Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Alegerile başcanului autonomiei Gagauz Yeri
|
|
La 6 octombrie a.c. urmează să se desfăşoare alegerile anticipate pentru funcţia de başcan (guvernator) al regiunii autonome Gagauz Yeri. După toate aparenţele campania electorală se desfăşoară într-o atmosferă de nervozitate şi suspiciune legate de posibile falsificări masive a voinţei alegătorilor din autonomie. Alegerile reprezintă, de fapt, calea de soluţionare a conflictului care s-a iscat în luna ianuarie a.c. Atunci, după un control al Curţii de Conturi, Adunarea Populară (AP) din Gagauz Yeri (GY) a iniţiat procedura de destituire a başcanului, acţiune susţinută de către preşedintele Republicii Moldova — Vladimir Voronin, care l-a acuzat în mod public pe başcanul în exerciţiu Dmitri Croitor de deturnări de fonduri publice, numindu-l hoţ. Administraţia găgăuză a respins acuzaţiile şi s-a opus desfăşurării referendumului de destituire a başcanului, fapt care a condus la divizarea membrilor AP în două grupări antagoniste. Pentru acţiunile îndreptate împotriva desfăşurării referendumului de destituire, başcanul Dmitrii Croitor şi şefului Direcţiei de Protocol şi drept al AP, Ivan Burgugji, au fost supuşi urmăririi penale. Aceştia consideră însă că iniţierea referendumului a fost o acţiune ilegală, care venea în contradicţia cu legislaţia Republicii Moldova (RM). Mai mult, ei consideră că a fost vorba despre o acţiune îndreptată spre umbrirea afacerilor dubioase ale unor membri ai AP, interesaţi de înlăturarea lui Croitor pentru a putea scăpa de întoarcerea unor datorii (echivalente cu 1/8 din bugetul anual al autonomiei) pe care le-au contractat întreprinderile pe care le conduc.
Analiştii locali consideră că aceste jocuri politice au avut drept efect paralizia puterii executive în regiune şi eşuarea implementării unor proiecte investiţionale extrem de importante pentru întreaga regiune de sud a RM. Urmărirea penală a başcanului şi a aderenţilor acestuia l-au făcut pe primul să-şi anunţe demisia în vara anului curent, aducînd criza politică din regiune în albia deznodămîntului prin alegeri anticipate, anunţate pentru ziua de 6 octombrie.
Din acest punct de vedere, am putea spune că lupta pentru funcţia de başcan se dă între reprezentantul Partidului Comuniştilor (PC) — Gheorghii Tabunşcic, pe de o parte, şi între alţi cinci candidaţi (Stepan Topal, Ilia Stamat, Mihail Formuzal, Gheorghii Burgudji şi Constantin Tauşanji), pe de altă parte, care într-un fel sau altul reprezintă opoziţia din regiune faţă de actualele autorităţi centrale comuniste. Se consideră că oponenţii lui Tabunşcic au preferat să înregistreze mai multe candidaturi pentru a nu-i permite acestuia să învingă chiar din primul tur de scrutin, urmînd ca în cel de al doilea tur să-şi unească eforturile pentru a încerca să-l învingă pe Tabunşcic. O astfel de tactică a fost aplicat în 1999 cînd croitor l-a învins pe Tabunşcic.
