drept să constituie secţii de votare şi birouri electorale ale secţiilor de votare şi în alte cazuri.

(15) Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare cu drept de vot deliberativ nu pot fi consilieri în consiliile locale, membri ai partidelor, ai altor organizaţii social-politice care participă la alegeri.

[Art.29 modificat prin Legea nr.176-XVI din 22.07.05, în vigoare 12.08.05]
[Art.29 modificat prin Legea nr.796-XV din 25.01.2002]
[Art.29 modificat prin Legea nr.894-XIV din 23.03.2000]
[Art.29 modificat prin Legea nr.1227-XIV din 21.09.2000]
[Art.29 modificat prin Legea nr.268-XIV din 04.02.99]

Articolul 30. Atribuţiile biroului electoral al secţiei de votare

Biroul electoral al secţiei de votare:

1. verifică listele electorale împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, asigură integritatea acestora şi a buletinelor de vot şi este responsabil de întocmirea lor corectă şi deplină;
   [Lit.a) modificată prin Legea nr.268-XIV din 04.02.99]
2. examinează cererile în legătură cu incorectitudinile din listele electorale, efectuează modificările necesare şi eliberează certificate pentru drept de vot alegătorilor care nu se vor afla la domiciliu în ziua alegerilor;
3. întocmeşte listele electorale suplimentare, înscriind în ele persoanele care votează în baza certificatelor pentru drept de vot, precum şi persoanele care, din anumite cauze, nu au fost înscrise în listele electorale principale;
4. comunică populaţiei care locuieşte pe teritoriul secţiei de votare data şi locul votării, asigură pregătirea localului pentru votare, instalarea urnelor şi a cabinelor de vot, organizează votarea în ziua stabilită, ia măsuri pentru a asigura ordinea în localul secţiilor de votare;
5. totalizează rezultatele alegerilor în secţia de votare, întocmeşte procesele-verbale şi le remite, împreună cu toate buletinele de vot, consiliului electoral de circumscripţie;
6. examinează cererile şi contestaţiile ce vizează organizarea şi desfăşurarea alegerilor, adoptînd hotărîri asupra lor, care se anexează la procesele-verbale ale şedinţelor biroului;
7. remite consiliului electoral de circumscripţie datele privind prezentarea cetăţenilor la votare, precum şi datele necesare pentru totalizarea rezultatelor preliminare ale alegerilor;
8. exercită şi alte atribuţii în condiţiile prezentului cod.

Secţiunea IV. Acordarea de sprijin consiliilor şi birourilor electorale, organizarea activităţii, modificarea componenţei şi dizolvarea

Articolul 31. Acordarea de sprijin consiliilor şi birourilor electorale

(1) Autorităţile publice, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, persoanele cu funcţii de răspundere, partidele şi alte organizaţii social-politice, precum şi organele acestora sînt obligate să sprijine consiliile şi birourile electorale în exercitarea atribuţiilor lor, să le furnizeze informaţiile şi materialele necesare pentru activitate.

(2) Consiliul şi biroul electoral pot sesiza autorităţile publice, întreprinderile, instituţiile, organizaţiile, persoanele cu funcţii de răspundere, partidele şi alte organizaţii social-politice, precum şi organele acestora, în probleme de organizare şi desfăşurare a alegerilor, acestea fiind obligate să examineze sesizarea şi să dea răspuns în decursul a 3 zile de la data primirii ei, dar nu mai tîrziu de ziua alegerilor.

Articolul 32. Organizarea activităţii consiliilor şi birourilor electorale

(1) Pe durata perioadei electorale, şedinţele consiliilor şi birourilor electorale sînt convocate şi conduse de către preşedinte, iar în cazul absenţei acestuia sau la rugămintea lui, de către vicepreşedinte. Şedinţa poate fi convocată, de asemenea, la cererea a cel puţin 1/3 din membrii cu drept de vot deliberativ ai consiliilor şi birourilor.

(2) Şedinţele consiliilor şi birourilor electorale sînt deliberative dacă la ele sînt prezenţi mai mult de 1/2 din membrii lor cu drept de vot deliberativ. Hotărîrile consiliilor şi birourilor electorale se adoptă, prin vot deschis, cu votul majorităţii membrilor lor cu drept de vot deliberativ şi se semnează de preşedinte şi secretar. În caz de paritate de voturi, cel al preşedintelui consiliului sau biroului este decisiv. Membrii consiliilor sau ai birourilor care nu sînt de acord cu hotărîrile adoptate au dreptul să-şi exprime în scris opinia, care se anexează la procesul-verbal al şedinţei.

(3) Hotărîrile consiliului şi biroului electoral, adoptate în limitele competenţei lor, sînt executorii pentru autorităţile publice, întreprinderi, instituţii şi organizaţii, persoanele cu funcţii de răspundere, partide, alte organizaţii social-politice şi organele lor, precum şi pentru toţi cetăţenii.

(4) Comisia Electorală Centrală determină numărul de membri ai organelor electorale care pot fi degrevaţi de atribuţiile de la locul de muncă permanent şi termenul acestor degrevări. Persoanele degrevate vor primi din mijloacele financiare alocate pentru alegeri un salariu cu 25% mai mare decît salariul mediu de la locul de muncă permanent, ţinîndu-se cont de sporuri, suplimente şi indemnizaţii, şi nu mai puţin de un salariu mediu pe republică de la începutul anului curent, sau al anului precedent, dacă alegerile au loc în lunile ianuarie sau februarie. În cazul convocării pensionarilor sau a persoanelor temporar neangajate în cîmpul muncii, acestora li se plăteşte salariul mediu pe republică de la începutul anului curent, sau al anului precedent, dacă alegerile au loc în lunile ianuarie sau februarie.

(5) Se permite, în caz de necesitate, de a încheia contracte de muncă individuale pentru perioada îndeplinirii unor activităţi determinate. Cheltuielile în cauză se efectuează din contul mijloacelor alocate pentru alegeri.

(6) Membrii consiliilor şi birourilor electorale cu drept de vot deliberativ nu pot face agitaţie în favoarea sau în defavoarea persoanelor ce candidează la o funcţie publică eligibilă; nu pot să se implice în activităţi politice în susţinerea vreunuia din concurenţii electorali; nu pot să se afilieze nici unuia din ei; nu pot sprijini financiar sau prin orice alte modalităţi, direct sau indirect, nici un concurent electoral. În cazul alegerilor locale, membri ai consiliilor şi birourilor electorale cu drept de vot deliberativ nu pot fi soţii, afinii şi rudele de gradul întîi şi doi ale candidatului la alegeri.

[Art.32 modificat prin Legea nr.796-XV din 25.01.2002]
[Art.32 modificat prin Legea nr.268-XIV din 04.02.99]

Articolul 33. Modificarea componenţei consiliilor şi birourilor electorale

(1) Calitatea de membru al consiliului sau biroului electoral încetează:

1. la cerere;
2. prin revocare.

(3) Dacă un membru îşi dă demisia sau este revocat din consiliul sau biroul electoral pînă în ziua precedentă alegerilor, în locul lui poate fi desemnat sau înaintat un alt membru în modul stabilit de prezentul cod.

Articolul 34. Dizolvarea consiliilor şi birourilor electorale

(1) Consiliile şi birourile electorale, constituite în condiţiile prezentului cod, îşi încetează activitatea şi sînt dizolvate, prin hotărîre a acelui organ electoral care le-a constituit, într-un termen cît mai scurt posibil după încheierea alegerilor pentru desfăşurarea cărora au fost constituite.

[Alin.1 art.34 modificat prin Legea nr.268-XIV din 04.02.99]

(2) De regulă, consiliile electorale de circumscripţie şi birourile electorale ale secţiilor de votare încetează să mai existe de îndată ce Comisia Electorală Centrală (consiliul electoral de circumscripţie respectiv) a adus la cunoştinţă publică rezultatele finale.

(3) După dizolvarea consiliilor sau birourilor electorale în condiţiile prezentului articol, membrii acestora încetează să fie remuneraţi şi revin la locul lor permanent de muncă.

[Alin.3 art.34 modificat prin Legea nr.268-XIV din 04.02.99]

Capitolul 4. Asigurarea materială a desfăşurării alegerilor

Articolul 35. Asigurarea mijloacelor necesare pentru desfăşurarea alegerilor

(1) Cheltuielile legate de pregătirea şi desfăşurarea alegerilor le suportă statul.

(2) Cuantumul mijloacelor financiare este stabilit de Parlament în limitele prevăzute de legea bugetului de stat pe anul în care au loc alegerile. Propunerile respective se înaintează Guvernului de către Comisia Electorală Centrală. După examinarea lor, Guvernul le prezintă spre aprobare Parlamentului. În cazul în care cheltuielile pentru anul în curs nu sînt prevăzute în bugetul de stat, cuantumul acestora se stabileşte de Parlament, la propunerea Comisiei Electorale Centrale.

(3) După încheierea alegerilor, Comisia Electorală Centrală prezintă Parlamentului, într-un termen cît mai scurt posibil, un raport asupra gestionării mijloacelor financiare alocate împreună cu avizul Curţii de Conturi.

(4) Mijloacele financiare neutilizate se fac venit la bugetul de stat.

(5) Modul de distribuire şi de folosire a mijloacelor financiare, precum şi modul de publicare a raportului privind gestionarea sumei alocate se stabilesc de către Comisia Electorală Centrală în condiţiile prezentului cod.

(6) Autorităţile administraţiei publice locale, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile pun la dispoziţia consiliilor şi birourilor electorale localurile şi echipamentul necesar pentru organizarea, desfăşurarea şi totalizarea rezultatelor alegerilor.

(7) Mijloacele de informare în masă finanţate de la buget publică gratuit declaraţiile şi materialele prezentate de consiliile electorale, programele preelectorale ale concurenţilor electorali şi alte materiale referitoare la alegeri, inclusiv cele ce ţin de educaţia civică şi de informarea alegătorilor despre alegeri.

Articolul 36. Interzicerea subvenţionării din străinătate

(1) Se interzic finanţarea directă şi indirectă, susţinerea materială sub orice formă a campaniilor electorale ale candidaţilor la alegeri şi ale concurenţilor electorali de către alte state, decătre întreprinderi, instituţii şi organizaţii străine, internaţionale şi mixte, precum şi de către persoane fizice care nu sînt cetăţeni ai Republicii Moldova. Sumele astfel primite se confiscă şi se fac venit la buget. (2) În cazul în care concurentul electoral a primit la contul său mijloace băneşti nedeclarate sau din străinătate sau a folosit în cunoştinţă de cauză astfel de mijloace, Comisia Electorală Centrală adresează Curţii Supreme de Justiţie o cerere de anulare a înregistrării acestuia. Curtea Supremă de Justiţie va examina cererea şi va emite o hotărîre corespunzătoare în decurs de 5 zile, dar nu mai tîrziu de ziua precedentă alegerilor.

