Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Agricultorii vor trebui să-şi caute alte nişe pentru exportul produselor fitosanitare
|
|
Chişinăul şi Moscova nu au ajuns la un compromis ca urmare a recentelor negocieri cu privire la deblocarea exporturilor de producţie agricolă în Federaţia Rusă. Şi chiar dacă statistica oficială nu ne permite să identificăm care este valoarea exactă a pierderilor suportate de către agricultorii moldoveni, consecinţele acestora sînt negative. Cert este că cel mai mult au fost afectate gospodăriile agricole care deţin suprafeţe încă mari în cultivarea fructelor şi legumelor. Bineînţeles că au fost afectaţi şi agricultorii particulari, care se confruntă şi cu lipsa unor puncte locale de achiziţie a produselor agricole.
Pe de altă parte, potrivit unui studiu elaborat recent de Uniunea Asociaţiilor Producătorilor Agricoli Uniagroprotect, în 2005, embargoul rus la producţia agricolă a provocat exportatorilor moldoveni pierderi între 11–12 milioane USD. Interdicţia a afectat cca 300 de firme specializate în exporturi, 1000 de producători agricoli şi peste 50 de companii de transport. Mai mult ca atît, exporturile spre Europa au crescut foarte lent, de aceia nu putem vorbi despre pătrunderea pe alte pieţe capabile să înlocuiască exporturile spre Rusia. O piedică în comeţul cu Occidentul este calitatea încă joasă a produselor agricole moldoveneşti, despre care vorbesc şi autorităţile ruseşti.
Unii experţi sînt de părerea că lucrurile în această direcţie s-au complicat şi mai mult după introducerea restricţiilor la importul vinurilor moldoveneşti. Federaţia Rusă a interzis importul producţiei vegetale la 16 mai 2005. Rusia, cea mai importantă piaţă de desfacere pentru producţia agricolă moldovenească, şi-a motivat decizia prin faptul că “Republica Moldova nu respectă normele ruse şi internaţionale de livrare a producţiei agricole”. Pe piaţa din Rusia se exportau peste 170 de produse fitotehnice.
Nu este pentru nimeni un secret faptul că anii trecuţi mai mulţi producători agricoli făceu naveta la Moscova unde îşi comercializau producţia în mai multe pieţe agricole din capitală rusă. În această situaţie ei au rămas şi fără puţinul care-l cîştigau la Breansk, Nijnii Novgorod sau Volgograd. Or, măsurile luate de către partea rusă au fost şi sînt o durere de cap pentru agricultorii privaţi, ştiindu-se prea bine că mijloacele obţinute din vînzarea producţiei sînt foarte importante, dacă nu chiar cruciale pentru majoritatea din ei. Guvernul de la Chişinău nu prea a luat la serios intenţiile de acum un an a Rusiei. S-au făcut, totuşi, unele eforturi care au avut ca scop diversificarea pieţelor de desfacere a produselor fitosanitare, şi anume pe pieţele din Ucraina şi Belarus. Însă pînă la urmă nu fost clar cît de eficiente s-au dovedit aceste eforturi, deoarece anul trecut mulţi producători agricoli au semnalat pierderi.
Situaţia de anul acesta nu este cu mult mai bună faţă de cea din anul trecut. În pofida condiţiilor climaterice care au afectat, mai mult sau mai puţin, culturile timpurii, agricultorii se arată neliniştiţi de faptul că nu prea au unde să-şi comercializeze producţia, chiar dacă cantitativ aceasta poate fi mai mică în comparaţie cu cea de anul trecut. Nu este exclus că temerile agricultorilor ar putea fi adevărate pînă la urmă şi în acest an. Deoarece conjunctura face ca exporturile de fructe şi legume să fie extrem de sensibile la evoluţiile economice şi politice din acest spaţiu. În plus, datele statistice arată că în T1’2006 exporturile au crescut cu doar 4,5%, în timp ce importurile s-au majorat cu cca 26%. Deficitul comercial a atins cote ameţitoare, -295 milioane USD.
De fapt, Republica Moldova nu prea are deocamdată suficient “spaţiu de manevră” pentru a echilibra raporturile cu Rusia, iar pentru o deblocare a situaţiei credem că Chişinăul mai întîi de toate va trebui să negocieze cu Moscova. Pe de altă parte, considerăm că o piaţă prolifică de desfacere a producţiei agricole moldoveneşti ar putea fi cea din Romania, ţinînd cont mai ales de faptul că situaţia din sectorul agricol din acesta ţară nu este tocmai una din cele mai bune, avînd în vedere că o parte din culturile agricole au fost compromise din cauza inundaţiilor. Bineînţeles că pentru aceasta trebuie să existe un acord special. Costurile de operare ale multor firme agricole care acum funcţionează în România vor fi net superioare celor din Moldova, iar exportatorii moldoveni — în cazul în care vor beneficia de un acord sau regim special în relaţiile comerciale cu România vor avea numai de cîştigat, sarcină care cade mai mult în activitatea guvernului, şi mai puţin în cea a producătorilor agricoli.