Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Efectele activităţii Mesei Rotunde cu Statut Permanent
|
|
Deşi, din start, a existat mult scepticism şi chiar bănuieli în ceea ce priveşte funcţionarea Mesei Rotunde cu Statut Permanent (MRSP), se poate afirma că ultima şedinţă a reprezentanţilor partidelor politice din Republica Moldova (RM) în cadrul MRSP a avut un efect de rezonanţă. Acest lucru ar putea face clasa politică moldovenească să reconsidere utilitatea acestui mecanism recomandat de către Consiliul Europei pentru iniţierea şi menţinerea dialogului partidelor de opoziţie cu autorităţile comuniste după declanşarea crizei politice de la începutul anului curent.
Într-adevăr, iniţial un şir de observatori şi lideri politici s-au referit în termeni negativi vis-a-vis de lucrările MRSP. Astfel, liderul Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD), Iurie Roşca, a lăsat să se înţeleagă că consideră MRSP a fi o găselniţă a liderului Alianţei Social Democrate (ASD), Dumitru Braghiş, pentru încropirea unei alianţe politice în vedere viitoarelor alegeri. În acest sens merită menţionat faptul că printre susţinătorii cei mai aprigi ai MRSP afară de ASD se numără şi reprezentanţii Partidului Liberal (PL), care au găzduit o perioadă îndelungată lucrările MRSP. Alţi politicieni printre care s-au evidenţiat mai ales liderii Partidului Social Democrat (PSD) şi cei a Partidului Social Liberal (PSL) au lăsat să se înţeleagă, la rîndul lor, că MRSP este o “iniţiativă lipsită de perspectivă”, iar discuţiile din cadrul MRSP sînt de o eficienţa scăzută, asemănîndu-se mai mult cu dezbaterile din cadrul unor seminare organizate pe diverse teme, sau cu un club de discuţii fără urmărirea unor efecte politice imediate. Această atitudine critică faţă de MRSP se bază, în primul rînd, pe faptul că reprezentanţii Partidului Comuniştilor (PC) de guvernămînt şi cei din PPCD, considerat drept principalul partid care se opune activ actualei guvernări, au ignorat în mod ostentativ lucrările MRSP. Din acest punct de vedere se poate afirma în linii mari că atitudinile critice faţă de MRSP erau justificate. Este curios însă că după o anumită perioadă de timp lucrările MRSP au început să fie frecventate de către reprezentanţii PPCD, în timp ce reprezentanţii PC au continuat să ignoreze MRSP. S-ar putea spune că după publicarea proiectului de Acord privind federalizarea Moldovei PPCD chiar a preluat într-un fel iniţiativa în cadrul MRSP şi a organizat cîteva şedinţe la sediul partidului. După toate aparenţele schimbarea de atitudine a PPCD faţă de MRSP se poate explica prin faptul că partidul de guvernămînt a îndeplinit în mod formal o parte din recomandările inserate în Rezoluţia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE).
Recentele acţiunile ale PPCD scot în evidenţă faptul că acest partid doreşte să-şi păstrezi şi în continuare rolul de “principală forţă de opoziţie şi de principal producător de evenimente politice de rezonanţă” prin reluarea manifestaţiilor publice de protest. Este însă evident că liderii PPCD iau în consideraţie şi faptul că o posibilă diminuare a intensităţii protestelor şi a criticilor adresate guvernanţilor poate fi suplinită prin lărgirea spectrului politic al partidelor în numele cărora sînt formulate critici. Acest lucru este important mai ales în preajma vizitei de documentare a raportorilor APCE pentru RM care urmează să aibă loc la mijlocul lunii septembrie. Tocmai din acest punct de vedere mecanismul MRSP se arată drept un instrument politic perfect. Lucrul acesta a fost înţeles şi de către liderii PC, care au încercat după expresia liderului ASD Dumitru Braghiş “să dezbine partidele participante la MRSP, sugerîndu-le să adopte o poziţie comună în ceea ce priveşte atitudinea faţă de proiectul de federalizare a RM”. Or, era clar de la bun început că partidele participante la MRSP formează cel puţin trei grupări cu atitudini diferite faţă de proiectul de federalizare a RM: de la respingerea categorică pînă la acceptarea necritică a proiectului.
Deşi calculele liderilor PC în ceea ce priveşte atitudinea participanţilor la MRSP au fost corecte, totuşi MRSP nu s-a prăbuşit după refuzul unor partide participante să semneze declaraţia referitoare la federalizarea RM. Dimpotrivă, ultima şedinţă a MRSP din 4 septembrie a.c. a culminat cu adoptarea unui “Memoriu cu privire la executarea de către guvernanţi a Rezoluţiei APCE”, document susţinut de cele mai importante partide politice de opoziţie şi care urmează a fi prezentat raportorilor APCE pentru RM. Este curios că indrotucerea în agenda MRSP a discutării Memoriului a contribuit la mobilizarea liderilor PC, care şi-au trimis reprezentantul la ultima şedinţă a MRSP. Astfel, reprezentantul PC a dorit să scoată în evidenţă faptul că in conformitate cu recomandările APCE, au fost adoptate modificări la Legea cu privire la statutul deputatului, prin care au fost extinse drepturile opoziţiei, la Regulamentul Parlamentului, la Legea cu privire la activitatea Guvernului etc. Participanţii la MRSP au luat în consideraţie aceste argumente şi chiar au dat dovadă de indulgenţă faţă de rugămintea reprezentantului PC de a exclude din textul documentului sintagma referitoare la “stoparea ofensivei comuniste asupra statului de drept şi libertăţilor fundamentale ale omului”. Totuşi tonalitatea documentului adoptat a fost destul de dură, punînd în evidenţă faptul că “partidul de guvernămînt nu a realizat deîat o singură prevedere a setului de recomandări înaintate autoritătilor de la Chişinau de către APCE, si anume, înregistrarea Mitropoliei Basarabiei”. În rest, participanţii la MRSP au constatat că deciziile adoptate de partidul de guvernamînt în vederea realizării recomandărilor APCE sînt o banală simulare, mai ales în ceea ce priveşte transformarea Companii de Stat “Teleradio-Moldova” într-o instituţie publică, stoparea procesului de lichidare a autonomiei locale, independenta sistemului judecătoresc, menţinerea moratoriului asupra problemelor lingvistice şi istorice.
Astfel, Memoriul adoptat la ultima şedinţă a MRSP ar putea fi primul document care ar scoate în evidenţă utilitatea acestui mecanism, lucru ce ar putea servi drept temei pentru reconsiderarea regulamentului de lucru în vederea eficientizării lui. Pe de altă parte, pare a fi evident că MRSP nu poate fi un instrument universal pentru soluţionarea problemelor şi coalizarea forţelor politice, ci doar un instrument pentru consultaţii politice şi dialog între putere şi opoziţie. De fapt, anume acest rol a şi fost prevăzut iniţial pentru MRSP.