Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Învăţămîntul — încotro?!
|
|
Aflată în proces de tranziţie spre economia de piaţă, Republica Moldova se confruntă cu numeroase dificultăţi de ordin politic, economic şi social. Faptul că Moldova se situează pe locul 113 dintr-un număr de 173 de ţări după nivelul dezvoltării umane şi pe penultimul loc în Europa Centrală şi de Est, potrivit Raportului Dezvoltării Umane apărut sub egida PNUD în 2004, confirmă cele afirmate anterior.
Deloc îmbucurătoare aceste date, cu atît mai mult cu cît în ţară se constată pe zi ce trece o agravare a situaţiei în învăţămînt, care în cele din urmă reprezintă principalul pilon al dezvoltării umane din Moldova.
Agravarea situaţiei este sporită şi de criza celor şase şcoli cu predare în baza grafiei latine de pe malul stîng al Nistrului, criză provocată de regimul secesionist de la Tiraspol. Situaţia acestor şcoli rămîne încă tensionată în acest debut de an şcolar şi pare să aibă o rezolvare dificilă, în ciuda intervenţiei diferitelor organisme internaţionale.
În altă ordine de idei, lucrurile nu stau prea bine şi în teritoriul controlat de autorităţile de la Chişinău. Continuă migraţia forţei de muncă peste hotare, printre care o pondere importantă o constituie personalul didactic. Potrivit raportului ONU, în ţara noastră pe parcursul ultimilor zece ani circa 48 000 de cadre didactice şi-au abandonat activitatea pedagogică în schimbul obţinerii unor venituri suplimentare peste hotare care le-ar asigura un trai mai decent. Aceasta se datorează, în primul rînd, ritmului unei creşteri salariale insuficiente în raport cu necesităţile vieţii reale şi în comparaţie cu creşterile salariale din celelalte ramuri ale economiei naţionale. Un exemplu elocvent în acest sens îl constituie salariul mediu lunar în învăţămînt la începutul acestui an, care este de 660 lei, reprezentînd circa 61% din salariul mediu pe economie. Salariul mediu al profesorilor constituie suma de 880 lei sau 93,5% din salariul mediu pe economie.
Anual Ministerul Învăţămîntului repartizează în instituţiile preuniversitare din ţară circa 500 de absolvenţi ai învăţămîntului universitar, dintre care aproape jumătate îşi abandonează activitatea emigrînd peste hotare sau eventual încadrîndu-se în alte sectoare ale economiei naţionale unde retribuţiile pentru munca prestată sînt oarecum suficiente pentru a se bucura de condiţiile unui trai decent. Aproximativ 600 din cei peste 2000 de absolvenţi ai instituţiilor pedagogice repartizaţi în şcoli şi licee şi-au ocupat locurile de muncă. Deficitul de cadre didactice pe parcursul anului trecut a fost de 1300 de persoane, în timp ce actualmente doar în instituţiile de învăţămînt preuniversitar există 2241 locuri vacante.
Recent Guvernul a adoptat un proiect de completare a Legii învăţămîntului care are drept scop atragerea tinerilor absolvenţi pedagogi în instituţiile de învăţămînt rurale. Conform documentului adoptat, absolvenţii colegiilor pedagogice vor beneficia de o indemnizaţie unică, echivalentă a patru salarii minime de bază, iar absolvenţii instituţiilor de învăţămînt superior — de şase salarii minime de bază. De asemenea, li se va atribui şi un spor salarial în mărime de 50% din salariul minim pe economie şi un şir de alte facilităţi deloc neglijabile menite să-i atragă pe tineri în mediul rural pentru a-şi desfăşura activitatea. Acţiunile Guvernului în această direcţie sînt binevenite, dar menţionăm că proiectul respectiv de lege nu stipulează nici un avantaj pentru cadrele didactice care deja îşi desfăşoară activitatea în învăţămînt, mai cu seamă că în bugetul de stat pentru anul 2004 nu sînt prevăzute majorări salariale în învăţămînt.
De asemenea, o problemă stringentă la ora actuală o constituie cadrele didactice care au activat în învăţămînt şi care s-au pensionat. Deocamdată, în acest sens există multiple dificultăţi, în condiţiile în care un fost cadru didactic care a activat în domeniul învăţămîntului circa 30–40 de ani beneficiază de o pensie lunară de 300–400 de lei.
În altă ordine de idei, este lăudabilă acţiunea Guvernului în legătură cu adoptarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, cu toate că şi în acest caz există anumite rezerve exprimate atît din partea unor membri ai opoziţiei, cît şi din partea partidului de guvernămînt. Unii sînt de părerea că denumirea acestui act este improprie, deoarece codurile se referă numai la anumite domenii ale cadrului juridic. Alţii sînt împotriva faptului ca preşedintele Academiei de Ştiinţe din Moldova să fie membru al Guvernului.
După cum am mai afirmat anterior, învăţămîntul în Moldova se confruntă cu deficienţe majore. Stabilirea acordurilor interguvernamentale cu diverse ţări privind cooperarea în domeniul învăţămîntului ar fi una din măsurile ce ar putea contribui esenţial la ameliorarea situaţiei din sfera învăţămîntului naţional. În context, este de menţionat suportul moral şi financiar al României care acordă anual burse de studiu tinerilor moldoveni practic în toate domeniile, oferind un înalt nivel de pregătire profesională. Cunoscînd experienţa diferitelor ţări, tinerii şcoliţi în Occident reprezintă un adevărat stimul pentru atingerea idealurilor şi pentru ca într-un viitor mai îndepărtat Moldova să se plaseze în rîndul statelor dezvoltate.