Monitoring→Economie→Comentarii

---

Luna mai a marcat o schimbare principială şi semnificativă pentru comerţul exterior al Republicii Moldova. Şi anume, principala ţară ce serveşte drept destinaţie pentru exporturile moldoveneşti a devenit România, plasând Federaţia Rusă pe locul secund. Astfel, conform datelor BNS, în luna mai, în România au fost exportate mărfuri în valoare de 123,4 mil. dolari SUA ceea ce constituie cu 59,0% mai mult faţă de perioada similară a anului precedent. În acelaşi timp, a crescut şi cota exporturilor bunurilor fabricate în cadrul operaţiunilor lohn orientate spre România care au constituit 55,7%, pe când în perioada similară a anului trecut aceasta a constituit 32,1%.

În condiţiile în care exportul de mărfuri după prelucrare (lohn) spre România a crescut de 2,4 ori în primul trimestru a anului curent în comparaţie cu perioada similară din 2007, putem afirma că accelerarea volumului exporturilor cu această destinaţie, urmărit în ultima perioadă, se datorează anume creşterii volumului operaţiunilor lohn (vezi tabelul 1). Analizând datele din balanţa comercială putem constata că deşi volumul exporturilor spre România a înregistrat o puternică creştere, valoare bunurilor exportate în afara operaţiunilor lohn s-a micşorat! Astfel, dacă în primul trimestru al anului precedent valoarea bunurilor exportate fără lohn a constituit 32,38 mil. dolari SUA, atunci în perioada similară a anului curent aceasta s-a coborât până la 28,75 mil. dolari SUA.

Acesta este un motiv temeinic pentru a privi prin prisma sceptică evoluţia calităţii exporturilor moldoveneşti, care este puternic afectată de către operaţiunile lohn. Acestea presupun importul materiilor prime, procesarea acestora şi reexportul produselor finite pe baza unor contracte şi cu marca companiei comanditare. Prin urmare, întreprinderile care produc în lohn nu fac nimic altceva decât să presteze servicii de prelucrare a materiei prime în schimbul unei remuneraţii. Aceste companii nu sunt producătoare, ci prestatoare de servicii, respectiv profiturile obţinute din urma comercializării acestor produse sunt încasate de către companiile comanditare şi nu de întreprinderile locale care au executat produsul finit.

Şi totuşi, care este cauza esenţială a creşterii exporturilor de mărfuri după prelucrare spre România care a dat un asemenea impuls exporturilor spre această ţară? Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană multe companii străine care aveau contracte în această ţară au început să-şi plaseze comenzile în R. Moldova fiind atrase în special de preţul forţei de muncă care este inferior celui de peste Prut. Astfel, cel mai important factor care creează atractivitatea industriei locale pentru lohn este preţul factorilor de producţie, în special: forţa de muncă.

Avantajele primordiale a operaţiunilor lohn pentru întreprinderile din R. Moldova constau în faptul că compania comanditară pune la dispoziţia executantului utilajele necesare, materia primă, know-how şi, finalmente, asigură cu piaţă de desfacere. Respectiv, aceasta este o buna posibilitate pentru restructurarea întreprinderilor locale, modernizarea inventarului şi ieşirea pe pieţe occidentale. La rândul său aceasta creează locuri adiţionale de muncă şi contribuie într-o măsură oarecare la creşterea bunăstării populaţiei. Problema este că, după cum am menţionat anterior, exportul produselor finite se face sub marca comanditarului, cărui îi aparţine inclusiv şi profitul comercializării.

Astfel, principalul dezavantaj al operaţiunilor lohn pentru întreprinderile din R. Moldova constă în faptul că se creează o puternică dependenţă de compania comanditară. Întreprinderile ce activează în lohn lucrează pe baza de contracte cu condiţii stricte în ceea ce priveşte procurarea materiei prime, mecanismele de prelucrare şi exportul. În cazul rezilierii contractului respectiv, comanditarul pleacă împreună cu utilajul său şi piaţa de desfacere.

