Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Suita de crize şi băncile moldoveneşti
|
|
Potrivit economistului român Daniel Dăianu, dar şi altor colegi de talia acestuia din Europa, unul din factori care a generat în mare parte criza actuală este datorat şi excesului a tot felul de inovaţii financiare în sistemele financiar-bancare europene şi nu numai. Inovaţia financiară are părţi bune, dar şi mai puţin bune. Bineînţeles că aceste inovaţii la nivel de individ sînt destul de avantajoase, cum ar fi achitarea facturilor bunăoară pentru întreţinere, neieşind din casă sau să faci o achiziţie de valoare fără a umbla cu buzunarele pline de bani. Totuşi, pentru sistem în ansamblu cam toate astea rezultă cu un cost major. Ba mai mult, cînd pieţele se globalizează, adică putem face tot felul de tranzacţii cu orice colţ al lumii, atunci contaminarea sau molipsirea asta de produse financiare ultra moderne amplifică şi mai mult riscurile. Toate astea induc panică între jucătorii de pe piaţă şi dublează riscurile deja existente, inclusiv riscul datoriilor suverane în o bună parte a ţărilor europene care tot pînă la urmă cade pe seama sistemelor financiare şi bancare ale acestora.
Se aud tot mai multe voci în ultima vreme despre o “criză de lichidităţi” (aici trebuie să specific că se are în vedere un surplus de lichidităţi). Ţin să fiu absolut de acord cu această afirmaţie. Dar să nu mergem departe, ori la noi piaţa bancară este în surplus de lichidităţi, însă băncile locale nu prea se-nghesuie să acorde credite şi nici să diminueze prea mult din dobînzi, deoarece simt că riscurile sînt destul de mari. Spre exemplu, activele totale ale sistemului bancar moldovenesc sînt evaluate la peste 46 miliarde lei sau cca 4 miliarde de dolari, dintre care cam jumătate sînt active lichide ale băncilor. Se creează impresia că băncile “pun banii la saltea”, astfel că putem spune că pieţele interbancare s-au infectat, creditul nu funcţionează cum ar trebui să funcţioneze, există o oarecare frică, poate chiar o criză de încredere, termen care de altfel tot mai des se vehiculează printre cei ce monitorizează dinamica pieţelor financiare.
Criza de încredere a fost generată de deficienţele noului sistem financiar creat în ultimele două decenii. Fiindcă acele inovaţii financiare, care de regulă presupun securizarea, transformarea unei game largi de împrumuturi în obligaţiuni, au răspândit riscuri. Obligaţiuni care au fost transpuse pe seama statelor, guvernelor şi astăzi în Europa avem ceea ce avem.
Potrivit profesorului Dăianu, o criză de încredere nu poate fi rezolvată doar prin simple declaraţii. Nu încape îndoială că se va scurge mult timp pînă ce situaţia actuală de pieţele financiare va fi într-un fel depăşită, stare care implică o reglementare mai bună a pieţelor, recapitalizarea a nu puţine bănci şi injecţii regulate de lichidităţi de către băncile centrale. De altfel se presupune că nu se va reveni degrabă la o politică a banilor ieftini şi asta în pofida faptului că băncile centrale mai scad din dobînzile de referinţă pentru a creşte mijloacele financiare în piaţă. Ori creditul pentru întreprinderi, firme, companii, dar şi cetăţeni va fi relativ scump pentru mult timp încolo.
Cît de afectate băncile locale urmare a efectelor crizei financiare, inclusiv de pe urma crizei datoriilor suverane din Europa. La rima vedere am putea spune chiar deloc. Bănicile locale care de fapt sînt subsidiare unor bănci europene, se dezvoltă în cea mai mare parte separat, adică au o politică proprie independentă, nedepinzînd practic de băncile-mamă. Şi aici este vorba de BCR Chişinău, subsidiara grupului austriac Erste Bank în portofoliul căruia se află pachetul majoritar al BCR din Romania, dar şi din Moldova, sau a Mobiasbanca proprietate a grupului Societe Generale, sau chiar EuroCreditBank care practic este cu capital majoritar grecesc, toate nu par să aibă probleme, cel puţin din datele pe care le publică BNM.
Piaţa bancară moldovenească nu prea este ancorată la fluxurile financiare de proporţii, astfel că mai puţin este afectată direct. Totuşi nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece. Şi vecinii noştri de peste Prut spuneau că nu vor fi afectaţi de criză, însă multe instituţii financiare din Romania resimt consecinţele acesteia. În cazul în care adevăratele efecte asupra statelor europene nu vor fi evitate, acestea se vor răsfrînge şi asupra economiei moldoveneşti, prin reducerea eventual a remitenţelor, exporturilor şi în final a consumului. Ori majoritatea analizelor serioase arată că, pe termen lung, soliditatea grupurilor bancare are efect pozitiv asupra stabilităţii financiare, dar şi asupra stabilităţii economice în general.