Se consideră că Gheroghii Tabunşcic are şanse foarte mari de a învinge în competiţia electorală mai ales datorită suportului PC. Observatorii din GY consideră că tot întregul aparat administrativ din regiune şi presa guvernamentală centrală sînt puse în serviciul staff-ului electoral al candidatului din partea PC. Deşi Tabunşcic nu este membru al PC, el a devenit în 2001 membru al Parlamentului RM pe listele PC. El a deţinut funcţia de başcan al autonomiei găgăuze în perioada 1995–1999. La actualele alegeri pentru funcţia de başcan Tabunşcic candidează în calitate de candidat independent care are susţinerea partidului de guvernămînt. În acest sens PC a decis să-i permită lui Tabunşcic să folosească pe parcursul campaniei electorale simbolul electoral al comuniştilor — secerea şi ciocanul. La adunarea în cadrul căreia Gheorghii Tabunşcic a fost înaintat în calitate de candidat la funcţia de başcan a participat şi preşedintele ţării, Vladimir Voronin care a trasat foarte clar obiectivele comuniştilor din Gagauz Yeri — victoria lui Tabunşcic chiar din primul tur de scrutin. De asemenea, preşedintele ţării li-a sugerat activiştilor comunişti ce fel de tactici electorale urmează să utilizeze pentru a obţine această victorie. Astfel, aceştia trebuie să meargă din prag în prag şi să dea ochii cu fiecare alegător pentru al convinge să voteze pentru Tabunşcic. Există semne foarte clare că activiştii comunişti au înţeles literalmente indicaţiile şefului statului, dînd dovadă de exces de zel. Rreprezentanţii Iniţiativei Civice (IC) din GY (coaliţie formată din mai multe organizaţii non-guvernamentale din regiune) afirmă că activiştii comunişti împreună cu reprezentanţii administraţiei din regiune au purces la colectarea actelor de identitate ale cetăţenilor pe motiv că ar fi vorba despre necesitatea culegerii datelor pentru un oarecare recensămînt. Există temeri că aceste acţiuni au menirea de a intimida alegătorii şi de a folosi datele pentru manipulări cu listele alegătorilor, mai cu seamă că foarte mulţi cetăţeni din autonomia GY sînt plecaţi la munci peste hotarele ţării. Drept dovadă a intenţiilor de aplicare a tehnologiilor de manipulare a opiniei publice membrii IC aduc exemplul reflectării adunării în cadrul căreia a fost înaintată candidatura lui Tabunşcic. Astfel, adunarea respectivă a fost calificată de către presa oficială de la Comrat — “Vesti Gagauzii” drept o întîlnire a activiştilor locali ai PC cu preşedintele ţării la care a fost înaintată candidatura lui Tabunşcic. Însă aceeaşi întîlnire a fost calificată de presa oficială de la Chişinău drept un “forum al societăţii civile din GY”. O altă dovadă a faptului că se pun la cale acţiuni de manipulare serveşte faptul că în conformitate cu decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) din GY buletinele de vot au fost tipărite la o tipografie privată care aparţine şefului staff-ului electoral al candidatului comunist. Observatorii din partea IC semnalează, de asemenea, că practic toate comisiile electorale au fost completate cu cadre fidele partidului de guvernămînt sau care chiar fac parte din acest partid. Acolo unde au existat dubii în ceea ce priveşte loialitatea faşă de comunişti comisiile au rămas necompletate. În opinia observatorilor din partea IC aşa-numitul “factor administrativ” a fost utilizat pe deplin de către autorităţile comuniste. O altă dovadă în acest sens serveşte modalitatea reflectării campaniei electorale în mass-media. Astfel, mass-media electronică a oferit timpi de antenă candidatului comunist în proporţie de 70%, iar presa scrisă de stat a oferit spaţii doar pentru publicare platformei electorale a candidatului comunist. În plus, desanturi de înalţi funcţionari din Chişinău au vizitat autonomia găgăuză pentru a susţine candidatura lui Tabunşcic şi a face presiuni asupra executivelor orăşeneşti şi săteşti din autonomie.
În conformitate cu sondajele de opinie efectuate în regiunea găgăuză printre candidaţi din opoziţie cele mai mari şanse de a ieşi în cel de al doilea tur de scrutin le are Stepan Topal. Topal a fost primul preşedinte al Găgăuziei (1990–1995) în perioada declarării independenţei faţă de RM în 1990. Se consideră că şansele lui Topal sînt semnificative datorită utilizării unei retorici “naţional-patriotice”. El este prezentat drept arhitect al autonomiei găgăuze care se opune planurilor comuniştilor şi al candidatului acestora de a submina însăşi existenţa autonomiei găgăuze.
Un semn bul pentru Topal este că doar cîteva zile înaintea alegerilor unul din candidaţi, Ivan Burgidji, şi-a retras candidatura în favoarea lui. De asemenea, Topal se bucură de sprijinului ex-başcanului găgăuz, Dmitri Croitor. Există păreri că criza politică în urma căreia a fost nevoit să-şi dea demisia Croitor a fost inspirată de intrigile puse la cale în primul rînd de candidatul comunist — Gheorghii Tabunşcic.
