Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Retrospective & perspective economice
|
|
Din punct de vedere economic, 2004 a fost unul dintre cei mai buni ani ai Republicii Moldova pe acest parcurs de tranziţie. Ritmul de creştere economică, ritm care potrivit datelor preliminare ar putea înregistra o valoare de peste 7%, a făcut din 2004 un an special în dinamica economiei moldoveneşti din ultimii ani şi orice spirit, oricît de critic ar fi, trebuie să recunoască acest lucru.
În sens restrîns, creşterea economică înseamnă mărirea reală într-o anumită perioadă de timp a unui indicator economic agregat, cum ar fi PIB. Acesta (PIB-ul), la rîndul său exprimă valoarea brută a bunurilor şi serviciilor care au fost produse în interiorul ţării de către agenţii economici autohtoni şi străini pe parcursul unui an. De regulă, principalii indicatori sintetici care contribuie la formarea sau calcularea PIB-ului sînt:
- CF — consumul final
- FBCF — formarea brută de capital fix
- Exporturi
- Importuri
Principalii factori care au propulsat creşterea au fost veniturile mari expediate de peste hotare şi salariile autohtone aflate pe o traiectorie de creştere care, în general, au susţinut creşterea cererii interne. În opinia noastră însă, în anii ce urmează nu este exclusă o reducere a transferurilor băneşti din străinătate care se va datora unui proces de reunificare peste hotare a familiilor emigranţilor.
Totuşi, dacă se va dovedi a fi persistentă, creşterea bazată pe consum va conduce la acumularea şi consolidarea disproporţiilor structurale. Un exemplu grăitor în acest sens este creşterea importurilor, care de altfel a condus şi la agravarea situaţiei contului curent. Importurile masive sînt reflectate negativ în deficitul de cont curent care a atins o valoare de (6,7%) din PIB.
Investiţiile în capital fix. Cît priveşte investiţiile, acestea au avut o contribuţie modestă în variaţia PIB-ului. Totuşi investiţiile brute în capital fix au sporit cu 15% şi au avut o contribuţie de 2,5% la rata de creştere a PIB-ului. Investiţiile străine dau semne de relansare după un lung declin. Fluxul total de ISD (investiţii străine directe) plasate în economia Moldovei pe parcursul anului 2004 se estimează la peste 100 milioane USD.
Şi deşi din punct de vedere instituţional mediul de afaceri a suferit un regres, condiţiile fiscale s-au îmbunătăţit în 2004. În anul 2004 rata impozitului pe profitul companiilor a diminuat cu 2 p.p. pînă la 20%. Mai mult decît atît, Guvernul a anunţat reducerea acestui impozit şi pentru 2005. În această ordine de idei, considerăm că reducerea presiunii fiscale va exercita un impact pozitiv asupra procesului investiţional.
Exporturi. Fără îndoială că şi sporirea volumului producţiei destinate exportului în 2004 a contribuit semnificativ la viteza de creştere a PIB-ului, în special pe baza creşterii exporturilor de produse alimentare şi a băuturilor alcoolice. Potrivit datelor preliminare, exporturile au crescut cu 25,5% şi au înregistrat o valoare de cca 900 milioane USD.
Importuri. Însă ascensiunea importurilor cu mai bine de 29% (1,6 miliarde USD) a tensionat şi mai mult balanţa comercială. Datele statistice spun că pentru cele 11 luni ale lui 2004 deficitul balanţei comerciale a înregistrat o valoare de cca 690 milioane USD şi nu este exclus că în urma procesării datelor finale acesta ar fi de peste 800 milioane USD. Drept urmare, balanţa comercială negativă va creşte cu 30% în comparaţie cu 2003.
În 2005, şi mai ales în 2006, decalajul dintre exporturi şi importuri se va reduce, cel puţin potrivit următoarelor ipoteze:
- În primul rînd, barierele comerciale curente impuse de ţările vecine (România şi Ucraina) pentru exporturile din Moldova de ouă, carne de pasăre şi zahăr vor fi anulate.
- În al doilea rînd, pieţele de desfacere externe se vor extinde, mai ales în cazul băuturilor alcoolice. Totuşi o problemă stringentă poate apărea în privinţa exporturilor de produse agroalimentare. Spre exemplu, TECE care importă unele produse alimentare din Moldova vor adera la PAC (Politica Agricolă Comună) a UE, lucru care implică acordare de priorităţi bunurilor produse în interiorul uniunii.
