Capitolul I
Dispoziţii generale

(1) Asociaţia obştească este o formaţiune benevolă, de sine stătătoare, autogestionară, constituită prin libera manifestare a voinţei cetăţenilor asociaţi pe baza comunităţii de interese profesionale şi/sau de altă natură, în vederea real izării în comun a drepturilor civile, economice, sociale şi culturale, care nu are drept scop obţinerea profitului. Scopurile şi sarcinile asociaţiei obşteşti sînt stabilite de statutul, regulamentul acesteia, de alte acte denumite în continuare statut, înregistrate în modul stabilit.

(2) Asociaţii obşteşti se consideră mişcările obşteşti, organizaţiile pacifiste şi de apărare a drepturilor omului, organizaţiile de femei, de veterani, de invalizi, de tineret şi de copii societăţile ştiinţifice, tehnice, ecologiste, cultural-educative, sportive, alte societăţi benevole, uniunile de creaţie, comunităţile naţional-culturale, instituţiile obşteşti, alte asociaţii ale cetăţenilor.

[Alin.2 art.1 modificat prin Legea nr.583-XIV din 30.07.99]

(3) Sub incidenţa prezentei legi nu cad partidele şi alte organizaţii social-politice, sindicatele, asociaţiile de patroni, fundaţiile, organizaţiile religioase şi persoanele lor juridice, organizaţiile create de autorităţile publice, organizaţiile cooperatiste şi alte organizaţii ce au scopuri comerciale sau contribuie la obţinerea profitului de către alte întreprinderi şi organizaţii, formaţiunile de iniţiativă obştească (consiliile şi comitetele de microraion, comitetele de imobil, de stradă, săteşti etc.), al căror mod de constituire şi de activitate este stabilit de alte acte legislative.

[Alin.3 art.1 completat prin Legea nr.583-XIV din 30.07.99]

Articolul 2. Scopurile constituirii şi activităţii asociaţiilor obşteşti

(1) Asociaţiile obşteşti se constituie şi îşi desfăşoară activitatea în scopul realizării şi apărării drepturilor civile, economice, sociale, culturale, a altor drepturi şi libertăţi legitime; dezvoltării activismului social şi spiritului de iniţiativă al cetăţenilor, satisfacerii intereselor lor profesionale şi de amatori în domeniul creaţiei ştiinţifice, tehnice, artistice; ocrotirii sănătăţii populaţiei antrenării acesteia în activitatea filantropică, în practicarea sportului de masă şi a culturii fizice; desfăşurării activităţii de culturalizare a populaţiei; ocrotirii naturii, monumentelor de istorie şi cultură; educaţiei patriotice şi umanistice; extinderii contactelor internaţionale; consolidării păcii şi prieteniei între popoare; desfăşurării altor activităţi neinterzise de legislaţie.

(2) Asociaţiile obşteşti se împart în asociaţii ce urmăresc beneficiul public şi asociaţii ce urmăresc beneficiul mutual.

(3) Asociaţii obşteşti ce urmăresc beneficiul public sînt asociaţiile al căror obiect de activitate este în exclusivitate apărarea drepturilor omului, învăţămîntul, dobîndirea şi propagarea cunoştinţelor ocrotirea sănătăţii, asistenţa so cială, cultura, arta, sportul de amatori, lichidarea efectelor calamităţilor naturale, protecţia mediului înconjurător şi alte domenii cu caracter social-util.

(4) Asociaţiile obşteşti ce urmăresc beneficiul mutual se constituie în vederea satisfacerii intereselor particulare şi corporative ale membrilor acestor asociaţii.

(5) Asociaţiile obşteşti pot contribui, prin activitatea lor, la realizarea de către autorităţile publice a scopurilor şi sarcinilor de importanţă şi utilitate publice.

