Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Evoluţii macroeconomice. Tendinţe de viitor
|
|
Datele statistice privind evoluţiile macroeconomice din primul trimestru al anului 2005 s-au încadrat în previziunile generale stabilite pentru acest an. Chiar dacă inflaţia din luna aprilie a înregistrat un nivel relativ mare (1,4%), indicele preţurilor de consum pentru luna mai a fost de 0,1%. Creşterea economică (a PIB-ului) pentru primul trimestru a fost la un nivel de 8,2%, nivel care este peste media anuală de 6% prognozată de Guvern pentru acest an. Valoarea estimată a PIB pentru perioada ianuarie-martie a fost de peste 7,13 miliarde de lei, în preţuri curente. Creşterea PIB-ului a fost generată în mare parte de majorarea volumului de producţie şi, ca rezultat, a valorii adăugate brute cu 11,7%, precum şi în industrie unde creşterea a fost de 5,2%, arată datele Biroului Naţional de Statistică (BNS).
Consumul final s-a majorat cu 12,7% în primele trei luni, iar formarea brută de capital fix (investiţiile) a crescut cu 16,2%. De fapt, consumul va fi şi în 2005 locomotiva creşterii economice. Creşterea consumului final poate fi parţial explicată de evoluţia creditului intern prin prisma reducerii dobînzilor şi aprecierii monedei naţionale. În plus, creşterea consumului poate fi nuanţată şi de evoluţia deficitului comercial care a atins o valoare îngrozitoare de cca 293 milioane USD pentru perioada ianuarie-aprilie 2005. Bineînţeles că cea mai mare parte din consumul intern este acoperită de importuri dat fiind lipsa unei oferte interne suficiente. Dacă tendinţele de creştere a deficitului comercial se vor menţine în acelaşi ritm nu se exclude un nivel de 400 milioane USD pentru prima jumătate a anului, iar pentru întreg anul 2005 acesta ar putea fi de cca 1 miliard USD. În aceste condiţii, deficitul comercial va deveni problema numărul unu pe agenda de politică macroeconomică a Guvernului pentru 2005–2006[1].
Ţinta de inflaţie pentru acest an de 10% va fi depăşită avînd în vedere că inflaţia de bază în perioada ianuarie-aprilie a fost de 14,2% şi cu siguranţă că aceasta va “doborî” nivelul de 12,5% înregistrat în anul 2004. Apariţia fenomenului de deflaţie în cazul preţurilor la anumite produse (în special la cele alimentare) ar putea să apară într-un interval de 2–3 luni. Credem, de altfel, că în luna august am putea avea inflaţie sub 0%. Totuşi în cazul în care tendinţele inflaţioniste vor persista ne-am putea aştepta la o creştere a dobînzilor. Pe de altă parte, nu se poate trage concluzia că politica de reducere a dobînzilor (operată în februarie 2005 de majoritatea băncilor din Moldova) ar putea lua o cale inversă, de creştere a acestora. Sîntem tentaţi să considerăm că dobînzile nu-şi vor inversa trendul, chiar dacă unele bănci ar putea să-şi modifice uşor dobînzile acordate la depozitele populaţiei, probabil din raţiuni care ţin mai mult de politicile lor interne şi nu exclusiv din cauza inflaţiei sau a unor modificări de politică monetară.
În plus, creşterea masei monetare cu cca 5% în aprilie, în special prin procesul de sterilizare şi intervenţiile de pe piaţa valutară a BNM, nu a dus decît la creşterea preţurilor. BNM, chiar dacă nu o recunoaşte, prin politica sa de menţinere a ratei de schimb (ori de acumulare a unui nivel “optim” de rezerve valutare) a contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică la creşterea surplusului de lichiditate de pe piaţa monetară. În plus, chiar dacă excesul de lichiditate nu s-a observat în creşterea preţurilor la produsele de consum, acesta s-a făcut simţit în alte sectoare ale economiei. Spre exemplu preţurile pe piaţa imobiliară au crescut cu cca 15–20% sau prezenţa unui deficit comercial şi de cont curent în creştere care are la bază creşterea consumului şi a creditelor pentru consum.
Salariul real a crescut cu 2% faţă de T1’2004. Salariile au înregistrat o creştere modestă în perioada primului trimestru, avîndu-şi sursa în ramura industrială şi, parţial, în sectorul financiar. Diminuarea ritmurilor de creştere salarială a fost reflectată şi în consumul final al populaţiei, consum care a scăzut în T1’2005. Această evoluţie a fost determinată, în opinia noastră, de creşterea preţurilor la produsele alimentare, precum şi de creşterea înclinaţiei populaţiei spre economisire fapt demonstrat de majorarea depunerilor cu 12% în sistemul bancar.