[Art.36 modif. prin Legea nr.31-XV din 13.02.03, în vigoare 28.02.03]

Articolul 37. Susţinerea materială de către stat a campaniilor electorale

(1) Statul acordă concurenţilor electorali credite fără dobîndă. (2) Primirea creditelor de la bugetul de stat se face numai prin intermediul unui mandatar financiar, desemnat în acest scop de concurentul electoral. Mandatarul poate fi persoană fizică sau persoană juridică înregistrată la Ministerul Finanţelor, care răspunde solidar cu concurentul electoral ce l-a desemnat. (3) Creditele primite de la stat se sting, complet sau parţial, de către stat, în funcţie de numărul total de voturi valabil exprimate pentru concurentul electoral în circumscripţia electorală respectivă. Suma de bani, determinată prin împărţirea sumei creditului la numărul de alegători care au participat la votare, apoi prin înmulţirea rezultatului obţinut cu numărul de voturi valabil exprimate pentru concurentul electoral respectiv, urmează a fi stinsă din contul statului. (4) Concurenţii electorali care au obţinut mai puţin de trei la sută din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară sau în circumscripţiile respective, inclusiv candidaţii independenţi care nu au fost aleşi, vor restitui creditele primite din bugetul de stat în termen de 2 luni de la data încheierii votării. Ceilalţi concurenţi electorali vor restitui creditele în termen de 4 luni. (5) În cazul în care primarul ales şi validat refuză să exercite mandatul, el restituie cheltuielile legate de organizarea şi desfăşurarea alegerilor.

[Art.37 modificat prin Legea nr.176-XVI din 22.07.05, în vigoare 12.08.05]
[Art.37 compl. prin Legea nr.31-XV din 13.02.03, în vigoare 28.02.03]
[Art.37 modificat prin Legea nr.796-XV din 25.01.2002]
[Art.37 modificat prin Legea nr.894-XIV din 23.03.2000]

Articolul 38. Condiţiile şi modul de susţinere financiară a campaniilor electorale

(1) Finanţarea directă şi indirectă, susţinerea materială prin alte forme a campaniilor electorale ale concurenţilor electorali de către persoanele fizice şi persoanele juridice din ţară se efectuează cu respectarea următoarelor condiţii:

1. mijloacele financiare şi alte forme de susţinere materială a activităţii concurenţilor electorali la alegeri vor fi declarate în presă în termen de o lună după începutul campaniei electorale; în cazul unui candidat independent sau al listelor de candidaţi în alegerile parlamentare - se declară într-o publicaţie de circulaţie republicană; în cazul candidaţilor independenţi sau al listelor de candidaţi la alegerile locale - într-o publicaţie de circulaţie regională în raionul respectiv;
2. după constituirea consiliului sau a biroului electoral respectiv, concurenţii electorali sînt obligaţi, de asemenea, să declare mijloacele financiare şi alte forme de susţinere materială, primite din sursele menţionate în prezentul articol, înainte de a le folosi.

(2) Concurentul electoral deschide la bancă un cont cu menţiunea "Fond electoral", virînd în el mijloace financiare proprii, sume băneşti primite de la persoane fizice şi persoane juridice din ţară. Virarea acestor sume în contul concurentului electoral poate fi efectuată numai cu acordul prealabil al acestuia. Plafonul mijloacelor ce pot fi virate în fondul electoral al concurentului electoral se stabileşte de către Comisia Electorală Centrală.

(3) Concurentul electoral confirmă la Comisia Electorală Centrală persoana responsabilă de finanţe (trezorierul). Concurentul electoral care nu deschide un cont la bancă cu menţiunea "Fond electoral" informează despre aceasta Comisia Electorală Centrală.

(4) Persoanele juridice pot vira sumele băneşti pe contul "Fond electoral" numai prin transfer, cu o notă informativă despre existenţa sau inexistenţa cotei străine în capitalul statutar.

(5) Se interzice finanţarea şi susţinerea materială sub orice formă a campaniilor electorale de către:

1. cetăţenii Republicii Moldova care nu au împlinit 18 ani;
2. organizaţii finanţate de la buget;
3. persoane anonime;
4. organizaţii de binefacere şi religioase.

(6) Persoanele fizice şi juridice nu au dreptul să comande materiale electorale publicitare pentru şi în favoarea concurenţilor electorali şi să achite cheltuielile aferente producerii acestora fără acordul concurenţilor electorali şi cu mijloace financiare care nu au fost virate pe contul "Fond electoral" al concurenţilor respectivi.

(7) Mijloacele financiare virate pe contul "Fond electoral" nu pot fi folosite în scopuri personale. Concurenţilor electorali li se interzice să propună alegătorilor bani, cadouri, să distribuie fără plată bunuri materiale, inclusiv din ajutoarele umanitare sau din alte acţiuni de binefacere.

(8) Concurenţii electorali prezintă o dată la două săptămîni organelor electorale respective rapoarte financiare, care trebuie să conţină informaţii referitoare la venituri şi cheltuieli conform destinaţiei.

(9) Banca informează Comisia Electorală Centrală şi consiliul electoral de circumscripţie respectiv despre sumele băneşti virate în contul concurentului electoral în decurs de 24 de ore de la data depunerii lor la cont. Comisia Electorală Centrală şi consiliul electoral de circumscripţie pot cere Curţii de Conturi sau Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor efectuarea unui control al surselor de venit, al corectitudinii evidenţei şi folosirii conform destinaţiei a banilor de către concurenţii electorali.

(10) Comisia Electorală Centrală sau consiliile electorale de circumscripţie vor ţine o condică ce va cuprinde toate datele prevăzute de prezentul articol şi o vor pune la dispoziţia publicului pentru încunoştinţare. Totodată, organul electoral respectiv va grupa informaţiile şi va întocmi un raport săptămînal privitor la volumul contribuţiilor primite de fiecare concurent electoral şi la sursele din care ele au fost primite. Cu două zile înainte de alegeri, organul electoral respectiv va întocmi un raport preelectoral final şi un raport de totalizare, care vor cuprinde toate informaţiile de care dispun în privinţa volumului şi surselor mijloacelor primite de concurenţii electorali.

[Art.38 modificat prin Legea nr.796-XV din 25.01.2002]
[Art.38 modificat prin Legea nr.1227-XIV din 21.09.2000]
[Art.38 modificat prin Legea nr.268-XIV din 04.02.99]

Capitolul 5. Listele electorale

Articolul 39. Listele electorale

(1) Listele electorale se întocmesc de către primărie, în două exemplare, pentru fiecare secţie de votare. După ce au fost întocmite, listele se verifică la domiciliul alegătorilor înscrişi în ele, se semnează de către primarul localităţii şi se aduc la cunoştinţă publică cel mai tîrziu cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor.

[Alin.1 art.39 modificat prin Legea nr.796-XV din 25.01.2002]
[Alin.1 art.39 modificat prin Legea nr.268-XIV din 04.02.99]
[Alin.1 art.39 modificat prin Legea nr.894-XIV din 23.03.2000]

(2) Autorităţile administraţiei publice locale, în fiecare an (după 1 ianuarie), precizează listele electorale la domiciliul alegătorilor şi cel tîrziu la 1 martie, prezintă informaţia respectivă Comisiei Electorale Centrale.

(3) În listele electorale se înscriu alegătorii, indicîndu-se numele şi prenumele, anul naşterii, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate al acestora. Ordinea de înscriere se stabileşte de primării.

(4) Listele electorale incluzînd militarii aflaţi în unităţi militare, precum şi membrii familiilor lor, alţi alegători care domiciliază pe teritoriul unităţilor militare, se întocmesc pe baza datelor prezentate de comandanţii unităţilor militare respective. Militarii domiciliaţi în afara unităţilor militare, precum şi membrii familiilor lor, se înscriu în listele electorale de la domiciliu.

(5) În secţiile de votare constituite în sanatorii şi case de odihnă, în spitale şi alte instituţii curative staţionare, listele electorale se întocmesc pe baza datelor prezentate de conducătorii instituţiilor menţionate.

[Alin.4 art.39 modificat prin Legea nr.268-XIV din 04.02.99]

(6) În secţiile de votare constituite în afara Republicii Moldova, listele electorale se întocmesc pe baza datelor colectate de conducătorii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare care activează pe teritoriul statelor respective.

(7) Alegătorul poate fi înscris numai într-o singură listă electorală şi la o singură secţie de votare în baza actelor ce atestă domiciliul acestora în perimetrul secţiei de votare respective.

[Alin.6 art.39 modificat prin Legea nr.268-XIV din 04.02.99]
[Sintagma "pe baza vizei de reşedinţă" din art.39 alin.(6) se decalră neconstituţională prin Hot. Curţii Constituţionale nr.15 din 27.05.98]

(8) În cazul în care alegătorul îşi schimbă domiciliul în perioada dintre data întocmirii listelor electorale şi data alegerilor, biroul electoral al secţiei de votare, la rugămintea acestuia şi pe baza paşaportului sau a unui alt act de identitate, îi eliberează un certificat pentru drept de vot. Alegătorul care a primit certificat pentru drept de vot confirmă primirea lui semnînd în lista electorală, în dreptul numelui său.

[Art.39 modificat prin Legea nr.176-XVI din 22.07.05, în vigoare 12.08.05]

Articolul 40. Verificarea listelor electorale

(1) Listele electorale se afişează în localurile secţiilor de votare cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor. Un exemplar al listei se păstrează la primărie. Alegătorilor li se comunică, cel mai tîrziu cu 20 zile înainte de ziua alegerilor, sediul secţiei de votare la care ei vor vota.

[Alin.1 art.40 modificat prin Legea nr.796-XV din 25.01.2002]
[Alin.1 art.40 modificat prin Legea nr.894-XIV din 23.03.2000]

(2) Alegătorilor li se asigură posibilitatea de a lua cunoştinţă de listele electorale şi de a verifica corectitudinea întocmirii lor. Ei au dreptul să facă contestaţii împotriva neincluderii lor în listă sau excluderii din ea, precum şi împotriva altor erori comise la înscrierea datelor despre sine. Contestaţiile se examinează de către organele electorale respective în decurs de 24 de ore.

[Art.40 modificat prin Legea nr.176-XVI din 22.07.05, în vigoare 12.08.05]

Capitolul 6. Desemnarea şi înregistrarea candidaţilor

Articolul 41. Desemnarea candidaţilor

(1) În cazul alegerilor parlamentare, procesul de desemnare a candidaţilor începe cu 60 de zile înainte de ziua alegerilor şi se termină cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor. În cazul alegerilor locale, desemnarea candidaturilor se efectuează după constituirea circumscripţiilor electorale şi consiliilor electorale de circumscripţie conform art.120.

