Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 MonitoringEconomieComentarii

Comerţul cu Uniunea Europeană: ce urmează?

|versiune pentru tipar||
Iurie Gotişan / 30 noiembrie 2010
ADEPT logo

Indiscutabile sînt progresele pe care le-a făcut Moldova în 2010 pe dimensiunea integrării europene, şi alături de cele politice cele economice au avansat le fel de mult. Pe lîngă multitudinea de capitole şi dimensiuni ale potenţialului Acord de Asociere (AA) cu UE, discuţiile şi negocierile pe marginea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ALSAC)[1] sînt unele dintre cele mai importante. De fapt negocierea acestui acord este parte a blocului economic, unul din cele patru ca importanţă privind AA pe care Moldova tinde să-l obţină de la UE. Actualmente din cîte se cunoaşte partea moldoveneasca se află în negocieri la nivel de experţi sau consultanţi[2], însă negocierile oficiale cu privire la acest acord vor demara în primele luni ale anului viitor.

Dacă privim integrarea europeană în termeni de integrare economică, în particular pentru statele Parteneriatului Estic (EaP), este clar ca Acordul de Comerţ Liber (DCFTA eng. şi ACLAC rom.) aparent este un obiectiv destul de îndepărtat pentru unii membri. Două studii de fezabilitate comandate[3] de UE pentru Armenia şi Georgia au arătat că ACLAC ar putea aduce beneficii economice importante pentru ambele ţări, dar “nici una din aceste două nu este în prezent în măsură să negocieze o liberalizare a comerţului atît de extinsă şi cu atît mai puţin să pună în aplicare şi să susţină angajamentele necesare”[4]. Azerbaidjan şi Belarus ar fi chiar şi mai departe de negocierea acestui acord, deoarece nici-unul dintre acestea nu este membru al OMC. Mai mult decît atît, Belarus s-a alăturat recent la o uniune vamală cu Rusia şi Kazahstan, care este contrară unui de comerţ liber cu UE, în timp ce Ucraina a refuzat în cele din urmă să facă acest lucru, în ciuda presiunilor la care a fost supusă. Republica Moldova, în cele din urmă, fiind singura excepţie în această privinţă, dat fiind faptul că relaţiile sale economice (în particular comerciale) cu UE sînt mult mai avansate. În 2009, exporturile în UE au totalizat cca 670 milioane USD şi au reprezentat circa 52% din totalul exporturilor moldoveneşti (Fig. 1).

Figura 1. Ţările EaP — ponderea exportului/importului cu UE, % din total, 2009

Ţările EaP — ponderea exportului/importului cu UE, % din total, 2009

Retrospectivă în comerţul cu UE

Relaţiile comerciale cu Republica Moldova nu au reprezentat o prioritate pentru UE în anii ’90, ţinînd cont de faptul că ţara era un partener comercial minor pentru Uniune, cu cca 0,1 % din totalul schimburilor comerciale ale acesteia[5]. Aspectul comercial al UE cu Republica Moldova s-a îmbunătăţit odată cu extinderea Uniunii spre est, fapt care a dus şi la creşterea volumului schimburilor comerciale. UE a oferit Republicii Moldova mai multe preferinţe comerciale unilaterale, un Sistem Generalizat de Preferinţe (GSP) pînă în ianuarie 2006 şi un sistem extins (GSP+) după această dată. Aceasta a permis exportul liber de taxe vamale a cca 22% dintre produsele agricole ale Republicii Moldova şi a 55% dintre produsele sale neagricole.

În martie 2008, UE a oferit în mod unilateral Republicii Moldova Preferinţele Comerciale Autonome (ATP), un sistem care permite accesul liber de taxe vamale pe piaţa UE a tuturor produselor originare din Republica Moldova cu excepţia unor produse agricole pentru care se aplică anumite cote la export. Unele dintre aceste restricţii se transpun şi la careva produse care sînt de altfel importante pentru economia ţării şi deţin o pondere semnificativă în total exporturi, cu mar fi spre exemplu vinul[6]. Astfel, dacă luăm în considerare atît exporturile moldoveneşti în UE, precum şi importurile din acesta, adică comerţul exterior cu UE per ansamblu, Republica Moldova este în topul ţarilor parte a EaP (Parteneriatul Estic) — cu peste 46% din totalul schimburilor comerciale (Fig. 2).

Figura 2. Principalii parteneri comerciali ai Moldovei (date pe export/import), 2009

Principalii parteneri comerciali ai Moldovei (date pe export/import), 2009

Sursa: Datele BNS şi calculele autorului

Ce ar însemna un Acord Comprehensiv si Aprofundat de Liber Schimb (ACALS) pentru Moldova?

Acces nelimitat şi fără restricţii tarifare a tuturor produselor noastre pe piaţa UE, ca şi pentru produsele fabricate în UE pe piaţa noastră.