Pe de altă parte, avalanşa de ajutoare, subvenţii electorale şi majorările de salarii îşi vor arăta cu greu eficienţa. Guvernul a lansat cîteva măsuri de protecţie socială. Raţionamentele politice şi electorale din T1’2005 au fost pronunţate şi au făcut ca o parte importantă a bugetului public să fie canalizată către plăţi sociale, specifice unei populaţii întreţinute, asistate. Dublarea cheltuielilor pentru programele sociale este periculoasă, mai ales că măsurile în cauză sînt deseori exacerbate în scop politic, şi nu pentru creşterea cheltuielilor destinate serviciilor economice sau investiţiilor publice.
La bugetul public naţional au fost acumulate în T1’2005 venituri de cca 3 miliarde lei, cu 28% mai mult decît în perioada similară 2004. Creşterea veniturilor, potrivit mai multor experţi, pare a fi efectul reducerii impozitului pe profit corporativ. Pînă în 2006 Guvernul prevede o scădere a acestui impozit la doar 15%. Pe de altă parte, o politică fiscală mai liberală va duce la creşterea inflaţiei, creştere care de fapt a fost înregistrată pînă nu demult. Probabil că aceşti paşi de relaxare fiscală fac parte din strategia Guvernului care ar încuraja agenţii economici ce activează în economia informală să-şi legalizeze şi declare toate profiturile obţinute. Însă vorba ceea “lupul păru-şi schimbă, dar năravul ba”. Ce garanţie există că cei care au reuşit să evite impozitul pe venit de 28% vor renunţa la această practică la o rată de 15%? Aici este vorba, mai degrabă, despre o mentalitate de afaceri încă arhaică, decît despre o povară fiscală de care frecvent se plîng oamenii de afaceri. În plus, învestitorii străini nu vor veni în Moldova doar din simplu motiv că impozitele corporative sînt mici (de fapt acestea sînt printre cele mai mici din regiune), ci în prezenţa un climat politic şi legislativ stabil, cu oportunităţi de generare a profitului şi de investire în economie.
La capitolul relaţii economice externe este cazul să ne amintim de recentele “sancţiuni economice” ale autorităţilor ruseşti cu privire la importurile din Republica Moldova, sancţiuni care au la bază mai degrabă factorul politic, decît cel economic şi care perturbează şi în prezent fluxurile comerciale dintre cele două ţări. S-a observat şi un regres în relaţiile economice ale Moldovei cu statele UE şi anume prin reducerea schimburilor comerciale şi, respectiv, a încasărilor la export.
Tendinţele negative s-au suprapus pe cele pozitive. În context, am putea aminti despre propunerea Preşedintelui Voronin adresată Comisiei parlamentare pentru politică economică, buget şi finanţe de a anula Legea cu privire la taxa off-shore aprobată de Legislativ în aprilie 2004, lege care din start a fost incapabilă să asigure realizarea scopurilor propuse de autorii săi, “de a face ordine în importuri”. Ministerul Economiei şi Comerţului a elaborat un nou program pentru susţinerea şi dezvoltarea ÎMM-urilor. Principalul obiectiv al programului pentru anii 2006–2008 este maximizarea contribuţiei sectorului ÎMM la creşterea economică, iar printre priorităţi se numără îmbunătăţirea cadrului legislativ, facilitarea accesului la finanţare mai ales pentru ÎMM-urile din mediul rural, impulsionarea dialogului dintre sectorul public şi cel privat şi cooperarea mai bună dintre întreprinderile mari şi mici.
S-a dat “undă verde” reformei regulatorii prin intermediul legii “ghilotinei”. În conformitate cu prescripţiile legii, toate actele legislative şi normative care reglementează activitatea de antreprenoriat vor fi revăzute urmînd a fi anulate cele care îngrădesc libera iniţiativă privată. Tot în palmaresul tendinţelor pozitive pentru mediul de afaceri putem trece adoptarea de către Parlament a noii Legi cu privire la leasing. În plus, în această perioadă au parvenit semnale pozitive de la Banca Mondială cu privire la implementarea reformelor economice, semnale extrem de utile pentru climatul de afaceri şi cel investiţional.