[Alin.1 art.41 modificat prin Legea nr.176-XVI din 22.07.05, în vigoare 12.08.05]
[Alin.1 art.41 modificat prin Legea nr.796-XV din 25.01.2002]
[Alin.1 art.41 modificat prin Legea nr.1227-XIV din 21.09.2000]
[Alin.1 art.41 în redacţia Legii nr.268-XIV din 04.02.99]

(2) Dreptul de a desemna candidaţi pentru alegeri, în cazul în care se întrunesc toate condiţiile stabilite de prezentul cod, îl au:

1. partidele şi alte organizaţii social-politice înregistrate, în modul stabilit, pînă la stabilirea datei alegerilor, în conformitate cu statutele (regulamentele) lor şi cu legislaţia în vigoare;
2. blocurile electorale, formate pe baza deciziilor adoptate conform statutelor (regulamentelor) partidelor şi altor organizaţii social-politice ce le-au constituit, care sînt înregistrate corespunzător de Comisia Electorală Centrală - la alegerile parlamentare şi alegerile locale generale sau de consiliile electorale de circumscripţie - în cazul alegerilor noi, în decursul a 15 zile de la data constituirii blocurilor electorale, iar dacă s-au constituit pînă la începerea perioadei electorale - în decursul a 15 zile de la începerea acestei perioade;
3. cetăţenii Republicii Moldova care îşi înaintează propria candidatură (candidaţii independenţi).

[Alin.2 art.41 modificat prin Legea nr.796-XV din 25.01.2002]
[Alin.2 art.41 modificat prin Legea nr.1422-XIV din 15.12.2000]
Notă: Se declară neconstituţionale modificările introduse prin Legea nr.894-XIV din 23.03.2000 conform Hot. Curţii Constituţionale nr.35 din 10.10.2000
[Alin.1 art.41 modificat prin Legea nr.894-XIV din 23.03.2000]

(3) Declaraţiile candidaţilor privind consimţămîntul lor de a candida se depun după cum urmează:

1. declaratiile candidatilor la alegerile in Parlament se depun la Comisia Electorala Centrala;
   
2. declaraţiile candidaţilor pentru funcţia de consilier al consiliului local în cazul alegerilor locale se depun la consiliile electorale de circumscripţie.

[Alin.3 art.41 modificat prin Legea nr.796-XV din 25.01.2002]
[Alin.3 art.41 modificat prin Legea nr.1227-XIV din 21.09.2000]

Articolul 42. Colectarea semnăturilor în susţinerea candidatului independent şi pentru iniţierea referendumului

(1) Semnăturile se colectează numai în susţinerea candidatului independent sau pentru iniţierea referendumului. În cazul alegerilor locale, semnăturile se colectează numai în circumscripţiile în care candidează candidaţii independenţi.

[Alin.1 art.42 completat prin Legea nr.894-XIV din 23.03.2000]

(2) Au dreptul de a colecta semnături candidaţii independenţi şi membrii grupurilor de iniţiativă care desemnează şi/sau susţin candidaţii independenţi la alegeri, persoanele împuternicite de aceştia, precum şi membrii grupului de iniţiativă pentru iniţierea referendumului.

[Alin.2 art.42 modificat prin Legea nr.796-XV din 25.01.2002]

(3) În listele de colectare a semnăturilor în susţinerea candidatului independent, precum şi pentru iniţierea referendumului, denumite în continuare liste de subscripţie, se indică numele şi prenumele, anul naşterii, profesia (ocupaţia), funcţia, locul de muncă, domiciliul şi apartenenţa politică a candidatului, precum şi numele şi prenumele persoanei care colectează semnăturile. Lista de subscripţie va conţine numai semnături ale susţinătorilor care domiciliază într-o singură localitate.

(4) În lista de subscripţie, susţinătorul candidatului, precum şi susţinătorul iniţierii referendumului, indică numărul curent, numele şi prenumele, anul naşterii, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate, data la care semnează în listă şi îşi aplică semnătura.

[Alin.4 art.42 modificat prin Legea nr.268-XIV din 04.02.99]

(5) Un alegător poate susţine, prin semnătură, un singur candidat în cadrul unui scrutin.

[Alin.5 art.42 modificat prin Legea nr.268-XIV din 04.02.99]

(6) Persoana care colectează semnăturile alegătorilor semnează fiecare foaie din listele de subscripţie în prezenţa conducătorului autorităţii administraţiei publice locale pe al cărei teritorius-au colectat semnăturile. La sfîrşitul fiecărei foi din listele de subscripţie, colectorul face o menţiune, atestînd faptul că semnăturile au fost colectate de el personal şi că el confirmă autenticitatea semnatarilor, apoi semnează. Lista de subscripţie se autentifică prin aplicarea, pe fiecare foaie, a ştampilei autorităţii administraţiei publice locale respective.

Articolul 43. Prezentarea şi verificarea listelor de subscripţie

(1) Cel mai tîrziu cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor organul electoral respectiv începe verificarea autenticităţii semnăturilor de pe listele de subscripţie care i-au fost prezentate, dreptul de vot al persoanelor înscrise în liste, adresa domiciliului acestora. Verificarea se efectuează în decursul a 5 zile de la data primirii listelor.

[Alin.1 art.43 modificat prin Legea nr.796-XV din 25.01.2002]
[Alin.1 art.43 modificat prin Legea nr.268-XIV din 04.02.99]
[Alin.1 art.43 completat prin Legea nr.894-XIV din 23.03.2000]

(2) Consiliul electoral informează persoanele care au prezentat liste de subscripţie despre rezultatele verificării, anunţă numărul total al persoanelor incluse în listele de subscripţie prezentate de fiecare candidat la alegeri, precum şi numărul semnăturilor valabile.

(3) Persoanele care colectează semnăturile pentru listele de subscripţie poartă răspundere pentru autenticitatea datelor din acestea.

(4) Se consideră nule şi neavenite listele de subscripţie întocmite pînă la data începerii perioadei de desemnare a candidaţilor, listele care conţin mai mult de 5% de semnături falsificate din numărul total de semnături, listele de subscripţie ce nu au fost semnate de colectorul semnăturilor, precum şi listele ce nu au fost autentificate prin ştampila autorităţii administraţiei publice locale.

[Art.43 modificat prin Legea nr.176-XVI din 22.07.05, în vigoare 12.08.05]

Articolul 44. Înregistrarea candidaţilor

(1) Pentru înregistrarea candidaţilor, Comisiei electorale Centrale sau consiliilor electorale de circumscripţie li se prezintă, cel mai tîrziu cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor, următoarele documente:

1. procesul-verbal al şedinţei organului central sau teritorial al partidului, a altei organizaţii social-politice sau a blocului electoral privind desemnarea candidatului (listei de candidaţi);
2. listele de subscripţie cu numărul suficient de semnături ale susţinătorilor candidatului independent;
3. datele biografice ale candidatului;
4. declaraţia candidatului privind consimţămîntul lui de a candida la funcţia pentru care a fost desemnat;
5. declaraţia candidatului privind averea imobiliară, depunerile bancare, hîrtiile de valoare, sumele primite ca moştenire şi veniturile din ultimii 2 ani precedenţi anului în care se efectuează alegerile, precum şi sursele acestor venituri, inclusiv veniturile din fondurile de investiţii, sub formă de dobîndă, din darea în arendă a proprietăţii etc.;
6. declaraţia candidatului pentru funcţia de primar privind abandonarea, pe termenul mandatului, a funcţiilor incompatibile cu funcţia de primar, în cazul în care persoana dată este aleasă şi validată;
7. declaraţia despre suspendarea, pe durata campaniei electorale, a funcţiilor ocupate anterior - pentru persoanele care cad sub incidenţa art.13 alin.(3).

(2) Reprezentanţii partidelor, altor organizaţii social-politice, blocurilor electorale şi candidaţii independenţi depun actele necesare pentru înregistrare numai după ce Comisia Electorală Centrală, consiliile electorale de circumscripţie respective fac publică informaţia privind locul (biroul) şi timpul primirii documentelor. Această informaţie este dată publicităţii în termen de 2 zile de la începerea perioadei de desemnare a candidaţilor. În cazul în care reprezentanţi ai mai multor partide, mai multor organizaţii social-politice, mai multor blocuri electorale, mai mulţi candidaţi independenţi depun în acelaşi timp toate documentele necesare la biroul desemnat pentru înregistrare, ordinea de primire a documentelor se stabileşte prin tragere la sorţi, conform regulamentului elaborat de Comisia Electorală Centrală şi publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(3) Organul electoral respectiv efectuează înregistrarea candidaţilor desemnaţi în alegeri în decursul a 7 zile de la data primirii actelor enumerate la alin.(1).

(4) Candidaţii desemnaţi în alegeri nu pot fi angajaţi şi nu pot desfăşura activităţi în cadrul nici unui consiliu sau birou electoral pe durata alegerilor în cauză.

(5) Organul electoral respectiv va elibera candidaţilor înregistraţi legitimaţii de candidaţi în cel mai scurt timp posibil, dar nu mai tîrziu de 3 zile de la data înregistrării.

(6) Organul electoral respectiv va da publicităţii în mijloacele de informare în masă finanţate de la buget hotărîrile sale privind înregistrarea candidaţilor independenţi sau a listei lor de candidaţi.

(7) După expirarea termenului prevăzut pentru înregistrarea candidaţilor, organul electoral respectiv publică integral lista candidaţilor pe care i-a înregistrat, indicînd în ea numele, prenumele, anul naşterii, domiciliul, apartenenţa politică, profesia (ocupaţia) candidaţilor, precum şi denumirea partidului, a altei organizaţii social-politice sau a blocului electoral care i-a desemnat.

[Art.44 modificat prin Legea nr.176-XVI din 22.07.05, în vigoare 12.08.05]
[Art.44 modif. prin Legea nr.31-XV din 13.02.03, în vigoare 28.02.03]
[Art.44 modificat prin Legea nr.796-XV din 25.01.2002]
[Art.44 modificat prin Legea nr.1227-XIV din 21.09.2000]
[Art.44 modificat prin Legea nr.268-XIV din 04.02.99]

Capitolul 7. Campania electorală

Articolul 45. Persoanele de încredere ale concurenţilor electorali

(1) Concurenţii electorali pot avea persoane de încredere în fiecare circumscripţie electorală. Persoanele de încredere îi ajută pe concurenţii electorali la desfăşurarea campaniilor electorale ale acestora, fac agitaţie electorală în favoarea lor şi le reprezintă interesele în relaţiile cu autorităţile publice, cu alegătorii, cu consiliile şi birourile electorale. Numărul persoanelor de încredere se stabileşte de către Comisia Electorală Centrală sau de consiliul electoral de circumscripţie respectiv.

(2) Concurenţii electorali îşi selectează în mod independent persoanele de încredere, îi prezintă organului electoral respectiv care îi înregistrează şi le eliberează legitimaţii.

(3) Comisia Electorală Centrală înregistrează persoanele de încredere ale concurenţilor electorali în alegerile Parlamentului. În cazul alegerilor pentru funcţiile de primar şi de consilier al consiliului local, persoanele de încredere ale candidaţilor sînt înregistrate de către consiliul electoral de circumscripţie respectiv.

