Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
PIB-ul tot creşte şi creşte în pofida unor circumstanţe nefavorabile
|
|
Săptămîna trecută statistica oficială a oferit date privitor la creşterea economică, statistică ce spune că PIB a crescut cu 8,6% în prima jumătate a anului. Ţinînd cont de revigorarea în industrie, de recolta foarte bună de cereale, precum şi de creşterea volumului de mărfuri destinate exportului, creşterea economică pentru acest an ar putea fi similară cu cea înregistrată în 2004 sau chiar depăşită.
Şi de această dată motorul creşterii economice a fost consumul final ceea ce nu e neapărat rău, numai că în aceste condiţii ritmul de creştere a creditului, în special a celui de consum, intră în contradicţie cu capacitatea economiei de a reacţiona prompt la expansiunea cererii şi astfel pe seama unor importuri masive se ajunge la dezechilibru extern. Ramurile care ar trebui stimulate de creditare, cele producătoare de bunuri de consum, de exemplu, se mişcă încă lent.
În acelaşi timp, evoluţia preţului internaţional al ţiţeiului, ajuns la niveluri record, a determinat şi în Republica Moldova cea mai mare creştere a preţurilor benzinei şi motorinei de anul acesta. Reflectat în multe dintre costurile de producţie precum şi a preţurilor de consum, scumpirea carburanţilor reprezintă o ameninţare serioasă pentru creşterea economică, creştere care ar putea să-şi ranverseze ritmul pînă la sfîrşitul anului. În plus, creşterea economică poate fi influenţată de creşterea extrem de mare a deficitului comercial, deficit care a atins o valoare de 600 milioane USD pentru perioada ianuarie-iulie 2005, fiind şi cel mai mare nivel înregistrat în acest interval de timp de după ’91 încoace.
Totodată, avînd în vedere scăderea marjei de profit a exportatorilor — aici am putea menţiona de creşterea costurilor de producţie, a preţurilor la combustibili şi nu în ultimul rînd de aprecierea cursului de schimb -, toate acestea la un loc luate cu scăderea investiţiilor în ramurile exportatoare, ar face ca deficitul comercial la sfîrşitul anului să depăşească 30% din PIB, adică ar putea uşor trece de 1 miliard USD. În aceste condiţii riscăm, probabil, să vedem fuga capitalului străin şi deprecierea leului. Pare a fi un scenariu, şi nu unul improbabil.
Totuşi, nu este exclus, dacă e să fim riguroşi statistic, că şi în acest an se va mai bifa în catastife încă o rată înaltă de creştere economică, dar rămîne de văzut cum vor evolua lucrurile în a doua jumătate a anului.
Cît priveşte rata inflaţiei, aceasta a consemnat o valoare anuală pentru perioada ianuarie-august de 3,7%, nivel ce pare să se încadreze în prognozele guvernamentale de 8–10%. Însă nu trebuie să uităm că lunile de vară au înregistrat o deflaţie, situaţie tradiţională pentru această perioadă. Preţurile au scăzut, în mare parte, la produsele alimentare situaţie explicată prin recolta bună din această vară, precum şi prin acumularea unor importante stocuri pe piaţa internă, după ce Rusia a interzis importurile de produse de origine vegetală şi animalieră din Republica Moldova.
Cu toate acestea, anul acesta pare a fi un an special tocmai din cauza scumpirii carburanţilor. Se estimează ca preţul gazelor naturale să crească uşor, mai ales avînd în vedere frecventele declaraţii ale oficialilor ruşi de scumpire a gazelor furnizate Moldovei. Toate acestea vor face ca inflaţia să crească. Dacă acest scenariu totuşi se va profila, este cert că în perioada imediat următoare inflaţia va creşte din cauza scumpirii carburanţilor, a energiei electrice şi creşterii costurilor de producţie.
În primul rînd, preţul energiei termice, care probabil va fi ajustat (majorat) din cauza scumpirii carburanţilor atunci cînd va începe furnizarea acesteia către consumatori, îşi va produce efectele, bineînţeles din moment ce statistica îl va lua în calcul la o nouă valoare. Ca urmare a creşterii preţurilor la carburanţi, nu este exclusă o creştere a preţului la energia electrică furnizată atît consumatorilor privaţi, cît şi agenţilor economici. Spre exemplu, întreprinderea “Moldelectrica” şi-a anunţat deja majorarea preţurilor la transportul energiei electrice.
Felul în care va fluctua cotaţia internaţională la petrol reprezintă o altă îngrijorare pentru rata inflaţiei, avînd în vedere că benzina şi motorina influenţează aproape toate preţurile care intră în calculul acestei rate şi respectiv a costurilor producţiei finite, care pînă la urmă îl vor afecta şi pe consumatorul de rînd. Nu este pentru nimeni un secret că preţurile interne se aliniază mai repede la preţurile internaţionale, decît salariile interne la cele internaţionale.
În plus, inflaţia ar putea fi influenţată şi costurile de producţie care sînt în creştere, alimentate şi de o majorare a salariilor. Pentru BNM, care are ca principală ţintă stabilitatea preţurilor, această conjunctură nu este deloc bună.
Avînd în vedere cele descrise mai sus, economia pe semne va începe să-şi încetinească ritmul şi, dacă se vor mai acumula şi alte circumstanţe nefavorabile, se pregăteşte mai degrabă să bubuie, decît să duduie!