Este curios că propaganda electorală a lui Topal se bazează pe succesele guvernării lui Croitor. Astfel, este invocat faptul că în perioada cînd a guvernat acesta bugetul autonomiei găgăuze a crescut de 2 ori. Au fost achitate restanţele la salarii, care în perioada guvernării lui Tabunşci nu se plăteau ani de zile în şir, pensiile şi salariile fiind achitate cu produse alimentare deteriorate şi la preţuri exorbitante. În domeniul agriculturii Topal invocă implementarea de către Croitor a programului “Pămînt” finanţat de către USAID. Astfel s-a reuşit debarasarea de povara datoriilor şi deblocarea activităţii financiare a gospodăriilor agricole. În calitate de exemplu este adus volumul comparativ al prelucrării pămîntului în perioadele guvernării celor doi başcani. De asemenea, este menţionată activitatea investiţională impresionantă (Turcia, Italia, Rusia) din perioada guvernării lui Croitor şi oferirea noilor locuri de muncă într-o perioadă grea cînd cei mai activi cetăţeni părăsesc ţara în căutarea locurilor de muncă peste hotare etc.
Un alt candidat al opoziţiei, Mihail Formuzal, este cotat cu şanse înalte doar în oraşul Ciadîr-Lunga, al cărui primar este, şi în satele din fostul raion Ciadîr-Lunga. Formuzal este considerat o persoană cu viziuni reformatoare şi un practician care a reuşit să imprime oraşului Ciadîr-Lunga o imagine mai atractivă din punct de vedere investiţional decît cea a capitalei autonomiei gagauze — Comrat. Se consideră că existenţa unei animozităţi între elitele de la Comrat şi Ciadîr Lunga diminuează dramatic şansele electorale ale lui Formuzal.
Şi şansele electorale ale candidatului Ilia Stamat sînt evaluate destul de modest. Stamat a făcut parte din PC şi a fost chiar deputat pe listele PC în Parlamentul RM (1998–2001). El a fost exclus din fracţiunea comunistă pentru că la alegerile başcanului autonomiei din 1999 l-a susţinut în cel de al doilea tur pe Dmitri Croitor al cărui oponent era candidatul susţinut de PC — Gheorgii Tabunşcic. Se consideră că Croitor l-a numit pe Stamat în funcţia de şef al Direcţii pentru relaţii economice externe al executivului din autonomia găgăuză drept recompensă pentru acea susţinere. Odată cu demisia lui Croitor din funcţia de başcan şi Stamat a fost nevoit să-şi părăsească postul. Platforma electorală a lui Stamat se bazează pe o retorică pro-rusească, simbolul lui electoral fiind ursul. Este evident că acest simbol a fost împrumutat de la partidul puterii “Edinstvo” din Rusia, pentru a încerca exploatarea simpatiilor populaţiei locale pentru Rusia.
Deşi are imaginea unui bun administrator, primarul municipiului Cahul, Constantin Tauşanji, este cotat cu şanse minime. Observatorii locali consideră că un handicap al lui Tauşanji ar fi compromisurile pe care le-a făcut acesta pe parcursul carierii sale politice, compromisuri care denotă mai degrabă o lipsă de principialitate în probleme ce ţin de “soarta poporului găgăuz”.
În pofida faptului că observatorii locali se aşteaptă la falsificări a rezultatelor alegerilor a căror scop este de a asigura victoria candidatului comunist sau declararea alegerile drept nevalabile în cazul înfrîngerii evidente a acestuia, IC a reuşit totuşi să instruiască 70 de observatori independenţi care vor observa alegerile în cele 62 de secţii de votare. De asemenea, Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului (LADO) va plasa alţi 70 de observatori independenţi în toate secţiile de votare. Vor participa la monitorizarea alegerilor şi observatorii străini din partea Congresului Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei şi OSCE. Chiar dacă acesta este un fapt încurajator pentru candidaţii din opoziţie, totuşi există mult scepticism că misiunea observatorilor ar putea avea un impact crucial. Se consideră că falsificarea alegerilor se produce cu mult înainte de ziua votării prin utilizarea “factorului administrativ” şi intimidarea alegătorilor, lucru care le-a reu;it guvernanţilor pe deplin. Observatorii găgăuzi consideră că partidul de guvernămînt va folosi experienţa alegerilor din autonomie pentru o eventuală manipulare a alegerilor locale generale programate pentru primăvara anului viitor.