[Alin.3 art.45 modif. prin Legea nr.31-XV din 13.02.03, în vigoare 28.02.03]
[Alin.3 art.45 modificat prin Legea nr.796-XV din 25.01.2002]
[Alin.3 art.45 modificat prin Legea nr.1227-XIV din 21.09.2000]

(4) Concurenţii electorali pot, în orice moment pînă la ziua precedentă alegerilor, să suspende împuternicirile persoanelor lor de încredere şi să le înlocuiască cu alte persoane.

(5) La cererea persoanelor de încredere ale concurenţilor electorali, acestea pot fi degrevate de atribuţiile de la locul de muncă permanent fără menţinerea salariului. Ele nu pot fi remunerate nici din mijloacele alocate pentru desfăşurarea alegerilor. Pe parcursul campaniei electorale, persoanele de încredere nu pot fi concediate sau private de atribuţiile de la locul de muncă fără consimţămîntul lor.

[Alin.5 art.45 în redacţia Legii nr.268-XIV din 04.02.99]

(6) Persoanele de încredere ale concurenţilor electorali deţinătoare de funcţii publice nu pot folosi mijloacele şi bunurile publice în campaniile electorale.

Articolul 46. Drepturile garantate ale concurenţilor electorali

(1) Concurenţii electorali participă, pe bază de egalitate, la campania electorală, beneficiază de drepturi egale în folosirea mijloacelor de informare în masă, inclusiv a radioului şi televiziunii, finanţate de la buget.

(2) Tuturor concurenţilor electorali li se oferă posibilităţi egale în asigurarea tehnico-materială şi financiară a campaniei electorale.

(3) Candidaţii, pe durata campaniei electorale, beneficiază de dreptul de a fi degrevaţi de atribuţiile de la locul de muncă permanent. Candidaţii degrevaţi prezintă Comisiei Electorale Centrale documentele de salarizare nu mai tîrziu de 2 luni din ziua alegerilor. Comisia Electorală Centrală va achita, din mijloacele alocate pentru desfăşurarea alegerilor, salariul mediu, conform documentelor de salarizare prezentate de candidaţi, în termen de 3 luni din ziua alegerilor.

[Alin.3 art.46 modificat prin Legea nr.176-XVI din 22.07.05, în vigoare 12.08.05]
[Alin.3 art.46 modificat prin Legea nr.842-XV din 14.02.2002]
[Alin.3 art.46 în redacţia Legii nr.796-XV din 25.01.2002]
[Alin.3 art.46 modificat prin Legea nr.268-XIV din 04.02.99]

(4) În cazul alegerilor parlamentare candidaţii au dreptul la călătorie gratuită cu orice tip de transport public (cu excepţia taximetrelor) pe întreg teritoriul ţării, iar în cazul alegerilor locale acest drept poate fi exercitat doar în raza circumscripţiei electorale respective.

[Alin.4 art.46 modificat prin Legea nr.268-XIV din 04.02.99]
[Alin.4 art.46 modificat prin Legea nr.1227-XIV din 21.09.2000]

(5) Pe durata perioadei electorale, candidaţii nu pot fi concediaţi ori transferaţi la o altă muncă sau funcţie fără acordul lor, precum şi nu pot fi traşi la răspundere penală, arestaţi, reţinuţi sau supuşi unor sancţiuni administrative fără consimţămîntul organului electoral care i-a înregistrat, cu excepţia cazurilor de infracţiuni flagrante.

[Alin.5 art.46 modificat prin Legea nr.176-XVI din 22.07.05, în vigoare 12.08.05]
[Alin.5 art.46 modificat prin Legea nr.268-XIV din 04.02.99]

(6) Candidaţii nu pot fi traşi la răspundere penală, arestaţi, reţinuţi sau supuşi unor sancţiuni administrative fără consimţămîntul organului electoral care i-a înregistrat, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă.

[Se declară neconstituţional alin.6 art.46 prin Hot. Curţii Constituţionale nr.43 din 27.07.99 Alin.6 art.46 modificat prin Legea nr.268-XIV din 04.02.99]

(7) Concurentul electoral poate să-şi retragă candidatura printr-o declaraţie scrisă, adresată organului electoral carel-a înregistrat, dar nu mai tîrziu de 5 zile pînă la ziua alegerilor. Partidele, organizaţiile social-politice şi blocurile electorale pot opera orice modificări în listele înregistrate, cu respectarea acestui termen şi a prevederilor articolelor 79 şi 126.

[Alin.7 art.46 modificat prin Legea nr.480-XIV din 02.07.99]
[Alin.7 art.46 în redacţia Legii nr.268-XIV din 04.02.99]

(8) Dacă concurentul electoral îşi retrage candidatura după ce buletinele de vot au fost tipărite, în buletin, în dreptul acestuia, biroul electoral al secţiei de votare va aplica ştampila cu menţiunea "Retras".

(9) Concurentul electoral care şi-a retras candidatura este obligat să recupereze mijloacele tehnico-materiale şi financiare ce i-au fost alocate din buget pentru a-şi desfăşura campania electorală.

Articolul 47. Agitaţia electorală

(1) Cetăţenilor Republicii Moldova, partidelor şi altor organizaţii social-politice, blocurilor electorale, candidaţilor şi persoanelor de încredere ale candidaţilor li se oferă dreptul de a supune discuţiilor libere şi sub toate aspectele programele electorale ale concurenţilor electorali, calităţile politice, profesionale şi personale ale acestora, precum şi de a face agitaţie în favoarea sau în defavoarea candidaţilor în cadrul adunărilor, mitingurilor, întîlnirilor cu alegătorii, prin intermediul mijloacelor de informare în masă sau altor forme de comunicare ce exclud încălcarea ordinii publice şi normelor etice. Agitaţia electorală în favoarea concurentului electoral se admite numai după înregistrarea acestuia de către organul electoral.

(2) Instituţiile publice ale audiovizualului acordă gratuit concurenţilor electorali timp de antenă pentru dezbateri publice în perioada campaniei electorale în limitele stabilite de Comisia Electorală Centrală. Pentru publicitate electorală contra plată, fiecărui concurent electoral i se acordă timp de antenă ce nu va depăşi 2 ore pe întreaga perioadă a campaniei electorale, inclusiv nu mai mult de 2 minute pe zi la fiecare instituţie.

(3) Instituţiile private ale audiovizualului pot organiza, în condiţii echitabile pentru toţi concurenţii electorali, dezbateri în cadrul meselor rotunde, cu invitarea reprezentanţilor tuturor concurenţilor electorali, toţi împreună sau în grupuri formate conform anumitor criterii anunţate în prealabil de Comisia Electorală Centrală. Luările de cuvînt ale participanţilor la emisiune se cronometrează, totodată, tuturor concurenţilor electorali li se oferă timp egal. Orarul punerii pe post a emisiunilor respective, aprobat de Comisia Electorală Centrală, va fi adus la cunoştinţa concurenţilor electorali cu 7 zile calendaristice înainte de punerea pe post a fiecărei emisiuni. Timpul de antenă pentru publicitate electorală contra plată nu va depăşi 2 minute pe zi pentru un concurent electoral la fiecare instituţie.

(4) În perioada desfăşurării dezbaterilor electorale, în afara timpului de antenă gratuit, nu se admite difuzarea materialelor publicitare despre activitatea concurenţilor electorali sau cu participarea acestora şi a persoanelor lor de încredere, a reportajelor televizate sau radiofonice de la întîlnirile concurenţilor electorali cu alegătorii, despre vizitele de lucru ale concurenţilor din rîndul conducătorilor de rang republican sau raional în colectivele de muncă. Nici un concurent electoral nu va avea priorităţi în virtutea funcţiei pe care o ocupă.

(5) Răspunderea pentru conţinutul materialelor electorale publicitare, difuzate sau publicate, o poartă concurentul electoral. Fiecare material publicitar trebuie să includă denumirea concurentului electoral, data tipăririi, tirajul materialului şi denumirea tipografiei care l-a tipărit.

(6) Instituţiile audiovizualului, publice şi private, vor crea tuturor concurenţilor electorali condiţii egale la procurarea timpului de antenă, stabilind taxe egale. Condiţiile de rezervare a timpului de antenă şi taxele respective se comunică cu 7 zile calendaristice înainte de punerea pe post a emisiunilor respective. Plata pentru timpul de antenă acordat concurenţilor electorali nu poate depăşi plata încasată în mod obişnuit pentru publicitatea comercială. Timpul de antenă pentru publicitate electorală se acordă la unele şi aceleaşi ore de emisie.

(7) În perioada electorală, toate emisiunile analitice, informative, de divertisment sau alte emisiuni care vizează, într-un fel sau altul, subiecţii electorali se difuzează cu respectarea concepţiei şi regulamentului corespunzătoare. Emisiunile care vizează, direct sau indirect, subiecţii electorali vor fi difuzate numai cu genericul "Electorala", pentru contabilizarea timpilor de antenă. Dacă unui subiect electoral i se aduc prejudicii de imagine în afara emisiunilor cu genericul "Electorala", acesta va beneficia neîntîrziat de dreptul la replică în aceleaşi condiţii.

(8) În ziua alegerilor, mijloacele de informare în masă, pînă la închiderea secţiilor de votare, nu vor difuza rezultatele chestionării alegătorilor privind votarea "pentru" sau "contra" sau nevotarea concurenţilor electorali.

(9) Refuzul de a difuza sau publica, în condiţiile prezentei legi, publicitatea electorală, contra plată sau gratuit, poate fi contestat în instanţa de judecată.

(10) Concurenţii electorali pot organiza întîlniri cu alegătorii. Consiliile şi birourile electorale şi autorităţile administraţiei publice locale sînt obligate să asigure desfăşurarea unor astfel de întîlniri în termene şi în condiţii egale.

(11) Pe parcursul campaniei electorale, precum şi pe parcursul desfăşurării referendumului timpii de antenă acordaţi serviciilor de presă ale Parlamentului, Preşedinţiei şi Guvernului nu pot fi folosiţi în scopul agitaţiei electorale ori în scopul agitaţiei pentru sau contra propunerii supuse referendumului.

(12) Din momentul înregistrării de către organul electoral respectiv concurenţii electorali au dreptul să expună afişe electorale, al căror conţinut nu poate să contravină legii şi normelor etice.

(13) Autorităţile administraţiei publice locale sînt obligate ca, în termen de 3 zile de la data înregistrării concurentului electoral, să stabilească şi să garanteze un minim de locuri speciale de afişaj electoral, să stabilească localurile pentru desfăşurarea întîlnirilor cu alegătorii.

(14) În ziua alegerilor şi cea precedentă ei nu se admite nici un fel de agitaţie.

[Art.47 modificat prin Legea nr.176-XVI din 22.07.05, în vigoare 12.08.05]
[Art.47 modificat prin Legea nr.796-XV din 25.01.2002]
[Art.47 modificat prin Legea nr.894-XIV din 23.03.2000]
[Art.47 modificat prin Legea nr.480-XIV din 02.07.99]
[Art.47 modificat prin Legea nr.268-XIV din 04.02.99]

Capitolul 8. Buletinele de vot

Articolul 48. Modelul buletinelor de vot

(1) Modelul şi textul buletinului de vot pentru alegerea Parlamentului se aprobă prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale. Modelul buletinului de vot pentru alegerile locale se stabileşte de Comisia Electorală Centrală, iar textul se aprobă prin hotărîre a consiliului electoral de circumscripţie respectiv.