Articolul 3. Principiile de constituire şi de activitate ale asociaţiilor obşteşti

(1) Asociaţiile obşteşti, indiferent de forma organizatorico- juridică şi de amploarea activităţii lor,sînt egale în faţa legii şi îşi desfăşoară activitatea conform programelor şi statutelor lor, în conformitate cu Constituţia şi cu legislaţia Republicii Moldova.

(2) Asociaţiile obşteşti se constituie şi îşi desfăşoară activitatea pe principiile liberului consimţămînt, autonomiei, autogestiunii, egalităţii în drepturi a tuturor membrilor (participanţilor). Activitatea asociaţiilor obşteşti trebuie să aibă un caracter transparent, informaţia cu privire la documentele de constituire şi cele programatice fiind accesibilă tuturor. Asociaţiile obşteşti sînt libere să-şi stabilească structura internă, să-şi aleagă scopurile, formele şi metodele de activitate.

(3) Participarea cetăţeanului la activitatea asociaţiei obşteşti nu poate servi drept temei pentru limitarea drepturilor acestuia sau pentru acordarea de către stat a cărorva înlesniri şi privilegii, precum şi drept condiţie pentru încadrarea sau drept cauză pentru neîncadrarea într-o funcţie publică, cu excepţia temeiurilor prevăzute la art.4 alin.

(4) Activitatea asociaţiilor obşteşti bazată pe principiul supunerii necondiţionate a membrilor asociaţiei conducerii acesteia se interzice.

Articolul 4. Restricţii la constituirea şi activitatea asociaţiilor obşteşti

(1) Nu se admite constituirea şi desfăşurarea activităţii asociaţiilor obşteşti care îşi propun drept scop sau îşi aleg drept mod de acţiune schimbarea prin violenţă a regimului constituţional, subminarea integrităţii teritoriale a Republ icii Moldova, propaganda războiului, violenţei şi a cruzimii, aţîţarea urii sociale, rasiale, naţionale sau religioase, alte fapte pasibile de pedeapsă în conformitate cu legislaţia. Stipularea în statutul asociaţiei obşteşti a clauzelor privind apăra rea principiilor echităţii sociale nu poate fi considerată drept aţîţare a urii sociale.

(2) Se interzice constituirea asociaţiilor obşteşti paramilitare şi a formaţiunilor armate.

(3) Se interzice constituirea şi desfăşurarea activităţii asociaţiilor obşteşti care atentează la drepturile şi interesele legitime ale cetăţenilor, la sănătatea oamenilor şi la morala publică.

(4) Funcţionarii publici în obligaţiile de serviciu ale cărora intră înregistrarea asociaţiilor obşteşti şi controlul asupra activităţii lor nu pot fi fondatori ai asociaţiilor obşteşti. Fondatori ai asociaţiilor obşteşti şi membri ai organelor lor de conducere, executive, de control şi revizie nu pot fi membrii Guvernului şi funcţionarii publici în obligaţiile de serviciu ale cărora intră promovarea politicii de stat în domeniile prioritare, conform statutelor, pentru aceste asociaţii obşteşti. Prin lege pot fi stabilite şi alte restricţii la constituirea anumitelor tipuri de asociaţii obşteşti şi la intrarea în aceste asociaţii a unor categorii concrete de funcţionari publici.

[Alin.4 art.4 completat prin Legea nr.583-XIV din 30.07.99]

Articolul 5. Formele organizatorico-juridice ale asociaţiilor obşteşti

Asociaţiile obşteşti se pot constitui în una din următoarele forme organizatorico-juridice:

1. mişcare obştească;
2. organizaţie obştească;
3. instituţie obştească.

[Art.5 modificat prin Legea nr.583-XIV din 30.07.99]

Articolul 6. Mişcarea obştească

(1) Mişcarea obştească este o asociaţie obştească constituită din participanţi, neavînd calitatea de membru consemnată, care tinde spre realizarea unor scopuri civile, economice, sociale, culturale importante şi a altor scopuri social-utile, susţinute de către participanţii la mişcarea obştească.

