Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
În ciuda creşterilor din ultimii trei ani, populaţia consideră că trăieşte mai prost
|
|
Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei a fost aprobată
Guvernul a aprobat la 19 mai Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS). SCERS este un document de politici social-economice ce urmează a fi implementate între 2004–2006 pentru realizarea unei creşteri economice durabile şi reducerea sărăciei. Potrivit mai multor structuri şi organizaţii internaţionale, Republica Moldova este calificată drept cea mai săracă ţară din Europa. În Strategie se constată că, deşi în ultimii trei ani PIB-ul a crescut cu 21,6%, salariul mediu lunar — cu 70,1%, iar pensia medie lunară — cu 93%, fenomenul sărăciei rămîne o problemă majoră. Mai mult decît atît, se estimează că cca 40% din populaţie trăieşte sub limita minimului de existenţă, iar 35–40% din populaţia economic activă este plecată peste hotare în căutarea unui cîştig decent.
În acelaşi timp, la 25 mai varianta finală a Strategiei a fost prezentată Băncii Mondiale spre evaluare şi aprobare finală. Factorii de decizie de la Chişinău aşteaptă ca SCERS să fie aprobată de bancă nu mai tîrziu de luna iulie şi astfel să devină funcţională. Chişinăul se află deja de patru ani într-un proces de elaborare a SCERS. În context, este cazul să menţionăm că în decembrie 2000 Consiliul de Directori al Băncii Mondiale (BM) a aprobat o Strategie preliminară de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei, elaborată de Guvernul Braghiş. Totodată, după schimbarea Guvernului în primăvara anului 2001 s-a recurs la actualizarea SCERS, document care a fost aprobat în aprilie 2002. Însă după ce societatea civilă, organismele financiare internaţionale, precum şi alţi donatori externi au formulat mai multe obiecţii asupra calităţii documentului, procesul de elaborare a fost prelungit pentru încă un an de zile.
De asemenea, SCERS va fi remisă Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională, Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare Internaţională, altor parteneri, a căror programe de asistenţă pentru Republica Moldova vor fi construite pe priorităţile incluse în SCERS. La Chişinău este discutat în prezent modul în care Parlamentul va aproba SCERS, cu titlu de lege sau hotărîre. Mai mulţi experţi implicaţi în procesul de elaborare a SCERS se pronunţă împotriva atribuirii acestui document a statutului de lege.
Servind drept bază conceptuală pentru viitoarele programe de asistenţă financiară, se consideră că documentul va permite obţinerea unor condiţii de asistenţă externă maximal avantajoase. O atenţie deosebită va fi acordată fezabilităţii şi clarităţii acţiunilor prioritare elaborate de Guvern, precum şi mecanismului de monitorizare care trebuie să fie construit în aşa fel încît să fie posibilă îmbunătăţirea continuă a SCERS.
Trebuie remarcat că actuala versiune a documentului SCERS este totuşi calitativ mai bună decît precedentele şi superioară în comparaţie cu alte documente similare elaborate în Moldova pe parcursul perioadei de tranziţie. Însă în opinia mai multor experţi independenţi, există şi importante carenţe. Unele din ele vor putea fi înlăturate dacă discuţia publică va fi un veritabil proces transparent şi orientat spre rezultate. Conform rigorilor stabilite de FMI şi BM, înseşi guvernele care elaborează strategiile de reducere a sărăciei trebuie să identifice şi să recunoască părţile slabe şi puternice ale acestor documente şi să anticipeze factorii de risc care pot compromite implementarea lor.
Sărăcia este principala problemă pentru tot mai mulţi
Implementarea SCERS este o problemă de urgenţă. Marea majoritate a cetăţenilor Republicii Moldova, aproximativ 90%, se consideră săraci. Această stare de fapt se constată într-un sondaj de opinie realizat de către Centrul de Analiză şi Investigaţii Sociologice şi Psihologice CIVIS în aprilie-mai 2004 la solicitarea Institutului de Politici Publice. Participanţii la sondaj au apreciat bunăstarea lor pe o treaptă de evaluare de 10 puncte, de la nivelul “1”, ceea ce semnifică “sărac”, pînă la nivelul “10” — specificat ca “bogat”. Aproape 10% din cei intervievaţi au declarat că se situează pe prima, adică pe cea mai joasă treaptă de evaluare a sărăciei, 13,3% şi-au apreciat nivelul de trai cu 2 puncte, 21,9% — cu “3”, 21,3% — cu “4”, 24,6% — cu “5”. Mai sus de media de evaluare, adică peste cinci puncte, s-au plasat 9,2% din respondenţi (intervalul de la 6 la 8). Este sugestiv faptul că nici una dintre persoanele participante la sondaj nu a punctat pe “9” şi “10”.
În acelaşi timp, 42,8% din respondenţi susţin că veniturile actuale ale familiei nu sînt suficiente “nici pentru strictul necesar”, 40% — “doar pentru strictul necesar”. Totodată, 86,8% din cei intervievaţi spun că nu sînt mulţumiţi de salariul pe care-l primesc şi doar 8,8% sînt “destul de mulţumiţi” sau “foarte mulţumiţi”. Comparativ cu perioada similară a anului 2003, se observă o creştere semnificativă a temerii populaţiei faţă de preţuri (50%, în creştere cu 23%), fenomenul sărăciei (64%, în creştere cu 11%), viitorul copiilor (52%, +8%).
Situaţia economică a Republicii Moldova va fi mult mai bună sau puţin mai bună peste un an, consideră 35,8%, alţii 25,5% sînt de părerea că nimic nu se va schimba, ca urmare situaţia va rămâne la fel. Deşi 43,2% din persoanele chestionate afirmă că situaţia economică din anul curent este “mai bună” sau “puţin mai bună”, iar 34,7% consideră că este “la fel”, doar 8,4% se arată mulţumiţi de această situaţie, în timp ce 47,6% nu sînt prea mulţumiţi şi deloc mulţumiţi. Respondenţii sînt de părerea că pentru îmbunătăţirea situaţiei social-economice din ţară sînt necesare ameliorarea mecanismului de funcţionare a legilor, creşterea rolului statului în dirijarea economiei, atragerea mai multor investiţii străine, dezvoltarea întreprinderilor industriale şi combaterea criminalităţii.
Nu trebuie de uitat că o bună parte din populaţie îşi asigură cele necesare traiului din producţia propriei gospodării. Situaţia generală a economiei este privită prin prisma propriului buzunar. Şi în ultimul sondaj se constată o creştere importantă a celor nemulţumiţi, mai ales în ultimul an. Aproape 40% consideră că situaţia economică a Moldovei s-a înrăutăţit după venirea la putere a actualului guvern. Principalele cauze care au condus la înrăutăţirea situaţiei din ultimul an sînt menţionate în ordine: scăderea veniturilor, creşterea preţurilor şi lipsa unui loc de muncă.
Din sondajul realizat de CIVIS rezultă că majoritatea moldovenilor îşi doresc o societate mai omogenă, fără inegalităţi mari între venituri. Percepţia populaţiei asupra inegalităţii sociale este importantă, pentru că o creştere a inegalităţii duce la scăderea solidarităţii şi încrederii între membrii societăţii. Rezultatele studiului indică un procentaj de 80% din respondenţi care percep societatea moldovenească în prezent ca fiind extrem de inegală: cei mai mulţi dintre membrii ei sînt foarte săraci, iar o mică parte sînt extrem de bogaţi.