Adiţional, operaţiunile lohn creează erori şi în balanţa comercială deoarece livrările în lohn sunt înregistrate ca exporturi ceea ce presupune comercializarea mărfurilor pe pieţele străine, pe când companiile ce lucrează în lohn nu comercializează produsele finite, ci doar le livrează. În realitate acestea primesc o remunerare pentru serviciile de procesare prestate. Finalmente, ponderea mare a mărfurilor livrate în lohn în total exporturi relevă calitatea proastă a exporturilor moldoveneşti. Astfel, conform datelor BNS, în primul trimestru al anului curent ponderea exporturilor de bunuri după prelucrare s-a majorat cu 36,3%, aceasta constituind 30,8% din total exporturi. Luând în consideraţie faptul că această cotă atinge, în cazul comerţului cu România, nivelul de 55,7%, putem constata că creşterea volumului exporturilor nu a fost una calitativă, ci doar cantitativă.

Riscul major este descreşterea atractivităţii industriei moldoveneşti pentru operaţiunile lohn. Aceasta se poate întâmpla din cauza majorării preţurilor pentru factorii de producţie, în special pentru energie electrică şi combustibil, dar şi evoluţiei cursului de schimb manifestat prin aprecierea valutei naţionale în raport cu principalele valute de referinţă, ceea ce cauzează pierderi adiţionale exportatorilor. O altă tendinţă negativă care ar putea afecta atractivitatea industriei autohtone pentru lohn poate fi observată pe piaţa forţei de muncă, manifestată prin exodul masiv al populaţiei peste hotare ceea ce creează deficit de braţe de muncă.

Prin urmare avantajele operaţiunilor lohn pentru întreprinderile autohtone sunt pe termen scurt. Respectiv şi creşterea cantitativă a exporturilor spre România nu este bazată pe sporirea competitivităţii economiei naţionale a R. Moldova, ci pe creşterea livrărilor în lohn care nu aduc valoare adăugată exporturilor noastre şi economiei în ansamblu. Singura soluţie de evadare din această dependenţă a lohn-ului este trecerea întreprinderilor de la livrări în exclusivitate a bunurilor după procesare, la diversificarea activităţilor sale prin practicarea în paralel cu lohn-ul a activităţilor de procurare, prelucrare şi comercializare pe cont propriu şi sub marcă proprie a produselor finite.

Tabelul 1. Exportul de bunuri după prelucrare (lohn)

	Tr. I 2007			Tr. I 2008			Modificarea ponderii	Tr. I 2008 faţă de tr. I 2007	Gradul de influenţă*
	Export de bunuri			Export de bunuri
	total	după prelucrare	ponderea în total	total	după prelucrare	ponderea în total
	mil. USD		%	mil. USD		%	p.p.**	%	p.p.**
România	47.67	15.29	32.1	64.83	36.08	55.7	23.6	de 2.4 ori	26.5
Italia	31.02	27.69	89.3	39.09	35.31	90.3	1.0	127.5	9.7
Marea Britanie	8.63	6.52	75.6	8.91	7.25	81.4	5.8	111.2	0.9
Germania	19.08	6.73	35.3	20.17	7.17	35.5	0.2	106.5	0.5
Turcia	10.18	5.72	56.2	7.72	5.77	74.7	18.5	100.9	0.0
Polonia	7.89	3.02	38.3	11.56	3.39	29.3	-9.0	112.3	0.5
Franţa	8.18	3.38	41.3	9.08	3.25	35.8	-5.5	96.2	-0.1
Belgia	3.74	3.40	90.9	2.80	1.71	61.1	-29.8	50.3	-2.2
Olanda	3.14	2.28	72.6	2.84	1.23	43.3	-29.3	53.9	-1.4
Slovacia	3.40	0.80	23.5	2.56	0.83	32.4	8.9	103.8	0.0
S.U.A.	3.33	0.99	29.7	3.97	0.72	18.1	-11.6	72.7	-0.4
Alte ţări	128.14	2.62	2.0	173.43	4.18	2.4	0.4	159.5	2.0
TOTAL		78.44	28.6		106.89	30.8	2.2	136.3	36.3

Sursa: BNS

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet