Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Pariuri pe cursul de schimb
|
|
Cursul de schimb ca într-un glob de cristal
Dincolo de cifrele diferite pe care le avansează bancherii, în comentariile acestora pe marginea cursului de schimb deseori se regăsesc două cuvinte care arată o convergenta de opinii.
Primul cuvînt e “apreciere” şi este legat de leu, care, potrivit celor mai mulţi dintre funcţionarii bancari, ar putea să se întărească moderat în 2006, datorită în principal ponderii-record a creditelor în lei şi investiţiilor străine — fie ele directe sau speculative. Fără îndoială, importante sînt şi milioanele de euro sau dolari care intră în ţară de la moldovenii care muncesc în străinătate (în 2005 remitenţele valutare au fost estimate la cca 1 miliard USD).
Cel de-al doilea cuvînt întîlnit frecvent în viziunea bancherilor care vorbesc despre piaţa valutară e “volatilitate”. Mişcările mai puţin previzibile ale cursului valutar vor continua şi în 2006, chiar dacă nu vor exista mari fluctuaţii. De fapt şi intervenţia directă a Băncii Naţionale pe piaţa monetară şi valutară ar putea amplifica volatilitatea pieţei. Pe de alta parte însă, fluxurile comerciale (încasările din operaţiunile de export-import) vor cîştiga o importanţă ceva mai ridicată în evoluţia cursului.
Volatilitatea despre care vorbeşte toata lumea este de fapt că a spune cum va evolua piaţa valutară este ca şi cum “ai citi într-un glob de cristal”, mai ales că piaţa valutară locală n-a fost una tocmai previzibilă nici în anul 2005. Consideraţiile legate de piaţa valutară sînt interesante pentru toată lumea, dar întrebarea pe care şi-o pune oricine citeşte sau ascultă previziuni valutare, cu gîndul la ratele de la casele de schimb valutar, la variaţiile salariului negociat în valută ori la afacerile pe care urmează să le încheie e una exactă: cu cît vom cumpăra dolarul? Cu 13 lei? Sau cu 14? Dar euro-ul cît va fi?
Pentru întreg anul 2006, un curs mediu ar putea fi de 13,5 pentru dolar/leu. Cîţiva factori vor modela în următoarele luni piaţa valutară, iar printre ei se regăsesc, pe lîngă evoluţia economiei în general, investiţiile străine directe, evoluţia deficitului comercial, creşterea preţurilor pentru gazele naturale, fluxurile de capital şi, nu în ultimul rînd, deciziile băncii centrale.
De la începutul anului s-a observat o depreciere a leului moldovenesc faţă de principalele monede de referinţă, iar o cauză primară credem că este saltul perechii euro-dolar pe pieţele internaţionale — dat fiind faptul că piaţa locală într-o proporţie foarte mare este dependentă de cea din exterior. Pe de altă parte, ca motive ale deprecierii considerăm că s-au suprapus atît factori sezonieri, cît şi unii factori de durată.
De fapt, dacă din simplu interes aţi încerca să monitorizaţi evoluţiile de pe piaţa valutară, apoi la începutul fiecărui an se observă o asemenea corectare a cursului (avînd în vedere că la început de an mulţi importatori îşi fac rezerve masive cumpărînd valută, şi probabil că Banca Naţională, prin intermediul băncilor comerciale încearcă să intervină pe curs influenţînd astfel creşterea inflaţiei), deci o depreciere sezonieră. Iar factorii de durată — creşterea dramatică a deficitului balanţei comerciale. Moldova a înregistrat în 2005 cel mai mare deficit comercial în toţi aceşti ani de tranziţie, iar acest deficit exercită presiuni, mai mari sau mai mici, asupra leului moldovenesc.
Contează ce se întîmplă şi dincolo de graniţe, de la performanţele economiilor din regiune şi deciziile băncilor centrale americană şi europeană la preţul petrolului pe pieţele mondiale. Anul 2006 va marca, cel mai probabil, o rebalansare a factorilor de influenţă asupra cursului valutar pe piaţa locală. In opinia noastră, pe un taler al balanţei se află deficitul comercial, care credem că se va menţine şi în 2006 la cote înalte şi va acţiona în sensul deprecierii leului. Ne referim la importurile-record de anul trecut şi dezechilibrul dintre acestea şi exporturi, care au generat un deficit comercial de peste 40% din PIB.
Pe celălalt taler al balanţei s-ar afla factorii financiari care vor acţiona, în opinia noastră, în sensul aprecierii leului. Influxurile de capital, împrumuturile externe private şi investiţiile străine directe (acestea se estimează a creşte în 2006 pînă la 300 milioane USD) ar urma să crească în acest an. Rezultatul? Efectul cumulat va fi de apreciere în termeni reali a leului, sau chiar o uşoară apreciere nominală.
Ne putem aştepta oare la deprecieri bruşte ale leului? Eventualitatea pare a fi exclusă dacă luăm în calcul rezervele valutare ale băncii centrale: ~600 milioane USD la începutul lunii ianuarie 2006. BNM are deci suficiente rezerve pentru a contracara o tendinţă puternică de depreciere a leului şi pentru a menţine nivelul preţurilor sub control.
Probabil că este încă prematur să estimăm care ar fi influenţa unor deprecieri masive a leului (bineînţeles, în cazul în care vor fi) asupra economiei în general, însă în particular deprecierea dezavantajează spre exemplu pe cei ce primesc salariile în lei moldoveneşti şi doresc să-şi facă rezerve sau economii procurînd valută străină, ei bineînţeles că pierd la schimb. Cei ce sînt avantajaţi sînt angajaţii ce primesc salariile în valută străină sau cel puţin acestea sînt nominalizate în valută, evident că ei sînt cei ce cîştigă ca urmare a schimbului în lei. În plus, ca rezultat al deprecierii profitorii sînt exportatorii, iar importatorii sînt în pierdere. În acelaşi timp, de pe urma deprecierii dezavantajat este şi statul, cel care în ultima instanţă cumpără agenţi energetici, cum ar fi spre exemplu gazele naturale.
Fluctuaţiile valutare externe asupra pieţei interne
Probabil BNM va practica şi în 2006 un regim valutar dirijat, mai ales pentru a ţine în frîu inflaţia. Cei ce monitorizează piaţa valutară internaţională prognozează o cădere a dolarului în 2006, iar principala cauză a “căderii” ar trebui căutată în SUA, cu un deficit comercial şi de cont curent exorbitant. Pe plan mondial vor influenţa cursul performanţele economiei americane şi cele ale economiei europene, preţul petrolului, politica BCE şi a Rezervei Federale Americane.
Este important de înţeles impactul macroeconomic al evoluţiilor pe piaţa valutară internaţională asupra balanţei de plăţi a Moldovei. În condiţiile cînd majoritatea contractelor de export prevăd preţuri fixate în dolari, iar preţurile de import (cu excepţia resurselor energetice) în euro (sau în dependenţă de euro) avem o situaţie tot mai dezastruoasă a balanţei comerciale. Nu este exclus faptul că şi în 2006 vom avea “supraperformanţă” la capitolul deficit comercial.
În plus, cursul de schimb va avea impact asupra tuturor familiilor care au datorii în valută. Lumea bancară utilizează termenul efect de avuţie şi de bilanţ. E simplu — cînd cursul leu-euro sau leu-dolar scade (leul se apreciază) plăteşti mai puţini lei pentru rambursarea împrumutului, deci îţi rămîn mai mulţi bani în buzunar, şi invers. De notat că un leu puternic este pe placul BNM, pentru ca ajută la reducerea inflaţiei, dar nu le place exportatorilor şi, în final, nici Guvernului, pentru că afectează competitivitatea externă a economiei.
Piaţa financiară este peste tot în lume responsabilă pentru stabilirea cursului de schimb. Povestea leului moldovenesc devine din ce în ce mai fragilă, dacă privim în perspectivă. Unul dintre motivele de îngrijorare este, în opinia noastră, deficitul comercial. Chiar dacă acesta este, cel puţin momentan, finanţat fără probleme evoluţiile similare din ţările est-europene (Ungaria, Cehia sau Polonia) arată că, mai devreme sau mai tîrziu, se ajunge la o criza monetară.