(2) Buletinul de vot se divizează pe orizontală în 2 părţi. Partea de sus, detaşabilă, cu dimensiunea de cel puţin 5 cm, numită "Cupon al buletinului de vot", conţine următoarele elemente: titlul - "Cupon al buletinului de vot", numărul cuponului, tipul şi data alegerilor, spaţiu pentru înscrierea numelui şi prenumelui alegătorului, spaţiu pentru aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare, spaţiu pentru numele prenumele şi semnătura responsabilului de eliberarea buletinului de vot. Buletinul de vot se divizează în patrulatere, corespunzător numărului de concurenţi electorali care participă la alegeri. Dimensiunile patrulaterului trebuie să fie suficiente pentru a cuprinde numele şi prenumele, anul naşterii, profesia (ocupaţia), funcţia, locul de muncă al candidatului respectiv, denumirea partidului, altei organizaţii social-politice, blocului electoral care a înaintat lista de candidaţi sau candidatul respectiv, semnul sau simbolul electoral al concurentului electoral, la dorinţa acestuia. Nu se admite identitatea de semne sau de simboluri electorale.

(3) Concurenţii electorali se înscriu în buletine în ordinea înregistrării lor de către organul electoral respectiv.

(4) În patrulater, în partea stîngă, se imprimă semnul sau simbolul concurentului electoral care a înaintat lista de candidaţi sau candidatul respectiv ori semnul electoral al candidatului independent, la dorinţa acestuia. Semnele şi simbolurile electorale sînt prezentate organului electoral respectiv cel mai tîrziu în ultima zi de înregistrare a concurenţilor electorali.

(5) În fiecare patrulater, în partea dreaptă, la o distanţă egală de latura de sus şi cea de jos, se imprimă un cerc cu diametrul de 15 mm, în care alegătorul aplică ştampila cu inscripţia "Votat" dacă îşi dă votul pentru concurentul electoral respectiv.

(6) Buletinele de vot se întocmesc în conformitate cu Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.

(7) În cazul efectuării concomitente a cîtorva tipuri de alegeri, buletinele de vot trebuie să se deosebească după culoare.

[Art.48 modificat prin Legea nr.276-XVI din 04.11.05]
[Art.48 modificat prin Legea nr.176-XVI din 22.07.05]
[Art.48 modif. prin Legea nr.31-XV din 13.02.03]
[Art.48 modificat prin Legea nr.1227-XIV din 21.09.2000]
[Art.48 modificat prin Legea nr.894-XIV din 23.03.2000]

Articolul 49. Pregătirea buletinelor de vot

(1) Buletinele de vot se tipăresc conform instrucţiunilor organelor electorale respective. Membrii organelor electorale şi membrii reprezentanţi ai concurenţilor electorali pot asista la confecţionarea matriţei buletinului de vot, la tipărirea lui, precum şi la lichidarea matriţei.

(2) Buletinele de vot se tipăresc cel mai tîrziu cu 3 zile înainte de ziua alegerilor într-o cantitate corespunzătoare numărului de alegători. După tipărire, buletinele de vot se pliază astfel ca partea pe care alegătorul aplică ştampila "Votat" să nu fie vizibilă.

(3) Buletinele de vot tipărite se păstrează la consiliul electoral de circumscripţie şi se remit, în ajunul alegerilor, biroului electoral al secţiei de votare în baza unui act de predare. Birourilor electorale ale secţiilor de votare constituite în afara Republicii Moldova, Comisia Electorală Centrală le expediază buletinele de vot cu cel puţin 3 zile înainte de ziua alegerilor, reieşind din numărul de alegători înscrişi în listele electorale actualizate, cu un supliment de cel mult 5 la sută.

(4) Localul în care se păstrează buletinele de vot este păzit de poliţie. Au acces la buletinele de vot numai preşedintele consiliului electoral de circumscripţie respectiv sau preşedintele biroului electoral al secţiei de votare respectiv, însoţit de cel puţin doi membri ai consiliului sau biroului.

(5) Membrii reprezentanţi ai concurenţilor electorali, precum şi alegătorii au dreptul să ia cunoştinţă de modelele buletinelor de vot la biroul electoral respectiv.

(6) În cadrul alegerilor parlamentare, buletinele de vot vor fi expediate consiliilor electorale de circumscripţie de către Comisia Electorală Centrală cel mai tîrziu cu 2 zile înainte de ziua alegerilor.

[Art.49 modificat prin Legea nr.176-XVI din 22.07.05, în vigoare 12.08.05]
[Art.49 modificat prin Legea nr.796-XV din 25.01.2002]
[Art.49 modificat prin Legea nr.1439-XIV din 28.12.2000]
[Art.49 modificat prin Legea nr.1227-XIV din 21.09.2000]

Capitolul 9. Votarea

Articolul 50. Timpul şi locul votării

Votarea se efectuează în ziua alegerilor între orele 07.00 şi 21.00. Biroul electoral al secţiei de votare aduce la cunoştinţă publică timpul şi locul votării cel mai tîrziu cu 10 zile înainte de ziua alegerilor.

Articolul 51. Condiţiile votării

(1) În timpul rezervat votării se interzice de a închide localul de votare şi de a suspenda votarea, cu excepţia cazurilor de dezordine în masă, de calamităţi naturale, de alte circumstanţe neprevăzute, care îi pun pe alegători în pericol sau fac imposibilă efectuarea alegerilor. În aceste cazuri, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru cel mult 2 ore, timp în care va aduce localul secţiei de votare în starea corespunzătoare sau va găsi un alt local, înştiinţînd despre acest fapt alegătorii.

(2) Persoanele care au dreptul să asiste la votare nu pot fi obligate să părăsească localul secţiei de votare în timpul suspendării votării.

Articolul 52. Organizarea votării

(1) Votarea se efectuează în localuri special amenajate cu mese la care se eliberează buletinele de vot, cu cabine sau camere pentru vot secret şi cu urne de vot. Urnele se instalează în aşa fel încît alegătorul, pentru a se apropia de ele, să traverseze neapărat cabina sau camera pentru vot secret. Localul secţiei de votare trebuie să fie dotat cu un număr suficient de cabine sau camere pentru a se evita aglomeraţia.

(2) Pentru asigurarea unui parcurs ordonat prin secţia de votare şi evitarea aglomeraţiei, biroul electoral al secţiei de votare stabileşte un traseu pentru alegători, începînd de la intrare, spre mesele la care se eliberează buletinele, pe urmă spre cabinele de vot secret şi urnele de vot.

(3) Secţia de votare trebuie să fie amenajată astfel încît să permită membrilor biroului electoral al secţiei de votare şi altor persoane autorizate să asiste la operaţiile electorale, să supravegheze, în mod continuu, toate aspectele procesului de votare, inclusiv identificarea alegătorului, înmînarea buletinelor şi introducerea lor în urnele de vot, numărarea voturilor şi întocmirea proceselor-verbale.

(4) Secţia de votare se asigură de către autorităţile administraţiei publice locale cu cabine, urne de vot şi celelalte materiale necesare.

(5) Responsabilitatea pentru organizarea votării, pentru secretul exprimării voinţei alegătorilor, pentru amenajarea localurilor şi pentru menţinerea în ele a ordinii cuvenite o poartă biroul electoral al secţiei de votare.

Articolul 53. Efectuarea votării

(1) Fiecare alegător votează personal. Votarea în locul altor persoane nu se admite. Biroul electoral al secţiei de votare înmînează alegătorului buletinul de vot, conform listei electorale, numai la prezentarea actului de identitate. La primirea buletinului, alegătorul semnează în lista electorală în dreptul numelui. Persoana responsabilă de eliberarea buletinului de vot îl completează înscriind numele şi prenumele alegătorului căruia i se eliberează buletinul, seria şi numărul buletinului de identitate al alegătorului, numele şi prenumele său şi semnează.

(2) Alegătorii din raza secţiei de votare care nu sînt înscrişi în listele electorale se înscriu într-o listă suplimentară la prezentarea documentului ce atestă domicilierea lor în perimetrul secţiei de votare în cauză. În aceeaşi listă suplimentară, se înscriu şi alegătorii care au venit la secţia de votare cu certificatul pentru drept de vot. Certificatul pentru dreptul de vot rămîne la biroul secţiei de votare şi se anexează la lista suplimentară. Alegătorii care nu au fost înscrişi în listele electorale întocmite la secţiile de votare constituite în afara Republicii Moldova pot fi înscrişi în listele suplimentare, care vor conţine:

1. numele şi prenumele alegătorului;
2. data şi locul naşterii;
3. ultimul loc de domiciliu în Republica Moldova.

[Alin.2 art.53 în redacţia Legii nr.268-XIV din 04.02.99]

(3) Votarea se efectuează pe baza buletinului de identitate cu fişă de însoţire, în care se indică domiciliul sau reşedinţa alegătorului pe teritoriul secţiei de votare respective.

(4) Înainte de înmînarea buletinului de vot, unul din membrii biroului electoral al secţiei de votare aplică pe pagina a 6-a a fişei de însoţire a buletinului de identitate al alegătorului ştampila "Votat" şi înscrie data votării.

(5) Preşedintele şi membrii biroului electoral al secţiei de votare votează în secţia unde îşi desfăşoară activitatea, iar dacă este necesar, după înscrierea lor în lista suplimentară în baza certificatului pentru drept de vot.

(6) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare duce evidenţa evenimentelor importante ce au avut loc în timpul votării şi pe parcursul numărării voturilor. La cererea membrilor biroului sau a persoanelor autorizate să asiste la operaţiile electorale, sau a oricărui alegător, preşedintele notează comentariile şi obiecţiile expuse de aceştia în privinţa procedurii votării într-un act care se anexează la procesele-verbale ale biroului electoral al secţiei de votare.

[Art.53 modificat prin Legea nr.176-XVI din 22.07.05, în vigoare 12.08.05]

Articolul 54. Procedura de completare a buletinului de vot

(1) Buletinul de vot se completează de către alegător numai în cabina pentru vot secret. Alegătorul care nu este în stare să completeze de sine stătător buletinul are dreptul să invite în cabină o altă persoană, cu excepţia membrilor biroului secţiei de votare, membrilor reprezentanţi ai concurenţilor electorali şi a persoanelor autorizate să asiste la operaţiile electorale.

(2) Alegătorul aplică ştampila cu inscripţia "Votat" în interiorul cercului unui singur patrulater din buletinul de vot, ceea ce înseamnă că a votat pentru concurentul electoral corespunzător. Cercurile din celelalte patrulatere trebuie să rămînă curate.

(3) Se interzice scoaterea din localul secţiei de votare a buletinului eliberat pentru vot.

(4) Un alegător poate vota numai pentru un singur concurent electoral.