Acesta presupune de fapt ca în cazul în care Republica Moldova va obţine acest regim de comerţ cu UE, i s-ar reduce şi mai mult tarifele vamale garantîndu-se astfel accesul liber al exportatorilor moldoveni pe pieţele UE asigurat în prezent de Preferinţele Comerciale Autonome şi care este limitat prin anumite cote la export. Adică acces nelimitat şi fără restricţii tarifare a tuturor produselor noastre pe piaţa UE, ca şi pentru produsele fabricate în UE pe piaţa noastră. Pentru exportatori avantajul este un acces nelimitat pe piaţa UE, previzibilitate în afaceri şi, de ce nu, investiţii străine în activitatea de producţie. Pentru importatori, avantajul va constitui într-un acces maxim la reţelele internaţionale de distribuţie şi lansarea afacerilor pe plan internaţional, eliminarea oricăror bariere şi un mecanism viabil de soluţionare o eventualelor litigii. Pentru consumatori, în final, asta înseamnă un sortiment mult mai larg de produse la preţuri mai reduse. De altfel, se va introduce şi un control al calităţii şi o supraveghere a pieţei interne, lucru care actualmente lasă de dorit. Intrarea în vigoare a unui asemenea acord presupune renunţarea treptată la tot felul de taxe — înainte de toate, a celor vamale. Sigur încasările la bugetul de stat se vor reduce ca urmare a eliminării unor astfel de taxe. Totuşi, trebuie să luam în calcul că beneficiile sînt mai mari decît costurile.

Standardele şi problemele de calitate vor fi “calcîiul lui Ahile” în negocieri…

Mai mult sau mai puţin, şi aceasta este spre binele nostru, nu prea există probleme privind armonizarea legislaţiei locale cu cea a UE, însă din păcate implementarea reformelor lasă încă mult de dorit. Nu există probleme la armonizarea legislaţiei, ci mai mult la implementarea reformelor. O atenţie deosebită trebuie acordată problemei respectării standardelor sanitare ale UE de către producătorii moldoveni. Nu este exclus că “ne vom poticni” la negocieri atunci cînd se va discuta calitatea produselor, în particular a celor agroindustriale. În plus, nu trebuie să uităm că UE este cel mai mare importator de produse agroalimentare din lume, însă acestea trebuie să fie de o calitate înaltă, iar pentru asta trebuie să instituim un control riguros al produselor agricole care să respecte normele de pe piaţa comunitară. Calitatea încă redusă a unor grupe de produse moldoveneşti nu permite reorientarea masivă a exporturilor spre pieţele din Occident. Asta pe de o parte, pe de alta parte, probabil că şi managerii locali nu sînt mai agresivi în promovare şi prea puţin investesc pe segmentul de marketing, în care se alocă doar între 1–3% din cifra de afaceri. Pe intern ar trebui să aibă loc cît mai multe consultări cu oamenii de afaceri la care să le explice despre avantajele acestui regim.

Provocarea în timp a unui ACALS…

De regulă, atunci cînd sînt întrunite anumite precondiţii, sînt lansate şi negocierile pe marginea ACALS. Din cîte se ştie procesul propriu-zis al negocierilor durează între 1–3 ani, apoi, se semnează versiunea finală a acordului, şi începe implementarea graduală a acestuia, pe o perioadă ce urmează a fi negociată individual pentru fiecare domeniu. În linii mari, aceasta durează în jur de cîţiva ani (5–10) — din momentul semnării Acordului şi pînă la liberalizarea deplină pe toate domeniile (deşi pentru unele produse şi servicii acesta poate fi şi mult mai scurtă). Acest gradualism este important pentru a permite adaptarea şi racordarea adecvată a normelor locale la cele ale UE. Spre exemplu, Macedonia a semnat un astfel de acord în 2001 şi abia în 2010 s-a încheiat implementarea graduală a acestuia. În cele din urmă, buna capacitate şi iscusinţă a Guvernului (dar şi a societăţii civile şi sectorului privat care se fac nu mai puţin responsabili) va fi testată în aceste negocieri, iar de succesul acestora va depinde şi viitorul european al Republicii Moldova.

  1. DCFTA — Deep and Comprehensive Free Trade Agreement
  2. Cu toate că la 11 noiembrie 2010 o delegaţie guvernamentală a RM care s-a aflat la Bruxelles a înaintat deja CE un Plan de Acţiuni privind acţiunile care urmează a fi realizate in vederea negocierii ALSAC
  3. Maryla Maliszewska (ed.), “Economic Feasibility, General Economic Impact and Implications of a Free Trade Agreement Between the European Union and Armenia/Georgia”, CASE Network Reports no 79–80, 2008
  4. European Commission : Trade : South Caucasus (Bilateral relations)EN [01.08.2010]
  5. Paul Ivan, Cristian Ghinea, “Parteneriatul Estic — instrucţiuni de utilizare — Republica Moldova ca o oportunitate”, Centrul Roman de Politici Europene, Policy Memo, septembrie 2010
  6. Recent însă, Comisia Europeană a majorat cu 80% cota de export a vinurilor moldoveneşti pe piaţa comunitară pentru anul 2011
Economia: retrospective 2009 vs. pronosticuri 2010 Economia la cumpăna anilor: ce-a fost şi ce ne-aşteaptă