Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Iniţierea referendumului privind schimbarea sistemului electoral
|
|
Confruntarea politică din ultimele 3 luni şi jumătate dintre guvernarea comunistă şi opoziţia creştin-democrată a atins gradul după care poate urma doar onorarea promisiunilor de a traduce în viaţă rezoluţiile Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. În caz contrar, atît puterea, cît şi opoziţia riscă foarte mult. Liderul PPCD, Iurie Roşca, în adresarea sa către protestatarii din orăşelul liber, a declarat că manifestaţiile vor fi sistate imediat după ce va întocmi împreună cu liderul fracţiunii comuniste, Victor Stepaniuc, agenda traducerii în viaţă a rezoluţiilor adoptate la Strasbourg.
S-ar părea că este foarte aproape soluţionarea unei crize politice din care atît opoziţia, cît şi puterea pretind că au ieşit învingătore. Într-adevăr, creştin-democraţii au obţinut asumarea de către putere a obligaţiilor de a traduce în viaţă obiective pe care opoziţia le urmăreşte de mai multă vreme. Guvernarea comunistă, la rîndul ei, iese din acest conflict mai consolidată, cu un rating extrem de înalt şi cu o scuză plauzibilă în faţă adepţilor săi pentru că nu va putea implementa un şir de promisiuni electorale scandaloase. Imaginea opoziţiei constructive şi a celei extraparlamentare rămîne foarte palidă în această situaţie.
Totuşi există toate semnele că la orizont se prefigurează contururile unei noi confruntări în care partidul de guvernămînt va combate iniţiativa aşa-numitei opoziţii constructive conduse de fostul prim-ministru, Dumitru Braghiş, lider al Alianţei Social Democrate. Săptămîna trecută Comisia Electorală Centrală a înregistrat grupul de iniţiativă, format din 608 persoane, care îşi propune desfăşurarea în toamna acestui an a unui referendum legislativ privind introducerea unui nou sistem electoral pentru alegerea parlamentului şi a consiliilor judeţene. Liderii grupului de iniţiativă propun alegerea a 50% din parlamentari în circumscripţia naţională pe liste de partid, iar celelalte 50% — în circumscripţii cu un singur mandat. Pentru alegerea consilierilor judeţeni se propune utilizarea sistemului majoritar.
Pînă la mijlocul lunii iulie membrii grupului de iniţiativă urmează să colecteze 200 000 de semnături, valabilitatea cărora va trebui confirmată de către CEC. Abia apoi Parlamentul va decide asupra declarării sau nedeclarării desfăşurării referendumului în toamna acestui an.
Acum este important să se înţeleagă care sînt motivele lansării acestei iniţiative. Fără îndoială, liderii grupului de iniţiativă ar putea aduce un şir de argumente în favoare necesităţii schimbării actualului sistem electoral.
Argumentele sînt legate, în primul rînd, de faptul că sistemul listelor închise de partid, formate de către lideri, după criterii nu tocmai bine definite şi transparente, favorizează corupţia liderilor şi provoacă scandaluri şi scindări ale partidelor. În al doilea rînd, sondajele arată foarte clar că majoritatea absolută a cetăţenilor dezaprobă actualul sistem electoral proporţional, din cauza faptului că el neglijează necesitatea stabilirii unei relaţii stînse între alegători şi deputaţi. Un alt neajuns al actualului sistem este faptul că în Parlamentul ţării sunt reprezentate în proporţie de aproximativ 70 la sută elitele partinice din capitală. În sfîrşit, după trei campanii parlamentare desfăşurate în baza sistemului proporţional nu s-a ajuns la constituirea unui sistem de partide puternice, iar jocurile permanente cu mărirea pragului electoral au avut efectul prăbuşirii centrului politic. Este evident că mărirea abuzivă a pragului electoral anihilează efectele reprezentării proporţionale, producînd o distorsiune în urma căreia, de exemplu, la ultimele alegeri Partidul Comuniştilor a obţinut suplimentar la cele 50 de mandate încă 20, ceea ce este mai mult decît numărul total de mandate obţinut de Alianţa Braghiş, cea de a două fracţiune parlamentară după mărime.
În plus, liderii grupului de iniţiativă pot invoca sfatul scriitorului Ion Druţă, pe care preşedintele Voronin i la cerut în scrisoarea sa deschisă din 17 ianuarie. Ion Druţă i-a răspuns preşedintelui Voronin tocmai peste 2 luni, recomandîndu-i, printre altele, să schimbe şi sistemul electoral. Se crede că presa guvernamentală a dat publicităţii scrisoarea lui Druţă doar pentru a voala dezamăgirea preşedintelui şi a evita publicarea ei mai devreme de către alte ziare. În orice caz, de la publicarea răspunsului lui Druţă nu s-a mai auzit nimic despre intenţiile de colaborare de mai departe. Acum opoziţia constructivă este în drept să-l întrebe pe preşedintele ţării — la ce bun se adresează unui om pe care-l consideră “meşter la pus temelii şi ridica acoperişuri”, dacă apoi ignorează sfaturile acestuia?
Că este aşa ne-o demonstrează ziarul “Comunistul” care a început să critice iniţiativa privind iniţierea referendumului. Pe lîngă învinuirile la adresa iniţiatorilor referendumului că aceştia ar fi dispuşi să cumpere semnăturile cetăţenilor în favoarea desfăşurării lui, sînt aduse şi argumente care arată că o schimbare a sistemului electoral ar putea avea efecte similare cu cele ce s-au produs la recentele alegeri parlamentare din Ucraina. În această ţară opţiunea politică a electoratului la nivel naţional, în favoarea blocului lui Victor Iuşcenko, a fost anihilată de administraţia preşedintelui Kucima, care se presupune că a folosit pîrghiile administrative pentru a-i determina pe aleşii în circumscripţiile uninominale să adere la fracţiunea proprezidenţială care la nivel naţional a primit o susţinere foarte modestă, fiind doar pe locul trei.
Este interesant că iniţiativa schimbării sistemului electoral nu-i convine nici opoziţiei creştin democrate. În ultimii 8 ani PPCD a avut un rating constant de aproximativ 7–10%. Statisticile arată că este problematică obţinerea unor majorităţi, chiar şi relative, de către candidaţii creştin democraţi în circumscripţii uninominale, deci o eventuală introducere a sistemului mixt ar putea reduce substanţial performanţele parlamentare ale creştin-democraţilor.