Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Pregătiri pentru alegerile locale din luna mai 2003
|
|
În prima decadă a luni iunie s-a produs un şir de evenimente care indică foarte clar că principalele forţe politice din ţară au început pregătirea pentru alegerile locale ordinare care urmează să se desfăşoare peste aproximativ un an, în luna mai 2003. De fapt, ar fi mai corect să se afirme că au reluat pregătirile pentru alegerile locale întrerupte de decizia Curţii Constituţionale, care a declarat desfăşurarea alegerilor locale anticipate programate pentru 7 aprilie 2002 drept o acţiune neconstituţională.
Există mai multe motive care presează principalele forţe politice moldoveneşti să înceapă pregătirile pentru cel de al treilea ciclu electoral local (după declararea independenţei Republicii Moldova la 27 august 1991 alegeri au fost desfăşurate alegeri locale la 16 aprilie 1995 şi 23 mai 1999). În 1995 şi 1999 alegerile locale s-au desfăşurat peste un an după alegerile parlamentare şi rezultatele lor doar confirmau rezultatele alegerilor parlamentare, neavînd vreo relevanţă politică semnificativă. Din acest punct de vedere preconizatele alegeri locale din luna mai 2003 se deosebesc în mod substanţial. Acest lucru s-a văzut în luna februarie 2002, cînd a demarat campania pentru alegerile locale anticipate programate pentru 7 aprilie 2002. Alegerile locale anticipate au fost anulate în baza unei hotărîri a Curţii Constituţionale care calificat scurtarea mandatelor aleşilor locali drept o acţiune neconstituţională. Totuşi, startul fals al alegerilor locale din februarie 2002 a scos în evidenţă cîteva tendinţe care, după toate probabilităţile se vor păstra pînă în 2003.
În primul rînd, s-a văzut că în disputa electorală se vor angaja patru protagonişti majori. Este vorba despre (de la stînga spre dreapta): Partidul Comuniştilor (PC), Alianţa Social Democrată (ASD) şi Alianţa Independenţilor (AI), Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD). După toate probabilităţile aceste formaţiuni vor rămîne principalele centre de atracţie pentru celelalte 25 de formaţiuni politice înregistrate de Ministerul Justiţiei. Sigur, multe din ele se vor lansa în campania electorală pe cont propriu doar pentru a-şi verifica raiting-ul electoral. În al doilea rînd, startul fals al campaniei electorale din februarie 2002 a scos în evidenţă că metodele de luptă electorală vor rămîne aceleaşi: ponegrirea principalilor concurenţi prin lansarea şi tirajarea materialelor compromiţătoare şi utilizarea de către partidul de guvernămînt a resurselor administrative. În sfîrşit, există toate semnele că confruntarea politică dintre PC şi PPCD, care a început în ianuarie 2002 şi a durat 4 luni de zile, va continua pînă la alegerile locale din 2003.
PC a lansat la recenta plenară iniţiativa modernizării partidului. Unul dintre principalele scopuri ale acestei iniţiative este de a atrage de partea PC personalităţi din diverse domenii pentru a depăşi “lipsa de cadre” şi pentru a face imaginea PC atractivă în campania pentru alegerile locale. În al doilea rînd, a fost lansată idea numirii unor sub-prefecţi în centrele raionale care urmează a fi constituite în conformitate cu intenţiile partidului de guvernămînt de a revizui organiozarea administrativă a teritoriului. În opinia experţilor locali sub-prefecţii acre urmează să fie numiţi ar trebui să fie exact cei care ar avea sarcina de pune în funcţiune “resursele administrative” ale partidului de guvernămînt. În al treilea rînd, iniţiativa prim-ministru, Vasile Tarlev, de a interzice folosirea sintagmei “limba română” vine exact în albia electorală tradiţională care divizează electoratul moldovenesc în două tabere antagoniste.
Conducerea comunistă a ţării poate doar deplînge faptul că nu au reuşit să desfăşoare alegerile locale anticipate la 7 aprilie 2002. Înainte de alegerile locale ordinare din luna mai 2003 ea va trebuie să facă faţă unor grave probleme economice şi financiare. Este vorba despre achitarea în anul curent a unei părţi din datoria externă a Republicii Moldova care echivalează cu aproximativ cu 2/3 din bugetul de stat. Acest lucru urmează să se producă pe fundalul unei situaţii ce se caracterizează prin blocarea creditării externe şi a lipsei veniturilor preconizate de a fi obţinute de pe urma privatizării proprietăţii de stat. În al doilea rînd, au fost blocate exporturile moldoveneşti de zahăr în Ucraina şi a produselor animaliere în România. Pe lîngă pierderile financiare pe care RM urmează să le suporte de pe urma acestui blocaj, de asemenea, este supusă unui erozii politice politica guvernului comunist cu privire la susţinerea “producătorilor locali”. În sfîrşit, iniţiativa privind interzicerea utilizării sintagmei “limba română” poate fi speculată cu succes doar în arealul rural. În municipiul Chişinău care este miza cea mare a alegerilor locale acest lucru poate avea efecte inverse.
