Monitoring→Economie→Comentarii

---

Pe parcursul ultimelor trei luni leul s-a apreciat faţă de dolar cu aproape 3%, iar în raport cu moneda europeană cu peste 1%. Aprecierea leului, atît în raport cu moneda europeana cît şi dolarul american, pare a fi excesivă şi nesustenabilă pe termen lung, iar dezechilibrele în care se află economia actualmente ar putea genera curînd o depreciere abruptă.

Potenţiali factori de influenţă:

• În primul rînd, considerăm că o cauză primară a aprecierii este evoluţia perechii euro-dolar pe pieţele internaţionale, dat fiind faptul că piaţa locală în mare măsură este dependentă de cea din exterior.
• În al doilea rînd, şi încetinirea economiei americane credem că am putea-o trece la factorii de influenţă. Deoarece cum piaţa valutară locală este încă relativ mică şi nelichidă, aceasta o influenţează direct.
• În cele din urmă, nu trebuie să uităm de transferurile valutare^[1] a celor ce muncesc în afară, cu atît mai mult că acestea au crescut în volum de sărbători cînd mulţi din aceştia se întorc acasă sau trimit bani familiilor, care în final influenţează direct sau indirect cursul de schimb.

Putem afirma că piaţa valutară locală se confruntă în acest moment cu o invazie de valută, intrînd sume care tind să fie din ce în ce mai mari. Credem că este un anumit risc, din două motive. Mental, nu sîntem pregătiţi pentru aşa ceva, pentru că pînă acum am considerat că le avem pe toate şi singurul lucru care ne lipseşte sînt dolarii sau euro, cînd de fapt nu este aşa. O să constatăm pe zi ce trece că ceea ce ne lipseşte sînt de fapt calităţile manageriale pentru a fi competitivi, structurile de producţie concurenţiale, chiar capacitatea de a conduce un cadru macroeconomic care se bazează pe excedent de valută. Apoi, acest exces de valută poate să ne creeze o problemă gravă şi anume creşterea şomajului dat fiind faptul că nu numai exportatorii, dar şi ceilalţi producători interni nu vor putea să facă faţă nici aprecierii leului, dar nici unor importuri din ce în ce mai ieftine.

Efectele aprecierii

Cine cîştigă ca urmare a întăririi leului…

Probabil că este prematur să estimăm care ar fi influenţa întăririi leului faţă de principalele valute de referinţă asupra populaţiei şi a economiei în general, însă în particular aprecierea avantajează spre exemplu pe cei ce primesc salariile în lei moldoveneşti şi doresc să-şi facă rezerve sau economii procurînd valută străină; sau familiile care au datorii în valută.

E simplu — cînd cursul leu/dolar sau leu/euro scade (leul se apreciază) plăteşti mai puţini lei pentru rambursarea împrumutului, deci îţi rămîn mai mulţi bani în buzunar. De notat că un leu puternic este pe placul BNM, pentru că ajută la reducerea inflaţiei^[2], dar nu le place exportatorilor şi, în final, nici Guvernului, pentru că afectează competitivitatea externă a economiei. În acelaşi timp, de pe urma aprecierii avantajat este acelaşi Guvern, care în ultimă instanţă cumpără agenţi energetici, cum ar fi spre exemplu gazele naturale.

În plus, ca rezultat al aprecierii avantajaţi mai sînt importatorii, deoarece aceştia vor cumpăra valută de pe piaţa locală la un curs mai bun ca acum 3 luni, să zicem. În pierdere sînt exportatorii, care şi aşa au fost afectaţi pînă de moment.

…si cine sînt pierdanţii aprecierii

Dezavantajaţi în urma aprecierii leului sînt angajaţii ce primesc salariile în valută străină sau cel puţin acestea sînt nominalizate în valută, evident că ei pierd urmare a schimbului în lei. O apreciere excesivă a monedei naţionale ar putea dăuna foarte mult exportatorilor, care şi aşa nu au parte de cele mai bune vremuri, consecinţă fiind o creştere şi mai puternică a importurilor şi deci o accentuare a dezechilibrului din balanţa comercială (deficitul comercial pentru primele 2 luni ale anului s-a apropiat de 300 milioane USD). Sînt de părerea că nu numai exportatorii, dar şi ceilalţi producători interni nu vor putea să facă faţă nici aprecierii leului, dar nici unor importuri din ce în ce mai ieftine care şi aşa au invadat piaţa internă.

