Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Alegeri locale generale anticipate au fost declarate neconstituţionale
|
|
În şedinţa din 19 februarie 2002 Curtea Constituţională (CC) a declarat neconstituţională decizia Parlamentului de a organiza la 7 aprilie alegeri locale generale anticipate. CC şi-a motivat decizia învocînd faptul că alegerile locale generale anticipate vor produce efecte juridice care vor pot afecta artcolul 109 din Constituţia ţării privind eligibilitatea organelor puterii locale.
Cu această ocazie Preşedintele ţării, Vladimir Voronin, a declarat că în calitatea sa de garant al suveranităţii Republicii Moldova (RM) îndeamnă toate organele puterii publice din ţară să respecte decizia CC.
În opinia observatorilor locali pe lîngă argumentele de ordin juridic există şi argumente de ordin politic care au condus la stoparea procesului de revenire la modelul de administraţie publică locală de tip sovietic, reformat în 1998–1999 în conformitate cu principiile Cartei Europene “Exerciţiul autonom al puterii locale”. Astfel, reprezentanţi ai Consiliului Europei (CE) care au vizitat RM într-o misiune de monitorizare a proceselor democratice şi-a exprimat îngrijorarea vis-a-vis de intenţiile autorităţilor comuniste de a revizui baze autoadministrării publice locale. Reprezentanţii instituţiei specializate a CE, Congresul Puterilor Locale şi Regionale din Europa, au enunţat foarte tranşant care principii ale cartei sunt încălcate. Este vorba despre nerespectarea articolului 6 al Cartei care stipulează în mod explicit necesitatea consultării prin referendum a comunităţilor locale asupra acceptării schimbării hotarelor unităţilor administrative. În plus, s-a menţionat că întreruperea înainte de termen a mandatelor aleşilor locali este o violare a contractului între aleşi şi alegători.
Situaţia social-politică din RM a început să se deterioreze constant de la 9 ianuarie 2002 cînd a fost declanşat în regim non-stop un meeting de protest împotriva politicilor promovate de partidul comuniştilor de guvernămînt. Un şir de organizaţii obşteşti au lansat declaraţii de protest împotriva introducerii obligatorii a studierii limbii ruse în clasele primare fără vreo pregătire a materialelor didactice şi studierii opiniei părinţilor, de înlocuire a cursului de “Istorie a Românilor” cu “Istoria Moldovei”, instaurarea cenzurii la posturile naţionale de radio şi TV etc.
Pe la mijlocul lunii februarie cifra participanţilor la meetinguri a ajuns să varieze zilnic între 10 000 — 30 000 de persoane. Protestatarii conduşi de liderii Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD) au schimbat treptat revendicările, transformînd acţiunile de protest într-o mişcare împotriva autorităţilor comuniste a căror demise in corpore o cer care ulterior să fie urmată de alegeri generale.
Meeting-urile zilnice din Chişinău se desfăşoară în paralel cu un alt conflict generat de rezultatele controlul efectuat de către Curtea de Conturi a RM a administraţiei Autonomiei Gagauz-Yeri. În rezultatul controlului Adunarea Populară a Gagauz Yeri s-a scindat şi a pornit procedura de demisie prin referendum a başcanului, Dumitru Croitor. Astfel la sudul RM se desfăşoară un conflict politic foarte grav care poate degenera în unul etnic. Autorităţile găgăuze ar dori să lase impresia că nu e vorba despre depistarea delapidărilor de fonduri publice, ci de fapt se desfăşoară o luptă a administraţiei autonomiei găgăuze cu puterea centrală de la Chişinău care doreşte să ştirbească din cuceririle naţionale ale găgăuzilor.
Autorităţile comuniste au ajuns şi la grave conflicte cu ţările vecine România şi Ucraina cărora li se incriminează amestecul în treburile interne şi respectiv susţinerea contrabadei mărfurilor din Transnistria care nu doreşte să se conformeze noilor reguli vamale ale RM.
Într-o astfel de situaţie desfăşurarea alegerilor locale anticipate putea duce la rezultate imprevizibile, de aceea, hotărîrea CC pare a servi drept una foarte elegantă pentru a renunţa la alegerile locale fără ca partidul de guvernămînt să-şi piardă definitiv imaginea. Dimpotrivă, preşedintele Voronin a declarat că va apără ordinea constituţională din ţară. Este adevărat că consilierul principal al preşedintelui a anticipat puţin evenimentele pentru a da vina pe majoritatea parlamentară şi pe Guvern pentru criza politică acută.
Pe de altă parte, PPCD poate jubila o primă victorie, dar în situaţia renunţării la alegerile anticipate va trebui să modifice cumva mesajul. Este greu de presupus că PPCD va renunţa la ofensiva sa strategică împotriva autorităţilor comuniste. Totuşi, autorităţile vor putea invoca că renunţind la desfăşurarea alegerilor locale s-au conformat unor norme interne şi internaţionale şi astfel au demonstrat cum pot şi dezamorsate tensiunile politice. Ele vor insista ca PPCD să procedeze la fel, renunţînd la meeting-urile de protest pe care le califică ilegale. De aceea, modalitatea desfăşurării de mai departe a evenimentelor politice rămîne incertă. Deja se profilează foarte clar dorinţa autorităţilor comuniste de a organiza un referendum în cadrul căruia cetăţenilor li se va propune să pronunţe asupra întregului spectru de probleme care au generat criza. Este foarte puţin probabil ca acesta variantă să fie salutată de către protestatari.