(5) Înainte de a introduce buletinul de vot în urna de vot, alegătorul va detaşa cuponul, iar unul dintre membrii biroului electoral al secţiei de votare, care se află permanent lîngă urnă, va aplica pe versoul buletinului de vot şi pe cupon ştampila specială a biroului electoral al secţiei de votare.

(6) Dacă alegătorul a completat greşit buletinul, la cererea lui, biroul electoral al secţiei de votare anulează acest buletin şi îi eliberează imediat, o singură dată, un nou buletin de vot. Acest caz va fi menţionat în procesul-verbal cu privire la votare şi în lista electorală.

(7) Alegătorul introduce în urna de vot buletinul de vot cu ştampila "Votat". Membrul biroului electoral al secţiei de votare care se află permanent lîngă urna de vot are obligaţia să păstreze cupoanele tuturor buletinelor de vot introduse în urnă.

[Art.54 modificat prin Legea nr.276-XVI din 04.11.05]
[Art.54 modificat prin Legea nr.176-XVI din 22.07.05]
[Art.54 modificat prin Legea nr.796-XV din 25.01.2002]
[Art.54 modificat prin Legea nr.894-XIV din 23.03.2000]

Articolul 55. Asigurarea securităţii procesului de votare

(1) În ziua alegerilor, la ora 07.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa a cel puţin jumătate din membrii biroului, verifică urnele de vot, le sigilează, verifică existenţa listelor electorale, buletinelor de vot, ştampilelor şi declară votarea deschisă. Preşedintele invită alţi membri ai biroului, persoanele autorizate să asiste la operaţiile electorale, precum şi alegătorii prezenţi la acel moment la deschiderea secţiei, să urmărească acţiunile sale.

(2) Buletinele de vot se păstrează într-un loc sigur din interiorul secţiei de votare, în pachete legate a cîte 100 de bucăţi, şi se distribuie de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, membrilor biroului pentru a fi eliberate alegătorilor în măsura necesităţii.

[Alin.3 art.55 exclus prin Legea nr.894-XIV din 23.03.2000, articolele ce urmează renumerotate]

(3) Membrii biroului electoral al secţiei de votare, membrii reprezentanţi ai concurenţilor electorali şi persoanele autorizate să asiste la operaţiile electorale sînt obligaţi să poarte ecusoane de identitate vizibile. Persoanelor care intră în localul secţiilor de votare li se interzice să poarte şi să arate ecusoane, insigne sau alte însemne de agitaţie electorală.

(4) În cazul în care alegătorul, din motive de sănătate sau din alte motive temeinice, nu poate veni în localul de votare, biroul electoral al secţiei de votare desemnează, la rugămintea orală sau scrisă a acestuia, cel puţin doi membri ai biroului care se deplasează cu o urnă de vot mobilă şi cu materialul necesar votării la locul unde se află alegătorul pentru ca acesta să voteze. În lista electorală, în dreptul numelui persoanei respective se face menţiunea "Votat la locul aflării".

[Alin.5 art.55 modificat prin Legea nr.268-XIV din 04.02.99]

(5) Persoanele deţinute pe baza unui mandat de arestare pînă la pronunţarea sentinţei judecătoreşti, persoanele condamnate la privaţiune de libertate a căror sentinţă nu este definitivă şi cele care execută o sancţiune contravenţională sub formă de arest votează în conformitate cu alineatul (4).

(6) În cazul în care preşedintele biroului electoral al secţiei de votare autorizează scoaterea din localul secţiei de votare a unei urne de vot mobile, faptul acesta, precum şi lista de alegători care au solicitat votarea la locul aflării sînt aduse la cunoştinţa membrilor reprezentanţi ai concurenţilor electorali şi a persoanelor autorizate să asiste la operaţiile electorale, oferindu-li-se acestora posibilitatea de a însoţi urna de vot mobilă cu folosirea, în caz de necesitate, a mijloacelor de transport de folosinţă proprie.

(7) Răspunderea pentru asigurarea în ziua alegerilor a ordinii în localul de votare şi pe teritoriul din preajmă, în rază de 100 de metri de la localul votării, o poartă preşedintele biroului electoral al secţiei de votare. Deciziile luate în acest scop sînt executorii pentru toţi.

(8) La toate şedinţele organelor electorale, precum şi la numărarea şi totalizarea voturilor, la operaţiile în legătură cu listele electorale, buletinele de vot, certificatele pentru drept de vot, la întocmirea proceselor-verbale de totalizare a rezultatelor alegerilor şi referendumurilor, au dreptul să asiste:

1. membrii şi reprezentanţii organelor electorale ierarhic superioare;
2. membrii reprezentanţi ai concurenţilor electorali în organele electorale;
3. observatorii locali, naţionali, străini şi internaţionali acreditaţi de către organele respective;
4. reprezentanţii mijloacelor de informare în masă. Nici o altă persoană nu poate rămîne în incinta secţiei de votare mai mult timp decît este necesar pentru votare.

(9) Este strict interzis a intra în localul de votare cu arme de foc sau cu arme albe, cu excepţia reprezentantului forţelor de ordine care intră să voteze ori să ajute la restabilirea ordinii de drept în cazul cînd a fost rugat de preşedintele biroului secţiei de votare.

[Art.55 modificat prin Legea nr.176-XVI din 22.07.05, în vigoare 12.08.05]
[Art.55 modificat prin Legea nr.796-XV din 25.01.2002]
[Art.55 modificat prin Legea nr.894-XIV din 23.03.2000]
[Art.55 modificat prin Legea nr.268-XIV din 04.02.99]

Capitolul 10. Numărarea voturilor şi totalizarea rezultatelor alegerilor

Articolul 56. Numărarea şi totalizarea voturilor de către biroul electoral al secţiei de votare

(1) După expirarea timpului rezervat votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare anunţă încheierea votării şi dispune închiderea secţiei de votare. Biroul electoral al secţiei de votare începe numărarea voturilor.

(2) Înainte de a se deschide urnele de vot, toate buletinele de vot rămase neutilizate se numără şi se anulează de către biroul electoral al secţiei de votare, aplicîndu-se pe ele ştampila cu menţiunea "Anulat".

(3) După verificarea sigiliilor de pe urnele de vot, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa membrilor biroului şi a persoanelor autorizate să asiste la operaţiile electorale, deschide urnele. Mai întîi se deschid urnele de vot mobile, se numără buletinele din ele, apoi se deschid celelalte urne.

(4) Secţia de votare se asigură cu mese suficiente pentru ca toate buletinele extrase din urne să se numere într-un singur loc, în văzul tuturor membrilor biroului electoral al secţiei de votare şi al celor prezenţi. Pe mesele destinate numărării voturilor se aranjează fanioanele cu denumirea sau numele concurenţilor electorali.

(5) Înainte de numărarea voturilor obţinute de concurenţi, biroul electoral al secţiei de votare stabileşte numărul de buletine extrase din urnele de vot, precum şi numărul alegătorilor cărora le-au fost eliberate buletine de vot, pe baza numărului de alegători din listele electorale şi listele suplimentare, în dreptul numelui cărora figurează semnături. Cifrele obţinute se compară, în mod obligatoriu, cu numărul de cupoane detaşate.

(6) Buletinele din urnele de vot mobile se numără mai întîi separat, se confruntă cu numărul de buletine ce au fost eliberate în acest scop, apoi se adună la celelalte buletine pentru a număra voturile obţinute de concurenţii electorali.

(7) Conform unei proceduri stabilite de către biroul electoral al secţiei de votare ori dispuse de către Comisia Electorală Centrală sau consiliul electoral de circumscripţie, membrii biroului electoral al secţiei de votare deschid buletinele de vot şi determină pentru care concurent electoral s-a votat. Buletinele cu voturile exprimate pentru fiecare concurent electoral se numără şi se leagă separat, iar rezultatele numărării, odată stabilite, se consemnează într-un formular special pentru numărarea voturilor.

(8) Înainte de a înscrie în procesul-verbal numărul de voturi obţinute de concurenţii electorali, membrilor reprezentanţi ai concurenţilor electorali şi persoanelor autorizate să asiste la operaţiile electorale li se dă posibilitatea de a verifica datele din formularul special pentru numărarea voturilor.

(9) Biroul electoral al secţiei de votare nu include buletinele nevalabile în numărul total de voturi valabil exprimate.

(10) Din momentul închiderii secţiei de votare, biroul electoral al secţiei de votare rămîne în şedinţă pe parcursul numărării voturilor şi întocmirii proceselor-verbale şi a raportului biroului electoral. Membrii biroului electoral al secţiei de votare rămîn la secţia de votare şi participă la operaţiile electorale, cu excepţia cazurilor de incapacitate fizică sau altor circumstanţe extraordinare.

[Art.56 modificat prin Legea nr.176-XVI din 22.07.05, în vigoare 12.08.05]

Articolul 57. Buletinele de vot nevalabile

(1) Se declară nevalabile buletinele:

1. care nu au aplicată pe ele ştampila de control a biroului secţiei de votare;
2. de alt model decît cel stabilit;
3. în care a fost aplicată ştampila cu inscripţia "Votat" în mai multe patrulatere;
4. în care nu a fost aplicată ştampila cu inscripţia "Votat" în nici un cerc din nici un patrulater;
5. în care alegătorii au înscris denumiri sau nume suplimentare ale concurenţilor electorali;
6. care au fost deformate sau mîzgălite astfel încît nu este clară opţiunea alegătorului.

(2) Buletinul de vot nu poate fi declarat nevalabil doar din cauza că alegătorul a aplicat ştampila cu inscripţia "Votat" de mai multe ori într-un singur patrulater sau din cauza că ştampila a fost aplicată în afara cercului din patrulater sau pe semnul ori simbolul concurentului electoral, în cazul cînd opţiunea alegătorului este clară.

(3) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare oferă tuturor membrilor biroului şi persoanelor autorizate să asiste la operaţiile electorale posibilitatea de a examina buletinul de vot care urmează a fi declarat nevalabil.

(4) Dacă membrii biroului electoral al secţiei de votare au îndoieli în privinţa valabilităţii buletinului de vot, problema se soluţionează prin vot, iar rezultatul votării se consemnează în procesul-verbal al şedinţei biroului.

[Art.57 modificat prin Legea nr.796-XV din 25.01.2002]
[Art.57 modificat prin Legea nr.894-XIV din 23.03.2000]

Articolul 58. Procesul-verbal şi raportul biroului electoral al secţiei de votare

(1) Biroul electoral al secţiei de votare întocmeşte un proces-verbal, în două exemplare, care cuprinde:

1. numărul de alegători incluşi în listele electorale;
2. numărul de alegători incluşi în listele suplimentare;
3. numărul de alegători care au primit buletine de vot;
4. numărul de alegători care au participat la votare;
5. cifra ce reflectă diferenţa dintre numărul de cupoane detaşate de buletinele de vot şi numărul de alegători care au participat la votare;
6. numărul buletinelor de vot declarate nevalabile;
7. numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral (pentru fiecare opţiune privind întrebările supuse referendumului);
8. numărul total de voturi valabil exprimate;
   [Lit.g) introdusă prin Legea nr.268-XIV din 04.02.99]
9. numărul buletinelor de vot primite de biroul electoral al secţiei de votare;
10. numărul buletinelor de vot neutilizate şi anulate.