Se poate afirma că ASD, condusă de fostul prim-ministru Dumitru Braghiş, a început pregătirile pentru campania alegerilor locale odată cu lansarea iniţiativelor privind instituirea “mesei rotunde cu caracter permanent” pentru promovarea unui dialog politic al opoziţiei cu puterea în luna aprilie după ce Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a adoptat rezoluţia cu privire la funcţionarea instituţiilor democratice în RM. O altă acţiune a ASD care se înscrie într-o campanie propagandistică de proporţii este iniţierea colectării semnăturilor a 200.000 de alegători (aproximativ 10% din alegătorii înregistraţi) pentru desfăşurarea referendumului legislativ privind schimbarea actualului sistem electoral proporţional deplin într-un sistem paralele (50% de deputaţi să fie aleşi în baza listelor de partid, iar alţii 50% — în circumscripţii uninominale). Ambele iniţiative au atras în orbita ASD un şir de partide mai mici, fapt ce poate fi interpretat că ASD devine un centru de coagulare pentru partidele politice de centru-stînga şi centru-dreapta care dezaprobă, deopotrivă, politica atît a PC, cît şi cea a principalului său oponent PPCD.
Şi Alianţa Independenţilor condusă de către primarul de Chişinău, Serafim Urechean, s-a manifestat la începutul lunii iunie a.c. Liderul AI a participat în calitatea sa de preşedinte al Federaţiei Puterilor Locale şi Regionale din Republica Moldova la şedinţa Congresului Puterilor Locale şi Regionale (CPLR) al Consiliului Europei (CE) de la Strasbourg unde a fost examinat raportul cu privire la situaţia din RM.Calitatea de lider al Federaţiei îi oferă lui Serafim Urechean posibilitatea de deţine poziţia cheie în procesul de monitorizare a stării democraţiei locale în RM care urmează să fie discutată la Strasbourg în luna noiembrie a.c. Această poziţie ar putea să-i ofere AI posibilitatea de a atrage de partea sa alte partide politice pentru formarea unei alianţe electorale în campania din 2003. Pe de altă parte, există toate semnele că ASD este pe cale să întreacă AI. Problema este că în luna februarie a.c. în cadrul campaniei anulate AI a reuşit să atragă de partea sa 10 formaţiuni politice, însă interesul manifestat de către liderul AI doar pentru realegerea sa în calitate de primar al capitalei a facut că majoritatea aliaţilor din februarie să se deziluzioneze, preferînd în prezent o gravitaţie în jurul ASD. De asemenea, atacurile şi învinuirile de implicare în acte de corupţie la adresa lui Serafim Urechean din presa guvernamentală şi din cea controlată de PC şi PPCD arată că el este o ţintă foarte comodă.
PPCD, ca de obicei, a realizat săptămînă trecută o mişcare politică originală. În cadrul conferinţei municipale Chişinău delegaţii PPCD l-au ales pe vice-preşedintele PPCD, Vlad Cubreacov, în calitate de preşedinte al filialei municipale. Scopul acestei mişcări este de al face pe Vlad Cubreacov candidat la funcţia de primar al municipiului Chişinău şi cap de listă pentru alegerile Consiliului municipal. În ultima vreme PPCD se află în ascensiune, lucru atestat în cadrul alegerilor parlamentare din 2001. După manifestaţiile de protest organizate de către PPCD împotriva guvernanţilor şi răpirea misterioasă a vice-preşedintelui PPCD, Vlad Cubreacov, acesta a devenit o personalitatea simbolică pe scena politică moldovenească. În condiţiile în care crima legată de sechestrarea lui Cubreacov timp de două luni rămâne nedescoperită de către organele abilitate interesul şi agitaţia în jurul aceste figuri va rămîne extrem de înalt, lucru extrem de important într-o campanie electorală.
Este interesant că şansele lui Cubreacov sunt destul de înalte. După toate probabilităţile el poate aspira la trecerea în cel de al doilea tur de scrutin. În condiţiile în care actualul primar este atacat fără scrupule de către oponenţii săi din dreapta şi stingă, iar suportul nelimitat al mass mediei de stat nu mai este de partea sa după cum fusese în campania din 1999 raitingul acestui va scădea inevitabil, lucru atesta deja de sondajele de opinie.
Nici comuniştii nu se pot aştepta la creşterea raitingului candidatului pe care îl vor promova. Argumentele de ordin economic şi social, crizele politice şi în relaţiile cu ţările vecine, deruta în orientările ideologice, scandalurile de corupţie etc. pot contribui la diminuarea raiting-ului candidatului PC, care încă trebuie identificat în condiţiile în care PC recunoaşte în public că are mari dificultăţi cu identificarea cadrelor competente. Sigur, PC ar putea promova un candidat independent, dar această soluţie poate avea efecte imprevizibile.
Aşadar, PPCD are toate şansele că figura lui Vlad Cubreacov să atragă voturi suplimentare la cele 12% tradiţionale pe care această formaţiune le obţine în municipiul Chişinău. În situaţia în care candidatul PPCD va ieşi în cel de al doilea tur, PPCD va putea lansa un apel către cetăţeni de a alege între “democraţia creştin-democrată şi autoritarismul comunist” sau “între un candidat cu mîinile curate şi …”. A doua variantă este puţin probabilă, dar nu mai puţin probabilă decît ieşirea candidatului PPCD în cel de al doilea tur. Ce ar putea să opună liderii celorlalte vreo 25 de partide democratice unui astfel de apel? Nimic! Ele vor trebui să devină de nevoie aliate ale PPCD. Dacă luăm în consideraţie că alegerile locale vor fi de această dată un test de încredere pentru guvernarea comunistă şi un preludiu pentru alegerile parlamentare din 2005 consecinţele unei victorii ale candidatului PPCD pot fi extrem de semnificative, mai ales raiting-ul PC în municipiul Chişinău este de aproximativ 43%.