(2) Organul suprem de conducere al mişcării obşteşti este congresul (conferinţa) sau adunarea generală a participanţilor mişcării. Organul de conducere permanent al mişcării obşteşti este un organ colegial eligibil, subordonat congresului (conferinţei) sau adunării generale, care după înregistrarea mişcării obşteşti exercită drepturile persoanei juridice în numele mişcării obşteşti şi îndeplineşte obligaţiile acesteia în conformitate cu statutul.

Articolul 7. Organizaţia obştească

(1) Organizaţia obştească este o asociaţie obştească constituită, pe baza consemnării calităţii de membru, pentru desfăşurarea în comun a activităţii în vederea realizării scopurilor statutare ale cetăţenilor asociaţi şi apărării intereselor lor comune.

(2) Organul suprem de conducere al organizaţiei obşteşti este congresul (conferinţa) sau adunarea generală. Organul de conducere permanent al organizaţiei obşteşti este un organ colegial, eligibil, subordonat congresului (conferinţei) sau adunării generale, care după înregistrarea organizaţiei obşteşti exercită drepturile persoanei juridice în numele organizaţiei obşteşti şi îndeplineşte obligaţiile acesteia în conformitate cu statutul.

Articolul 8. Instituţia obştească

(1) Instituţia obştească este o asociaţie de cetăţeni, neavînd calitatea de membru consemnată, ce îşi propune ca scop prestarea unui anumit gen de servicii care corespund intereselor participanţilor asociaţiei şi scopurilor statutare ale acestei asociaţii.

(2) Conducerea instituţiei obşteşti este exercitată de către persoanele numite de fondator (fondatori).

(3) În conformitate cu documentele de constituire, pe lîngă instituţia obştească se poate constitui un organ colegial, numit sau ales de fondator (fondatori). Acest organ poate determina conţinutul activităţii instituţiei obşteşti, poate avea drept de vot consultativ pe lîngă fondator (fondatori), dar nu are dreptul să dispună de bunurile instituţiei obşteşti, dacă fondatorul (fondatorii) nu a(au) stabilit altfel.

Articolul 9. Uniunile de asociaţii obşteşti

Asociaţiile obşteşti au dreptul să creeze pe baza liberului consimţămînt, în temeiul contractului de constituire, uniuni de asociaţii obşteşti, înfiinţînd astfel o nouă persoană juridică. Modul de organizare şi încetare a activităţii uniu nilor de asociaţii obşteşti este stabilit de prezenta lege.

Articolul 10. Apărarea dreptului de asociere al cetăţenilor. Protecţia juridică a asociaţiilor obşteşti

(1) Dreptul de asociere al cetăţenilor este apărat în cadrul supravegherii de stat asupra respectării legalităţii, pe cale judiciară sau administrativă. Din iniţiativa cetăţenilor, acţiunile organelor şi organizaţiilor de stat, ale persoa nelor cu funcţii de răspundere care creează dificultăţi la constituirea asociaţiilor obşteşti şi desfăşurarea activităţii lor legitime pot fi reclamate în justiţie sau petiţionate.

(2) Apărarea judiciară sau administrativă poate avea ca urmare restabilirea dreptului violat, curmarea acţiunilor organelor şi organizaţiilor de stat, ale persoanelor cu funcţii de răspundere care creează dificultăţi la exercitarea dreptu lui de asociere al cetăţenilor repararea prejudiciului cauzat prin violarea acestui drept.

(3) Statul garantează asociaţiilor obşteşti apărarea drepturilor şi intereselor lor legitime.

(4) Problemele ce aduc atingere intereselor asociaţiilor obşteşti se soluţionează, în cazurile prevăzute de legislaţie, de organele de stat, cu participarea reprezentanţilor asociaţiilor respective sau de comun acord cu aceştia.