Reflecţii economice

Cred că majoritatea economiştilor pun degetul, din ce în ce mai apăsat, pe aceleaşi răni — deficitele externe tot mai mari (de cont curent, deficitul comercial etc.), care la părerea mea sînt cu perspective firave de îmbunătăţire în viitorul apropiat. În ultimii ani Banca Naţională a Moldovei şi-a ghidat politica promovată pe o stabilitate a monedei, adică a leului puternic, şi i-a reuşit pe deplin, dar mi se pare că aceasta nu a fost tocmai în concordanţă cu interesele generale ale economiei, afectate în mare parte fiind exporturile. Cred în capacităţile şi profesionalismul celor de la BNM. Sper că banca centrală va promova o politica valutară flexibilă contrar celei dirijate, oferindu-le astfel un respiro exportatorilor.

Deci pentru sănătatea monedei naţionale, cea mai acută problema rămîne însă cea a deficitelor, dublată de probabilitatea unei scăderi a investiţiilor străine, adică a sursei de acoperire a golului din vistierie (cu toate că ultimele date artă că rezervele valutare ale BNM au ajuns la 800 milioane USD). O creştere peste măsura a deficitului de cont curent ar ridica în ochii investitorilor întrebări privind riscul de a-şi plasa banii aici, din cauza dezechilibrelor macroeconomice. Iar aceasta înseamnă un posibil motiv de exod al capitalurilor şi, implicit, de o potenţială cădere a monedei naţionale.

Aşteptările, la acest capitol, nu sînt deloc optimiste. Economia deja s-a supraîncalzit, iar într-un astfel de mediu orice schimbare de atitudine din partea investitorilor şi o ieşire vizibilă de capitaluri poate pune presiune pe cursul de schimb. Respectiv, o depreciere bruscă a leului ar afecta capacitatea de rambursare a celor ce s-au împrumutat în valută — iar numărul acestora nu e deloc mic. Şi aici cei de la BNM ar trebui să chibzuiască bine.

Prognoze valutare

Leul ar putea ar putea să se aprecieze şi în continuare…

Este foarte dificil de a face nişte estimări exacte, deoarece sper că această mişcare a cursului să se tempereze pe undeva. Ştiu că lumea are nevoie de predicţii şi este greu de explicat, în acest context, că în momentul în care am vorbi de un anumit nivel al cursului am crea mai mult probleme. Totuşi, pînă la urmă banca centrală este singurul actor care poate zdruncina aprecierea sau deprecierea leului şi nu cred că cei care mizează numai pe acest lucru vor cîştiga. Leul se mai poate aprecia, nu spunem nu. Vor contribui la aceasta atît intrările de capital, dar şi populaţia care îşi ţine o parte din economii în valută şi la care se simte o schimbare de portofoliu.

Creşterea leului ar urma să fie alimentată de cumpărările mari făcute la casele de schimb, bancare sau private, unde ajung banii celor care lucrează în străinătate sau din vînzările de bunuri imobiliare. Cumpărările (vînzări de valută ale populaţiei) de la casele de schimb, care sînt în proporţie covîrşitoare de la populaţie, au crescut de aproape două ori. Dacă în februarie 2005 vînzările lunare de valută erau în jur de 140 milioane USD, în februarie 2007 acestea au fost de 260 milioane. Astfel, tendinţa de apreciere a fost accentuată de populaţie, care a încercat să scape de valută.

Aici, intervine însă marea problemă, prin adîncirea deficitului comercial, fapt reflectat pe piaţa valutară unde cererea depăşeşte aproape zilnic oferta de lei. De altfel, dacă nu ar veni banii celor ce muncesc în străinătate, cursul dolarului ar fi trebuit să treacă de pragul de 14 lei, iar al monedei unice de 17 sau chiar mai sus.

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet