Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Criza vinurilor continuă…
|
|
Chiar dacă acţiunile Federaţiei Ruse cu privire la exportul producţiei vinicole din Moldova se complac în “domeniul sanitaro-epidemiologic”, după cum susţin mai mulţi oficiali ai Moscovei, considerăm că eliminarea definitivă a unor presupuse suspiciuni ce se referă la respectarea calităţii şi standardelor tehnice de către producătorii şi exportatorii moldoveni va fi posibilă doar odată cu implementarea în Moldova a standardelor recunoscute internaţional. Deoarece nu este suficient să fii în posesia unor mărci de produse recunoscute pe piaţă ori să ai în palmares medalii obţinute la tot felul de concursuri şi expoziţii internaţionale. Pentru aceasta Moldova trebuie să îndeplinească o serie de reforme instituţionale şi regulatorii în domeniul certificării calităţii vinurilor. Ca urmare, pe teritoriul ţării trebuie să activeze laboratoare de certificare a calităţii cu standarde europene. Spre exemplu, standardul european de calitate şi origine a mărfurilor ISO 9000 este aplicat la doar cca 100 de produse moldoveneşti şi nu toţi producătorii de vinuri care-şi exportă producţia în spaţiul CSI deţin acest standard.
Pe de altă parte, această situaţie ne-a demonstrat încă odată că o dependenţă, practic unilaterală, de o piaţa de desfacere, în cazul dat de cea rusească, poate avea consecinţe dramatice nu numai asupra exporturilor în particular, dar şi asupra economiei ţării în general. Pe piaţa rusească se exportă anual producţie alcoolică în valoare de cca 300 milioane USD şi facînd nişte simple calcule obţinem că pierderile exportatorilor se estimează undeva la 20 milioane de dolari lunar. Totodată, este de la sine înţeles că aspectul politic prevalează asupra celui economic, o explicaţie elocventă în acest sens fiind constatările că decizia serviciului sanitar rus “Rospotrebnadzor” de a exclude din vînzare producţia alcoolică fabricată în Republica Moldova nu este valabilă pentru vinurile şi divinurile importate din Transnistria.
Ca urmare a situaţiei existente, sîntem de părerea că producătorii vinicoli sînt dublu perdanţi, deoarece mulţi din ei au contractat credite pentru desfăşurarea activităţii de producţie de la băncile comerciale din ţară, credite care pînă la urmă vor trebui întoarse. Nu excludem faptul că şi băncile vor fi în pierdere. Acestea vor avea la dispoziţie mai puţine lichidităţi, dat fiind faptul că anume marii producători de vinuri sînt cei care tranzacţionează prin sistemul bancar sume importante. Actuala stare de lucruri ar putea duce la o supraîncălzire a pieţei valutare, — leul ar putea să se devalorizeze faţă de principalele monede de referinţă, dat fiind faptul că majoritatea creditelor au fost contractate în valută străină.
Chiar dacă nu cunoaştem care este valoarea împrumuturilor acordată de către bănci producătorilor, considerăm că impactul va fi negativ pentru ambele părţi. Pe de altă parte, creditele greu de rambursat în teoria bancară se mai numesc şi credite neperformante -, şi credem că băncile îşi calculează marjele de risc ca urmare a creditelor acordate, anticipînd potenţialele riscuri de împrumut şi în general riscuri de sistem. Bineînţeles că depinde şi de mărimea riscurilor, însă în cazul dat acestea par a fi destul de impunătoare, fiind în stare să provoace o criză de proporţii. Situaţia creată poate avea consecinţe dramatice nu doar asupra exporturilor în particular, dar şi asupra economiei în general. Trebuie să recunoaştem că producători de vinuri sînt şi unii din marii contribuabili la bugetul de stat, deci nu excludem şi o diminuare a veniturilor la buget.
Deci, pentru o deblocare a situaţiei mai întîi de toate Chişinăul va trebui să negocieze cu Moscova să permită intrarea pe piaţa rusească, cel puţin a producţiei vinicole ce staţionează la punctele vamale din Federaţia Rusă sau aflată deja pe piaţă. De fapt, unul din scopurile vizitei din 12–14 aprilie a delegaţiei parlamentare moldoveneşti la Moscova va fi şi problema vinurilor. Fiindcă, în afara producţiei vinicole îmbuteliată în sticle, spre export mai sînt direcţionate şi mii de decalitri de vin brut pentru fabricile de vinuri din Rusia la care activează peste 200 mii de angajaţi. Nu este exclus faptul că mai mulţi dintre aceşti angajaţi riscă să fie disponibilizaţi. În consecinţă sînt afectaţi si producătorii ruşi, iar unii experţi din Rusia susţinînd că pierderile producătorilor ruşi s-ar estima la cca 20 milioane de dolari lunar.