Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Criza datoriilor, evoluţia exporturilor şi cursul valutar — reflecţii asupra Moldovei
|
|
Pare paradoxal sau nu, dar în pofida situaţiei din regiune şi nu numai, economia Moldovei este pe creştere, cel puţin aşa arată statistica oficială. Or, nivelul de creştere economică pentru T1’2011 a trecut de 8%, unic chiar în această zonă. Mai mult ca atît, exporturile sînt de asemenea în creştere, comparativ cu perioada similară a anului trecut, indiciu care de fapt arată că sectorul productiv îşi revine după ce intrase în derivă în 2009. În plus, şi ultima misiune a FMI care şi-a încheiat la 13 iulie a treia revizuire a dezvoltării economice a Moldovei în contextul programului pentru Moldova, constată că economia Moldovei a finalizat restabilirea după declinul din 2009, iar prognoza pentru viitor este pozitiva.
Bineînţeles că situaţia în care se află zona euro este deloc favorabilă şi pentru Republica Moldova. Schimburile comerciale ale Moldovei cu Uniunea Europeană sînt într-o proporţie destul de mare, cam 50 la sută, atît la importuri, cît şi la exporturi. Astfel, dacă zona euro se confruntă cu o încordare economică, în urma măsurilor de austeritate pe care le iau acum, Moldova ar putea fi afectată de regulă pe canalul comercial, pentru că aceasta şi-a întărit semnificativ exporturile în aceşti doi ani. Dar deocamdată nu sîntem în situaţia unor contracţii ale dinamicii exporturilor, adică dinamici negative, mai degrabă ar trebui să ne pună pe gînduri problema diminuării ritmului de creştere a exporturilor, pentru că peste jumătate din exporturile moldoveneşti merg către piaţa comunitară, iar în piaţa comunitară, măsurile de austeritate vor avea efect asupra diminuării consumului UE pe intern.
Una peste alta însă, perturbaţiile din această zonă ar putea să afecteze şi relaţia cu Moldova mai devreme sau mai tîrziu. Pentru că atunci cînd ai un model de creştere bazat pe creditare în creştere rapidă, pe împrumuturi externe şi investiţii care adesea sînt şi speculative, vulnerabilităţile sînt mari. Mai ales că şi aşteptările inflaţioniste şi diferenţialul dobînzilor (adică la credite şi depozite) sînt de asemenea destul de mari. Probabilitatea înaltă ca nivelul preţurilor pe plan mondial la produsele de bază, cum ar fi hidrocarburile sau preţurile la produse alimentare, să crească în anii ce vin şi care este un factor destul de ostil, care va lovi dur într-o economie încă consumistă de tipul celei moldoveneşti.
În acelaşi timp, nu credem că conjunctura din această zonă va face mari probleme Moldovei deocamdată, din simplu motiv ca aceasta nu este un jucător de talie la bursele sau pe pieţele financiare şi valutare regionale, cum ar fi România sau Bulgaria chiar. Aceste turbulenţe nu vor afecta creşterea economică a ţării deocamdată. Moldova nu prezintă un risc al datoriei suverane. Datoria publică externă a Moldovei administrată de guvern este în jur de 20% din PIB, un nivel mai mult decît acceptabil. Din acest punct de vedere, Moldova nu prezintă un risc suveran, al datoriei suverane, pentru că orice datorie se traduce în nevoia de a te împrumuta pe piaţa internaţională, iar costurile la care se poate face acest împrumut în condiţiile turbulenţelor actuale sînt foarte ridicate.
În altă ordine de idei, sistemul financiar-bancar din Moldova are cote de solvabilitate destul de înalte şi nu este cotat prost, nici măcar pesimist, pentru că Banca Naţională a revizuit criteriile de solvabilitate şi au garantat împreună cu acţiunile Guvernului sănătatea şi rezistenţa lor la eventuale noi şocuri europene. Sigur că dinamică de pe pieţele valutare internaţionale se răsfrînge şi asupra pieţei locale deoarece piaţa valutară internă este destul de dependentă de ceea ce se întîmplă în exterior. Situaţia privind cursul de schimb leu/euro sau dolar poate fi explicată din două puncte de vedere. În primul rînd, sunt nişte factori obiectivi care fac presiuni asupra euro. Spre exemplu, de la începutul anului şi pînă în prezent moneda europeană s-a depreciat puternic comparativ cu majoritatea monedelor lumii, atât din cauza crizei din Grecia, Irlanda şi nu numai, cît şi ca urmare a rezultatelor economice slabe înregistrate de zona euro, precum şi de UE în ansamblul său. Totuşi, această tendinţă îşi va inversa trendul. Sigur, asta în măsura în care autorităţile statelor intrate în derivă vor înţelege gravitatea problemelor şi vor acţiona pe măsură. În plus, conjunctura de pe piaţa locală ar putea fi clasată şi ca una sezonieră, ori anume în această perioadă, adică iulie şi august, avem cele mai masive intrări de valută, concetăţenii noştri se întorc acasă în vacanţă, iar banca centrală încearcă intervenţii indirecte pe curs pentru a menţine, de altfel, în frîu inflaţia.
Nu ştim şi nu putem anticipa, spre exemplu, ce se va întâmpla în UE sau zona Uniunii Monetare din cauza crizei datoriilor suverane, cel puţin pe termen lung. Putem asista la o accentuare a războiului valutelor pe plan extern, care să afecteze negativ comerţul internaţional şi deopotrivă şi comerţul Republicii Moldova pe exterior, ceea ce de fapt deja e sesizabil şi se întîmplă. Preţurile externe la produsele de bază pot fi şi ele un şoc negativ pentru economia noastră, mai ales pe dimensiunea inflaţiei, care, într-un fel sau altul ar putea afecta simţitor capacitatea de cumpărare a populaţiei, în cele din urmă. Deci, sînt nişte factori care vin din exterior şi autorităţile trebuie să mizeze pe propriile acţiuni sau măsuri, fie că este vorba despre aplicarea unor politici fiscale mai restrictive, ne referim aici la reducerea cheltuielilor şi majorarea unor taxe şi impozite, fie prin aplicarea unor politici monetare mai restrictive, adică la politica creditară care ar putea deveni şi ea mai restrictivă pe termen scurt sau mediu. Deci, nu trebuie să se mizeze pe acţiuni unilaterale, ci să fie o combinaţie sau un mix de politici.