Alţi indicatori sintetici care au profilat situaţia macroeconomică din ţară în 2004
Agricultura. Mai trebuie să recunoaştem că creşterea economică a fost propulsată de o producţie agricolă foarte bună în 2004. Spre exemplu, recolta de grîu a fost de peste 830 mii tone. Însă agricultura a rămas o ramură la fel de înapoiată şi de extensivă. Iar recesiunea din agricultură a fost una din cauzele şomajului sporit. Anul agricol 2004 nu se va repeta, pentru că nu politica agricolă l-a determinat, ci clima favorabilă. S-ar putea ca în 2005 preţurile la cerealiere să crească vertiginos din cauza condiţiilor climaterice nefavorabile, precum şi pe fundalul unei creşteri a cererii globale.
Investiţiile străine. Fluxurile în descreştere de ISD (investiţii străine directe) pe care le-am observat după 2000 reflectă în mod direct politicile economice eronate care continuă să erodeze încrederea investitorilor în Moldova. Investiţiile străine dau semne de relansare după un lung declin. Fluxul total de ISD plasate în economia Moldovei pe parcursul anului 2004 se estimează la peste 100 milioane USD.
Privatizarea. Privatizarea a avansat foarte lent. În general, perioada anilor 2001–2004 a fost marcată de eşecuri răsunătoare în privatizarea unor asemenea companii ca MoldTelecom (telecomunicaţii), RED Nord şi Nord-Vest (sectorul energetic) şi mai multe fabrici vinicole.
Considerăm că privatizarea RED Nord şi Nord-Vest a fost tergiversată mai mult din raţionamente politice şi electorale. Se ştie că preţul unui kw/oră care este furnizat către consumatori de către RED Nord este mai ieftin comparativ cu costul aceleiaşi unităţi furnizate de către RED Centru şi Sud-Vest. Dat fiind că electoratul partidului de guvernămînt este preponderent localizat în zona de Nord a ţării, este de la sine înţeleasă această situaţie.
Mai mult decît atît, guvernul a iniţiat proceduri de renaţionalizare a unor companii privatizate în sectorul hotelier (“Dacia”), transport (“Air Moldova”), ramura produselor chimice (“Farmaco”) şi nu a oferit investitorilor compensaţiile corespunzătoare. În plus, anularea contractelor de privatizare într-o manieră destul de dură a subminat şi mai mult încrederea investitorilor străini de a-şi plasa capitalurile de afaceri în Moldova.
Cursul de schimb. Pe parcursul anului 2004 leul a continuat să se aprecieze faţă de dolar. Această evoluţie este explicată de următorii factori:
- intensificarea activităţii comerciale externe (volumul comerţului extern a înregistrat o creştere de cca 26% comparativ cu 2003);
- creşterea spectaculoasă a veniturilor de muncă trimise de peste hotare atît prin canale bancare, cît şi nonbancare (se estimează ca acestea s-ar cifra la 1 miliard USD );
- accentuarea înclinaţiei spre consum a populaţiei.
Inflaţia. Rata cumulativă a inflaţiei pentru 2004 a înregistrat o valoare de 12,5%. Este o cifră ce depăşeşte pronosticurile guvernului cu 2,5% la acest capitol, însă aceasta a înregistrat o evoluţie descendentă în comparaţie cu cea de 15,7% în 2003. Totuşi creşterea preţurilor la produsele alimentare a cauzat creşterea ratei inflaţiei în unele luni de referinţă.
Evoluţiile pozitive ale mediului inflaţionist în 2004 în comparaţie cu cele din 2003 pot fi explicate parţial şi prin aprecierea reală a monedei naţionale faţă de dolar. Spre exemplu, în 2004 rata nominală medie de schimb era de 12,4 MDL/USD comparativ cu 14,2 MDL/USD în 2003.
Alegerile parlamentare din 2005 vor face ca politicul să predomine asupra economicului, drept consecinţă se aşteaptă un control şi mai riguros al creşterii preţurilor. Ţara este prinsă deja într-o febră a alegerilor care se vor desfăşura la 6 martie, iar rezultatul acestui scrutin electoral este de importanţă strategică pentru situaţia economică în care se va pomeni Republica Moldova.
Dinamica ratei de creştere economică şi a ratei inflaţiei (%)