[Alin.2 art.58 modificat prin Legea nr.1227-XIV din 21.09.2000]

(3) Rezultatul numărării voturilor se examinează în şedinţa biroului electoral al secţiei de votare şi se consemneazăîntr-un proces-verbal care se semnează de preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi ceilalţi membri ai biroului. Absenţa semnăturii unor membri ai biroului electoral al secţiei de votare nu influenţează asupra valabilităţii procesului-verbal. Motivele absenţei semnăturilor se menţionează în raportul biroului.

(4) Procesul-verbal privind rezultatele votării se întocmeşte, în mai multe exemplare, în prezenţa membrilor biroului electoral al secţiei de votare, reprezentanţilor concurenţilor electorali şi a altor persoane autorizate. Un exemplar al procesului-verbal se păstrează la biroul electoral al secţiei de votare, un exemplar se prezintă consiliului electoral de circumscripţie, un exemplar se afişează imediat la intrarea în secţia de votare, iar celelalte, în mod obligatoriu, se înmînează reprezentanţilor concurenţilor electorali şi observatorilor.

[Alin. 4 modificat prin Legea nr.894-XIV din 23.03.2000]

(5) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare pregăteşte raportul biroului pe baza evidenţei ţinute în scris a activităţilor desfăşurate de birou în perioada electorală. Raportul va conţine o expunere succintă a cererilor şi contestaţiilor privitoare la acţiunile biroului electoral al secţiei de votare şi a hotărîrilor adoptate de birou în baza acestora. Preşedintele semnează raportul şi oferă celorlalţi membri ai biroului posibilitatea dea-şi expune în scris comentariile şi completările la raport şi de a-l semna. Cererile şi contestaţiile se vor anexa la raport.

(6) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare predă consiliului electoral de circumscripţie cît de curînd posibil, dar nu mai tîrziu de 18 ore după anunţarea închiderii secţiilor de votare, buletinele cu voturile valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral aparte, procesul-verbal, raportul, buletinele nevalabile, anulate sau contestate, cererile şi contestaţiile, toate fiind sigilate într-o cutie (pachet). Transportarea cutiei (pachetului) sigilate va fi însoţită de paza poliţiei, de preşedinte şi de cel puţin doi membri ai biroului electoral al secţiei de votare.

(7) Ştampilele biroului electoral al secţiei de votare se închid într-o cutie (pachet), care se păstrează la secţia de votare. După încheierea alegerilor, ştampilele se remit consiliilor electorale de circumscripţie, la cererea acestora.

[Art.58 modificat prin Legea nr.176-XVI din 22.07.05, în vigoare 12.08.05]

Articolul 59. Totalizarea rezultatelor votării de către consiliul electoral de circumscripţie

(1) După primirea proceselor-verbale şi raporturilor birourilor electorale ale secţiilor de votare în care sînt indicate rezultatele numărării voturilor din secţiile de votare, consiliul electoral de circumscripţie stabileşte mai întîi numărul de alegători care au participat la alegeri şi comunică imediat această cifră Comisiei Electorale Centrale. În cazul în care, la alegerile din întreaga circumscripţie, a participat un număr de alegători mai mic decît numărul cerut pentru declararea alegerilor valabile în circumscripţia respectivă, consiliul de circumscripţie înştiinţează Comisia Electorală Centrală despre acest fapt. Comisia Electorală Centrală sau consiliul electoral de circumscripţie face un anunţ public prin care declară alegerile nevalabile pe întreaga ţară sau pe circumscripţia dată.

(2) În baza proceselor-verbale ale birourilor electorale ale secţiilor de votare, consiliul electoral de circumscripţie stabileşte pe întreaga circumscripţie:

1. numărul de alegători incluşi în listele electorale;
2. numărul de alegători incluşi în listele suplimentare;
3. numărul de alegători care au primit buletine de vot;
4. numărul de alegători care au participat la votare;
5. cifra ce reflectă diferenţa dintre numărul de cupoane detaşate de buletinele de vot şi numărul de alegători care au participat la votare;
6. numărul buletinelor de vot declarate nevalabile;
7. numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral (pentru fiecare opţiune privind întrebările supuse referendumului);
8. numărul total de voturi valabil exprimate;
9. numărul buletinelor de vot primite de consiliul electoral de circumscripţie;
10. numărul de buletine neutilizate şi anulate.

(4) Consiliul electoral de circumscripţie prezintă procesul-verbal cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor pe circumscripţie Comisiei Electorale Centrale în termen de 48 de ore după închiderea secţiilor de votare. O dată cu prezentarea procesului-verbal Comisiei Electorale Centrale, consiliul electoral de circumscripţie afişează, la intrarea în sediul său, o informaţie detaliată privind rezultatele alegerilor pe circumscripţie.

[Art.59 modificat prin Legea nr.176-XVI din 22.07.05, în vigoare 12.08.05]
[Art.59 modif. prin Legea nr.31-XV din 13.02.03, în vigoare 28.02.03]
[Art.59 compl. prin Legea nr.268-XIV din 04.02.99]

Articolul 60. Totalizarea rezultatelor alegerilor de către Comisia Electorală Centrală

(1) În cazul efectuării alegerilor parlamentare, locale generale şi a referendumului republican, în baza actelor prezentate de către consiliile electorale de circumscripţie, Comisia Electorală Centrală întocmeşte, în termen de 5 zile, un proces-verbal care conţine:

1. numărul de alegători incluşi în listele electorale;
2. numărul de alegători incluşi în listele suplimentare;
3. numărul de alegători care au primit buletine de vot;
4. numărul de alegători care au participat la votare;
5. cifra ce reflectă diferenţa dintre numărul de cupoane detaşate de buletinele de vot şi numărul de alegători care au participat la votare;
6. numărul buletinelor de vot declarate nevalabile;
7. numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral (pentru fiecare opţiune privind întrebările supusereferendumului republican);
8. numărul total de voturi valabil exprimate.

(3) Actele menţionate la alin. (2) vor fi prezentate, după caz, Curţii Constituţionale pentru confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatelor.

[Art.60 modificat prin Legea nr.176-XVI din 22.07.05, în vigoare 12.08.05]
[Art.60 modif. prin Legea nr.31-XV din 13.02.03, în vigoare 28.02.03]
[Art.60 modificat prin Legea nr.1227-XIV din 21.09.2000]
[Art.60 compl. prin Legea nr.268-XIV din 04.02.99]

Articolul 61. Anunţarea rezultatelor preliminare

(1) Înainte de a obţine rezultatele votării din toate consiliile şi birourile electorale ierarhic inferioare, organul electoral responsabil de totalizarea rezultatelor alegerilor aduce periodic la cunoştinţă publică rezultatele preliminare cît mai curînd posibil după primirea lor.

(2) După obţinerea rezultatelor votării din toate consiliile şi birourile ierarhic inferioare, organul electoral responsabil de totalizarea rezultatelor alegerilor aduce la cunoştinţă publică cît mai curînd posibil rezultatele generale ale alegerilor dacă contestaţiile prezentate lui sau instanţei de judecată nu afectează rezultatele alegerilor.

(3) Responsabili de totalizarea rezultatelor finale ale alegerilor sînt:

1. Comisia Electorală Centrală - în cazul alegerilor parlamentare, locale generale şi a referendumurilor republicane;
2. consiliul electoral de circumscripţie respectiv - în cazul alegerilor şi referendumurilor locale.

Articolul 62. Păstrarea documentelor electorale

(1) Documentele electorale se păstrează la Comisia Electorală Centrală.

(2) După încheierea perioadei electorale, consiliile electorale de circumscripţie dispun de documentele şi materialele electorale în felul următor:

1. listele de candidaţi, buletinele anulate, buletinele nevalabile şi cele contestate, procesele-verbale, rapoartele şi contestaţiile primite de consiliile electorale de circumscripţie de la birourile electorale ale secţiilor de votare se remit Comisiei Electorale Centrale;
2. buletinele valabile primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare se remit instanţei de judecată în a cărei rază teritorială se află consiliul electoral de circumscripţie;
3. ştampilele birourilor electorale ale secţiilor de votare şi ale consiliilor electorale de circumscripţie, precum şi celelalte materiale electorale se remit Comisiei Electorale Centrale.

Capitolul 11. Monitorizarea alegerilor şi reflectarea lor în mijloacele de informare în masă

Articolul 63. Observatorii

(1) La cererea concurenţilor electorali, consiliul electoral de circumscripţie acreditează cîte un observator pentru monitorizarea alegerilor în secţiile de votare. Persoanele de încredere ale candidaţilor, de asemenea, pot fi acreditate ca observatori. Dacă consiliul electoral de circumscripţie respinge candidatura propusă pentru acreditare de către concurentul electoral conform prezentului alineat, el va aduce la cunoştinţa acestuia motivele deciziei sale.

(2) La cererea concurenţilor electorali, Comisia Electorală Centrală acreditează cîte un observator pentru monitorizarea alegerilor în secţiile de votare constituite în afara Republicii Moldova. În calitate de observatori pot fi acreditaţi atît cetăţeni ai Republicii Moldova aflaţi în străinătate, cît şi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi neguvernamentale din străinătate.

(3) Ministerul Afacerilor Externe va acredita ca observatori la alegeri reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale, ai guvernelor statelor străine şi ai organizaţiilor neguvernamentale din străinătate.

(4) Prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale, la consiliile electorale de circumscripţie se acreditează observatori din partea asociaţiilor obşteşti calificate din Republica Moldova. Se consideră calificată asociaţia obştească ce se ocupă, conform statutului ei, de apărarea drepturilor omului sau a valorilor democratice şi este considerată de către Comisia Electorală Centrală sau, în cazul unor asociaţii regionale, de către consiliul electoral de circumscripţie capabilă să exercite funcţii civice în alegeri.

(5) Observatorii acreditaţi au dreptul să asiste la toate operaţiile electorale, inclusiv în ziua alegerilor, fără a interveni în procesul electoral sau în alte operaţii electorale realizate de consiliile şi birourile electorale, şi să informeze preşedintele consiliului sau biroului electoral despre neregulile observate. Observatorii pot cere copii de pe actele electorale, care se eliberează în baza unei cereri orale.

(6) Observatorii pot fi acreditaţi înaintea începerii perioadei electorale şi îşi pot desfăşura activitatea atît în ziua alegerilor, cît şi înaintea începerii, pe parcursul şi după terminarea campaniei electorale.

[Art.63 modificat prin Legea nr.176-XVI din 22.07.05, în vigoare 12.08.05]

Articolul 64. Reflectarea alegerilor în mijloacele de informare în masă

(1) În perioada electorală, mijloacele de informare în masă reflectă desfăşurarea alegerilor conform regulamentului aprobat în acest scop de către Comisia Electorală Centrală.