(5) Apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale asociaţiilor obşteşti, precum şi a intereselor de importanţă publică, se realizează pe cale judiciară, dacă legislaţia nu prevede altfel.

(6) Amestecul neîntemeiat al organelor şi organizaţiilor de stat, al persoanelor cu funcţii de răspundere în activitatea asociaţiilor obşteşti, precum şi amestecul asociaţiilor obşteşti în activitatea organelor şi organizaţiilor de stat, a persoanelor cu funcţii de răspundere nu se admite, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de legislaţie.

(7) Lucrătorii aparatului asociaţiilor obşteşti cad sub incidenţa legislaţiei muncii, precum şi a legislaţiei cu privire la asistenţa socială şi la asigurarea socială. Asistenţa socială şi asigurarea socială a lucrătorilor din aparatul as ociaţiilor obşteşti - cetăţeni străini -, care nu-şi au domiciliul în Republica Moldova, se efectuează în modul prevăzut de Legea cu privire la concesiuni.

Articolul 11. Relaţiile dintre stat şi asociaţiile obşteşti. Sprijinul acordat de stat asociaţiilor obşteşti

(1) Statul poate să acorde sprijin asociaţiilor obşteşti prin finanţarea cu destinaţie specială, la cererea acestora, a unor programe sociale, ştiinţifice şi culturale, prin încheierea unor contracte pentru executare de lucrări şi prestar e de servicii, precum şi prin plasarea, pe bază de concurs, a unor comenzi sociale de realizare a diferitelor programe de stat unui număr nelimitat de asociaţii obşteşti. Statul contribuie la desfăşurarea activităţii asociaţiilor obşteşti ce urmăresc beneficiul public, colaborînd cu acestea şi promovînd faţă de ele o politică fiscală preferenţială. În relaţiile cu asociaţiile obşteşti care desfăşoară activitate în acelaşi domeniu, organele de stat nu trebuie să acorde preferinţe nici uneia din ele.

(2) Asociaţiile obşteşti ce urmăresc beneficiul public pot fi scutite parţial sau integral de plata unor impozite în conformitate cu legislaţia fiscală şi cu prezenta lege. Arendarea de către asociaţiile obşteşti ce urmăresc beneficiul pu blic a încăperilor şi clădirilor proprietate publică se face în condiţii preferenţiale, în modul stabilit de Guvern. Scutirea asociaţiilor obşteşti de impozite şi acordarea, cu titlu individual, a altor înlesniri şi privilegii nu se admite.

(3) Asociaţiile obşteşti de tineret şi de copii beneficiază de sprijinul material şi financiar al statului. Statul acordă organizaţiilor de copii dreptul de a folosi gratuit sau în condiţii preferenţiale încăperile şcolilor, liceelor, col egiilor şi instituţiilor extraşcolare, căminele culturale, palatele şi casele de cultură, amenajările sportive.

(4) Asociaţiile obşteşti şi persoanele lor juridice care, în perioada alegerilor autorităţilor publice, desfăşoară agitaţie pro sau contra partidelor politice, organizaţiilor social-politice, blocurilor şi candidaţilor aparte sînt private de dreptul la sprijin financiar de stat cu destinaţie specială, la impunere, finanţare şi creditare preferenţială. Mijloacele financiare primite de ele în conformitate cu programele speciale de stat, în calitate de granturi şi subvenţii urmează să fie restituite la bugetul de stat, în temeiul hotărîrii judecătoreşti, în conformitate cu legislaţia. Organele de conducere ale asociaţiei obşteşti, în numele căreia membrii (participanţii) asociaţiei sau alte persoane au desfăşurat agitaţie preelectorală fără ştirea şi asentimentul acestor organe, urmează să declare, fără întîrziere, neparticiparea asociaţiei pe care o conduc la aceste acţiuni, iar organul de informare în masă, prin al cărui intermediu s-a făcut agitaţie, este obligat să difuzeze în c el mai scurt timp dezminţirea. Persoanele care acţionează în numele asociaţiei obşteşti fără sancţiunea organelor de conducere poartă răspundere în conformitate cu legislaţia.

