Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Priorităţile forţelor politice moldoveneşti
|
|
Săptămîna curentă deputaţii îşi reiau activitatea în comisiile parlamentare. Liderii fracţiunilor parlamentare şi-au expus deja punctele de vedere asupra priorităţilor pe care şi le-au trasat. După toate probabilităţile, opoziţia va continua să folosească pe deplin greşelile comise de guvernaţi pentru a-i ţine pe aceştia sub presiunea monitorizării internaţionale.
Pe de altă parte, lideri partidului de guvernămînt anunţă că preocupările lor ţin, în primul rînd, de promovarea unor proiecte cu caracter social. Aceste proiecte au şi menirea să atenueze efectele abaterii partidului de guvernămînt de la promisiunile electorale şi de la scopurile programatice. Astfel, preşedintele Vladimir Voronin s-a referit în cadrul recentului congres de constituire a Camerei de Comerţ şi Industrie la necesitatea liberalizării economiei şi reducerii reglementării excesive a activităţii economice de către structurile statale. Declaraţii de acest gen, cu un vădit accent liberal, s-au făcut şi acum un an, de aceea, nu mai miră pe nimeni. După ce au fost convinşi de către emisarii organismelor finanţatoare internaţionale, liderii comunişti s-au putut convinge cît de benefică poate fi pentru RM cooperarea cu FMI şi Banca Mondială. Deblocarea finanţării externe şi perspectiva restructurării datoriilor faţă de ţările membre ale Clubului de la Paris o dată cu adoptarea “Strategiei privind reducerea sărăciei” se plăteşte după toate aparenţele cu abaterea de la principiile comuniste. Tocmai de aceea, se pare, a fost lansată iniţiativa referitoare la modernizarea partidului de guvernămînt.
Modernizarea presupune anumite riscuri legate de o posibilă percepţie negativă atît din partea membrilor ordinari de partid, cît şi din partea alegătorilor PC. Dar succesul modernizării poate fi asigurat cu ajutorul pîrghiilor administrative şi a celor financiare. În acest sens partidul de guvernămînt a reuşit în ultimul an să ia sub control toate funcţiile cele mai importante din instituţiile statului, inclusiv justiţia, promovînd o politică de cadre bazată pe principiul loialităţii. În al doilea rînd, scandalurile cu caracter economic au arătat că se întreprind eforturi pentru ca toate afacerile profitabile din RM să treacă, de asemenea, sub controlul persoanelor loiale guvernanţilor. Nu prezintă pericol nici privatizarea proprietăţii de stat, o dată ce unităţile economice devin proprietate a firmelor din Rusia care este principalul partener strategic al RM. Ultimul caz legat de privatizarea companiei “Moldtelecom” este edificator în acest sens. În definitiv, aceasta este chiar o condiţie necesară pentru asigurarea sprijinului guvernanţilor moldoveni din partea elitelor politice din Rusia, care nu ascund că îşi doresc un control asupra sateliţilor din cadrul CSI cu ajutorul pîrghiilor economice. Că este aşa ne-o demonstrează deteriorarea relaţiilor dintre Rusia şi Belarus, la baza căreia a stat, inclusiv şi nemulţumirea reprezentanţilor businessului din Rusia faţă de politica economică, în domeniul privatizării şi asigurarea investiţiilor străine. Astfel, pentru liderii moldoveni eufemismul “parteneriat strategic” relevă o politică axată pe urmarea necondiţionată a traiectoriei propuse de Rusia. Este o politică simplă dar, deocamdată, extrem de eficientă. Numai că alegerea de către Rusia a căii capitaliste de dezvoltare impune, iarăşi, necesitatea modernizării de urgenţă a partidului comuniştilor. În caz contrar, în RM există suficiente forţe politice care agreează atît parteneriatul strategic cu Rusia, cît şi capitalismul, şi sînt gata să substituie PC la guvernare.
Totuşi nostalgiile comuniste ale cetăţenilor moldoveni nu sînt de ignorat. Din aceste considerente, anumite ritualuri din care face parte şi recenta vizită a delegaţiei moldoveneşti în frunte cu preşedintele Parlamentului, doamna Eugenia Ostapciuc, în China, par a fi absolut necesare. Pentru autorităţile moldoveneşti, exemplul Chinei care reuşeşte să îmbine controlul comunist asupra vieţii politice cu dezvoltarea economică pe principii capitaliste este edificator şi, probabil, menit să demonstreze că abaterile de la comunism nu reprezintă o expresie a voluntarismului, ci o inspirare dintr-o experienţă pozitivă.
În plus, vedem că abaterile de la principiile comuniste sînt însoţite de o abilă campanie propagandistică privind protecţia socială a categoriilor de cetăţeni acţiunile cărora produc efecte politice de rezonanţă: studenţii care protestează activ şi oamenii de vîrstă înaintată care votează activ. Iniţiativele privind mărirea de două ori a burselor studenţeşti şi indexarea depunerilor băneşti pierdute la începutul deceniului trecut sînt un indicator în ceea ce priveşte alegerea eficientă a grupurilor-ţintă. Ca în orice campanie propagandistică autorităţile comuniste nu ezită să ascundă adevăratele motive ale devalorizării depunerilor băneşti, care s-a produs nu în urma introducerii valutei naţionale, după cum insistă, ci ca urmare a politicii liberalizării preţurilor promovate de către guvernul Rusiei condus de Egor Gaidar. De aceea, nu încape îndoială că este vorba despre nişte iniţiative populiste. Pentru dezvoltarea pe termen lung ar fi mult mai util dacă s-ar lua măsuri de ordin legislativ pentru asigurarea depunerilor băneşti ale cetăţenilor, care ar putea fi investite, contribuind astfel la revigorarea economică a ţării.
Opoziţia ar trebui să ia în consideraţie faptul că termenul de 15 ani prevăzut în iniţiativa prezidenţială pentru recuperarea depunerilor pierdute ar putea fi o aluzie la termenul cît mai intenţionează actualii lideri comunişti să se afle la putere.