(2) Reprezentanţii mijloacelor de informare în masă se bucură de aceleaşi drepturi ca şi observatorii acreditaţi.

(3) În ziua alegerilor, pînă la închiderea secţiilor de votare, se interzice a da publicităţii în mijloacele de informare în masă materiale, inclusiv interviuri cu alegătorii, despre numărul de voturi întrunite de concurenţii electorali pe parcursul zilei şi despre şansele lor.

(4) Mijloacele de informare în masă vor difuza, la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, spoturi sociale şi de educaţie civică şi electorală, vor desfăşura campanii de informare a alegătorilor despre procedura de vot şi despre alte particularităţi ale votării.

(5) Instituţiile publice ale audiovizualului sînt obligate, iar cele private sînt în drept, la cererea Comisiei Electorale Centrale, să organizeze, pe parcursul întregii campanii electorale, dezbateri publice în condiţii echitabile, pentru toţi concurenţii electorali. Acestora li se oferă nu mai puţin de 90 de minute pe zi, timp care poate fi utilizat pentru una sau mai multe emisiuni.

(6) Instituţiile audiovizualului sînt în drept sa aleagă formatul dezbaterilor, cu condiţia respectării, în ansamblu, a egalităţii, pentru toţi concurenţii electorali, a timpului acordat pentru participare la dezbateri.

[Art.64 modificat prin Legea nr.176-XVI din 22.07.05, în vigoare 12.08.05]
[Art.64 modificat prin Legea nr.796-XV din 25.01.2002]

Capitolul 12. Procedurile judiciare

Secţiunea I. Contestaţiile privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor

Articolul 65. Contestaţiile

(1) Alegătorii şi concurenţii electorali pot contesta acţiunile şi hotărîrile consiliilor şi birourilor electorale în organele electorale ierarhic superioare şi în instanţele de judecată.

(2) Contestaţia cuprinde motivele ce o generează, probele, semnătura şi datele de identitate ale persoanei care o depune.

Articolul 66. Depunerea contestaţiilor

(1) Acţiunile şi hotărîrile organelor electorale pot fi contestate în termen de 3 zile de la data săvîrşirii acţiunii sau adoptării hotărîrii.

[Alin.1 art.66 în redacţia Legii nr.403-XIV din 14.05.99]

(2) Contestaţiile privind acţiunile şi hotărîrile birourilor electorale ale secţiilor de votare şi ale consiliilor electorale de circumscripţie se depun la instanţa de judecată în a cărei rază teritorială se află biroul sau consiliul respectiv.

(3) Contestaţiile privind acţiunile şi hotărîrile Comisiei Electorale Centrale se depun la Curtea Supremă de Justiţie.

Articolul 67. Examinarea contestaţiilor

(1) Contestaţiile privind acţiunile şi hotărîrile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală se examinează în termen de 5 zile de la depunere, dar nu mai tîrziu de ziua alegerilor.

(2) Contestaţiile privind acţiunile şi hotărîrile consiliilor electorale de circumscripţie şi ale birourilor secţiilor de votare se examinează în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai tîrziu de ziua alegerilor.

(3) Contestaţiile depuse la instanţele de judecată în ziua alegerilor se examinează în aceeaşi zi, iar contestaţiile împotriva hotărîrii organului electoral cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor şi atribuirea mandatelor se examinează de către instanţa de judecată concomitent cu confirmarea legalităţii şi validarea mandatelor.

(4) Programul instanţelor de judecată se organizează în aşa fel încît contestaţiile să poată fi depuse şi examinate fără întîrziere.

(5) Contestaţiile depuse la instanţele de judecată se examinează în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă şi ale Legii contenciosului administrativ.

[Art.67 modificat prin Legea nr.796-XV din 25.01.2002]
[Art.67 modificat prin Legea nr.403-XIV din 14.05.99]

Articolul 68. Hotărîrile instanţelor de judecată cu privire la contestaţii

(1) Instanţa de judecată adoptă şi pronunţă hotărîrea în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă şi ale Legii contenciosului administrativ.

(2) Instanţa de judecată, examinînd materialele cu privire la confirmarea legalităţii alegerilor şi validarea mandatelor, adoptă o hotărîre prin care confirmă legalitatea alegerilor din circumscripţia electorală respectivă, validează mandatele consilierilor şi primarilor aleşi, precum şi lista candidaţilor supleanţi.

(3) În cazul în care instanţa de judecată a stabilit legalitatea alegerilor, însă în procesele-verbale au fost depistate greşeli de calcul, instanţa, din oficiu sau la cererea părţilor procesului judiciar, anulează, integral sau în parte, procesul-verbal şi exclude concurentul electoral care a obţinut un număr mai mic de voturi valabil exprimate, înlocuindu-l cu alt concurent electoral care a obţinut un număr mai mare de voturi valabil exprimate în şirul descrescător.

(4) Instanţa de judecată nu confirmă rezultatele alegerilor locale în circumscripţia respectivă în cazul constatării unor încălcări comise în timpul alegerilor sau la totalizarea rezultatelor dacă aceste încălcări au influenţat rezultatele alegerilor.

(5) Hotărîrea instanţei de judecată este definitivă şi executorie din momentul pronunţării.

(6) Împotriva hotărîrii instanţei de judecată poate fi depus un recurs în termen de 3 zile de la pronunţare.

(7) Recursul se examinează în termen de 3 zile de la primirea dosarului în cauză.

[Art.68 modif. prin Legea nr.31-XV din 13.02.03, în vigoare 28.02.03]
[Art.68 modificat prin Legea nr.796-XV din 25.01.2002]
[Art.68 în redacţia Legii nr.403-XIV din 14.05.99]

Secţiunea II. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei electorale

Articolul 69. Răspunderea juridică

(1) Persoanele care, prin violenţă, înşelăciune, ameninţare, substituire sau prin oricare alte mijloace, împiedică exercitarea liberă a drepturilor electorale ale cetăţenilor, persoanele care răspîndesc intenţionat date false despre concurenţii electorali, săvîrşesc oricare alte acţiuni ce lezează onoarea şi demnitatea candidaţilor, fac agitaţie electorală în ziua alegerilor şi cea precedentă ei, împiedică activitatea consiliilor şi birourilor electorale sau votarea în secţiile de votare poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(2) Pentru încălcarea prevederilor prezentului cod, Comisia Electorală Centrală poate aplica concurenţilor electorali următoarele sancţiuni:

1. avertisment;
2. amendă.

[Art.69 modificat prin Legea nr.176-XVI din 22.07.05, în vigoare 12.08.05]
[Art.69 completat prin Legea nr.268-XIV din 04.02.99]

Articolul 70. Răspunderea penală

(1) Se consideră infracţiuni, pentru care se aplică pedeapsă penală, în conformitate cu prevederile Codului penal, următoarele acţiuni:

1. împiedicarea prin orice mijloace a exercitării libere a dreptului de vot şi de a fi ales, aceeaşi faptă însoţită de cauzarea leziunilor corporale grave sau de periclitarea vieţii oamenilor;
2. falsificarea prin orice mijloace a rezultatelor votării;
3. deschiderea urnelor de vot înainte de termenul stabilit prin lege pentru încheierea votării;
4. atacarea localurilor secţiilor de votare, sustragerea urnelor de vot sau a documentelor electorale.

(3) Preşedinţii organelor electorale şi alte persoane cu funcţii de răspundere sînt obligate să informeze imediat organele procuraturii despre acţiunile care, după opinia lor, conţin elemente constitutive ale infracţiunilor, legate de efectuarea alegerilor, care i-au devenit cunoscute.

[Alin.3 art.70 modificat prin Legea nr.268-XIV din 04.02.99]

(4) Cauzele penale cu privire la faptele enumerate la alin.(1) comise în perioada campaniei electorale se examinează de către procuratură în termen de 5 zile.

[Art.70 modificat prin Legea nr.176-XVI din 22.07.05, în vigoare 12.08.05]

Articolul 71. Răspunderea administrativă

(1) Se consideră contravenţii administrative şi se pedepsesc în conformitate cu prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative dacă, potrivit legislaţiei şi art.70 din prezentul cod, nu sînt declarate infracţiuni următoarele fapte:

[Alin.1 art.71 completat prin Legea nr.268-XIV din 04.02.99]

1. nefurnizarea de către persoanele cu funcţii de răspundere a datelor şi materialelor solicitate de organele electorale, precum şi neîndeplinirea hotărîrilor acestora;
2. distrugerea, deteriorarea prin orice mod a listelor electorale sau a afişelor electorale;
3. organizarea de către persoanele cu funcţii de răspundere a adunărilor electorale cu vînzarea şi consumarea băuturilor alcoolice şi neluarea unor măsuri pentru buna desfăşurare a adunărilor respective;
4. înscrierea cu bună ştiinţă în listele electorale a persoanelor care nu au drept de vot în conformitate cu prezentul cod, a unor persoane fictive sau înscrierea intenţionată a unei persoane în mai multe liste, precum şi refuzul nejustificat de a primi şi soluţiona contestaţiile cu privire la operaţiile electorale;
5. acceptarea deliberată a persoanei de a fi înscrisă în mai multe liste de candidaţi;
6. neaducerea la cunoştinţă publică de către membrii organelor electorale a propunerilor de desemnare a candidaţilor;
7. folosirea fondurilor primite din străinătate sau nedeclarate public;
8. împiedicarea accesului în localul de votare sau împiedicarea exercitării dreptului de vot în cazul persoanelor învestite cu acest drept;
9. refuzul de a îndeplini dispoziţiile preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare privind asigurarea ordinii în localul de votare şi pe teritoriul din preajma lui;
10. neînmînarea nejustificată a buletinului de vot alegătorului înscris în lista electorală sau înmînarea unei singure persoane a mai multor buletine decît este prevăzut de lege;
11. părăsirea nemotivată a localului de votare înainte de totalizarea rezultatelor alegerilor şi semnarea procesului-verbal de către membrii biroului electoral al secţiei de votare;
12. continuarea agitaţiei electorale în ziua votării şi cea precedentă ei;
    [Lit.l) completată prin Legea nr.268-XIV din 04.02.99]
13. scoaterea din localul secţiei de votare a buletinului de vot înmînat pentru votare;
14. falsificarea semnăturilor în listele de subscripţie.

(3) Procesele-verbale de constatare a contravenţiilor administrative se remit instanţei de judecată în a cărei rază teritorială se află localitatea în care s-a comis contravenţia.

(4) Instanţa de judecată va examina cauzele respective cu privire la contravenţiile administrative în termen de 2 zile. Hotărîrile adoptate asupra lor pot fi contestate cu recurs în termen de 2 zile. Instanţa de recurs va soluţiona recursul în termen de 2 zile.

[Art.71 modificat prin Legea nr.176-XVI din 22.07.05, în vigoare 12.08.05]

Pagini:

1 / 2 / 3 / 4 / 5 / 6 / 7 / 8