(5) Asociaţiile obşteşti şi persoanele lor juridice nu au dreptul să utilizeze mijloacele băneşti şi valorile materiale, primite de la persoane fizice şi juridice străine, pentru susţinerea partidelor politice, organizaţiilor social-polit ice, blocurilor şi candidaţilor aparte în cadrul alegerilor autorităţilor publice. Mijloacele băneşti şi valorile materiale utilizate în scopurile menţionate urmează să fie expropriate, cu titlu gratuit, în venitul bugetului de stat, în temeiul hotărîrii judecătoreşti.

Articolul 12. Categoriile de asociaţii obşteşti

(1) Pe teritoriul Republicii Moldova se constituie şi îşi desfăşoară activitatea asociaţii obşteşti: republicane, locale şi internaţionale.

(2) Se consideră asociaţie obştească republicană, asociaţia obştească a cărei activitate, în conformitate cu scopurile şi sarcinile statutare, se extinde asupra întregului teritoriu al Republicii Moldova sau asupra majorităţii raioanelor, oraşelor şi municipiilor ei ori care are fondatori sau structuri organizatorice în aceste unităţi administrativ-teritoriale.

(3) Se consideră asociaţie obştească locală, asociaţia obştească a cărei activitate se extinde asupra teritoriului unei sau al cîtorva unităţi administrativ-teritoriale.

(4) Se consideră asociaţie obştească internaţională, asociaţia obştească a cărei activitate se extinde asupra teritoriului unui sau al cîtorva raioane, oraşe şi municipii ale Republicii Moldova sau asupra întregului ei teritoriu, precum ş i asupra teritoriului unui sau al cîtorva state străine, şi care are sau intenţionează să aibă, conform statutului, structuri organizatorice peste hotare. Se consideră filiale (secţii, reprezentanţe) ale asociaţiilor obşteşti internaţionale, asociaţii le obşteşti (neguvernamentale, nonprofit) constituite în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, care în propriile statute sînt consacrate ca filiale (secţii, reprezentanţe) ale asociaţiilor obşteşti internaţionale respective şi consfinţesc doc umentar supremaţia statutelor asociaţiilor internaţionale. În cazul în care asociaţia obştească internaţională a cărei filială (secţie, reprezentanţă) se înregistrează în Republica Moldova nu are statut, drept temei pentru acordarea statutului de filială (secţie, reprezentanţă) serveşte adresarea în scris a organului de conducere al asociaţiei obşteşti internaţionale respective către organul de înregistrare din Republica Moldova.

Articolul 13. Legislaţia cu privire la asociaţiile obşteşti

(1) Legislaţia cu privire la asociaţiile obşteşti se constituie din prezenta lege şi din alte acte legislative.

(2) Uniunile internaţionale de asociaţii obşteşti se constituie, îşi desfăşoară şi îşi încetează activitatea pe teritoriul Republicii Moldova în modul prevăzut de prezenta lege pentru asociaţiile obşteşti.

(3) Filialele, secţiile, reprezentanţele şi alte structuri organizatorice ale asociaţiilor obşteşti străine (neguvernamentale, nonprofit) se constituie, îşi desfăşoară şi îşi încetează activitatea pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte legislative.

(4) Activitatea filantropică şi de sponsorizare în sfera de activitate a asociaţiilor obşteşti se reglementează de Legea cu privire la filantropie şi sponsorizare şi de legislaţia fiscală.

(5) Actele subordonate legii, care reglementează modul de realizare a dreptului de asociere al cetăţenilor şi stabilesc statutul unor tipuri distincte de asociaţii, în partea în care contravin prevederilor prezentei legi, nu au putere juridică.

Pagini:

1 / 2 / 3 / 4 / 5 / 6 / 7 / 8 / 9 / 10