Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Relaţiile putere — opoziţie după 3 luni de proteste
|
|
Şirul de evenimente ce s-au produs săptămîna trecută anunţă intrarea relaţiilor putere — opoziţie într-o nouă fază. După mai bine de 3 luni de proteste ale opoziţiei, pe de o parte, şi a ameninţărilor la adresa protestatarilor, pe de altă parte, liderii partidului de guvernămînt şi cei ai opoziţiei protestatoare în frunte cu Iurie Roşca, cît şi ale celei constructiv-conciliante conduse de către Dumitru Braghiş, au decis să înceapă un dialog.
După toate aparenţele, trecerea de la confruntare la dialog a fost motivată de două evenimente majore. Este vorba, în primul rînd, de participarea liderilor celor trei fracţiuni parlamentare de la Chişinău la întrunirea de la Strasbourg, organizată la invitaţia Secretarului General al Consiliului Europei, Walter Shwimmer, pentru a identifica caile de depăşire a crizei. În al doilea rînd, săptămîna trecută au fost date publicităţii rezultatele sondajului de opinie realizat la comanda Institutului de Politici Publice. Din sondaj se vede foarte clar că opoziţia creştin democrată, în pofida faptului că este principala producătoare de evenimente politice din RM, îşi menţine constant ratingul stabilit cu mai mulţi ani în urmă. Pe de altă parte, în conformitate cu rezultatele aceluiaşi sondaj, rating-ul Partidului comuniştilor a cunoscut o creştere dramatică, ajungînd pînă la ameţitorul nivel ce depăşeşte cifra de 70%. Aşa numitul “centru politic”, deşi înglobează peste 20 de formaţiuni, practic este absent în topul de preferinţe ale electoratului moldovenesc. Cea mai puternică formaţiune centristă — Alianţa Social Democrată, condusă de fostul premier, Dumitru Braghiş, este creditată cu simpatiile doar a 3% din cetăţeni. Evident, în asemenea condiţii centriştilor nu le rămîne altceva decît să-şi propună serviciile de mediatori celorlalte două formaţiuni ale căror comportament determină situaţia politică din ţără.
Ambele evenimente, întîlnirea de la Strasbourg şi publicarea rezultatelor sondajului, au avut un impact hotărîtor asupra schimbării comportamentului liderilor fracţiunilor parlamentare. Liderul fracţiunii comuniste, Victor Stepaniuc, a trebuit să recunoască în faţa ziariştilor că după victoria în alegerile din anul trecut, formaţiunea din care face parte a avut un comportament ce aminteşte eleganţa mişcărilor unui elefant aflat într-o prăvălie cu porţelan. Stepaniuc şi-a asumat voluntar rolul de elev corigent, care cu ochii lăsaţi în pîmînt promite să înveţe regulile unei bune conduite politice. În acest sens, n-a rămas neobservat faptul că în ultimele două săptămîni, comuniştii au dat dovadă de exces de zel. Ei au asigurat opoziţia că-i vor oferi acces la televizunea şi radioul naţional şi că vor modifica procedura de retragere a imunităţii membrilor parlamentului. În plus, ei au trimis spre avizare Consiliului Europei un şir de acte normative adoptate recent, fără ca acest lucru să fi fost solicitat.
Pe de altă parte, liderul creştin democraţilor, Iurie Roşca, a schimbat accentele trecînd de la cerinţele demisiei în bloc şi organizarea unor alegeri parlamentare anticipate la oferirea unor lecţii publice de democraţie adresate comuniştilor. Liderul PPCD, a reiterat în faţa ziariştilor şi a camerelor de luat vederi şirul de acte abuzive la adresa democraţiei comise de către conducerea comunistă — dreptul la libertatea conştiinţei, instaurarea cenzurii, suprimarea independenţei puterii juridice şi a administraţiei publice locale. El a lăsat să se înţeleagă că o democraţie nu se poate baza pe bunăvoinţa guvernaţilor care promit să nu mai comită abuzuri, ci pe un sistem de legi menit să facă imposibil în principiu comportamentul abuziv al puterii. În acest sens, el a afirmat că puterea juridică din RM este practic aservită de către putere şi , de aceea, a fost nevoit să se adreseze Curţii Europene pentru Drepturile Omului pentru a contesta hotărîrea Curţii Supreme de Justiţie privind ilegalitatea manifestaţiilor de protest. Astfel, concluzia liderului creştin democrat este că sistarea acţiunilor de protest este inoportună pînă la eliminarea factorilor care i-a făcut pe oameni să iasă în stradă. Deci, duelul politic în care creştin democraţii se vor afla în ofensivă, iar puterea comunistă se va apăra urmează să continue.
Fără îndoială criza politică din ultimele 3 luni lasă impresia că RM este un sistem entropic, al cărui stare normală nu poate fi alta decît un anumit grad de haos politic. Din fericire acest sistem entropic este disipativ, influenţa factorilor externi fiind determinantă. În acest sens, sesiunea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, programată pentru ziua de 24 aprilie la care urmează să ia în dezbatere problema funcţionarii instituţiilor democratice din RM, va influenţa în mod hotărîtor relaţiile: putere — opoziţie. În plus, în pofida faptului că rezultatele ultimul sondaj de opinie sunt favorabile comuniştilor moldoveni, evenimente din Rusia şi Ucraina, ţări în care partidele comuniste au suferit recent lovituri năucitoare, arată că în pînzele corabiei comuniste moldoveneşti, care se ţine bine la suprafaţă, suflă vînturi care-i depărtează de orizonturile cu contururi roşii.
Pe de altă parte oficiali ai instituţiilor financiare internaţionale care-au vizitat recent RM au lăsat să se înţeleagă că instituţiile respective ar putea redeschide în vara acestui an creditarea RM, lucru care ar deschide calea spre reeşalonarea sau chiar anularea unei părţi a datoriei externe. Astfel, “Titanicul” comunist ar putea evita întîlnirea cu aisbergul al cărui nume este — defolt. Pentru aceasta este nevoie ca acel curs de navigaţie care a fost întocmit în baza programului partidului, adoptat la 22 aprilie anul trecut, exact un an în urmă, să fie schimbat cu unul al căror coordonate se fixează după recomandările Consiliului Europei şi altor instituţii internaţionale specializate.