Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Regruparea forţelor politice
|
|
Săptămîna trecută s-au produs cîteva evenimente care anunţă o regrupare de forţe pe spectrul politic din Republica Moldova (RM). Astfel, un grup de 8 partide politice de orientare de stînga, printre care şi Partidul Comuniştilor (PC), s-a adresat Preşedintelui, Vladimir Voronin, cu propunerea de a găsi soluţii comune pentru “instaurarea consensului politic şi a păcii civice în societate”. S-a propus în acest sens “crearea Uniunii forţelor politice de stînga şi centru stînga”. Uniunea respectivă îşi propune să ţină cont în activitatea sa de experienţa partidelor de stînga din Europa. Scopul major al conglomeratului de stînga se presupune a fi “edificarea în RM a unui stat modern”.
Analiştii şi observatorii au calificat unirea forţelor de stînga drept un eveniment pozitiv în linii mari. În opinia lor această unire nu este de natură să producă vreun efect revoluţionar în comportamentul alegătorilor cu simpatii de stînga. În conformitate cu rezultatele ultimelor sondaje de opinie ratingul PC este de aproximativ 10(!) ori mai mare decît ratingul celorlalte 7 partide luate împreună. În al doilea rînd, exemplul partidelor de stînga a indus o reacţie de răspuns în rîndurile partidelor de dreapta, care în cadrul unei acţiuni de protest împotriva guvernării PC, desfăşurată în ziua de 23 februarie a.c., au anunţat că formează şi ele un bloc electoral unic alcătuit din 8 partide pentru a participa la alegerile locale din luna mai.
Observăm că Uniunea de stînga îşi propune un scop de perspectivă, contururile căruia sînt încă destul de vagi. Experienţa a 11 ani de existenţă a RM ne demonstrează că în preajma campaniilor electorale partidele aflate la guvernare recurg cu regularitate la retorica statalistă. Din acest punct de vedere iniţiativa partidelor de stînga nu este o excepţie. Totuşi în prezent situaţia este diferită de cea din anii precedenţi. În primul rînd, pare a fi evident că PC are nevoie de această Uniune de stînga nu din considerente strategice sau electorale, ci mai degrabă din considerente tactice. În situaţia cînd un şir de partide din opoziţia extraparlamentară şi cele două fracţiuni parlamentare şi-au anunţat intenţia de a protesta împotriva actualei guvernării, este extrem de utilă această solidarizare cu PC a partidelor minuscule cu viziuni de stînga care urmau să fie “strangulate” de către PC prin modificările legii partidelor care impunea confirmarea anuală a existenţei a 5000 de membri. Iată că potenţialele partide “defuncte” şi-au demonstrat utilitatea pentru partidul de guvernămînt. Acesta este un argument foarte puternic în favoare revizuirii de către fracţiunea PC a propriilor amendamente la legea partidelor, aplicarea cărora la insistenţa Preşedintelui ţării a fost doar amînată pentru toamna anului curent. Nu este exclus că aceasta poate fi, de fapt, unica “răsplată” reală la care pot aspira partidele minuscule. Adică acestora li se va permite să existe. De fapt, noii aliaţi ai PC ar trebui să ia în calcul experienţa anterioară a alianţelor formate de către PC. Astfel, deşi amendamentele la legea partidelor au fost elaborate şi adoptate de către fracţiunea PC, iar apoi promulgate de către Preşedintele ţării şi al PC, Vladimir Voronin, a fost sancţionat şi demis din funcţie ministrul Justiţiei, Ion Morei, care nu este membru al PC şi s-a opus modificărilor respective.
Cît despre beneficiile pe care le poate avea PC de pe urma acestei uniuni, acestea sînt cu adevărat semnificative. În primul rînd, PC a demonstrat cu eleganţă că în RM este imposibilă orice tentativă de a forma o opoziţie consolidată. În al doilea rînd, PC a căpătat cîştig de imagine în faţa Consiliului Europei (CE) care monitorizează evoluţiile democratice din RM. La 12 februarie, în cadrul şedinţei Comisiei Naţionale pentru pregătirea în vederea preluării de către RM a Preşedinţiei în Comitetul de Miniştri al CE, Preşedintele Vladimir Voronin a declarat că pentru RM “preluarea Preşedinţiei Comitetului de Miniştri al CE este foarte importantă din punctul de vedere al intereselor naţionale şi promovării imaginii ţării”. El a cerut “îndeplinirea în regim de urgenţă a obligaţiunilor asumate, de realizarea cărora depinde preluarea de către RM a funcţiei respective”. Dar exercitarea funcţiei respective durează o jumătate de an, perioadă după care necesitatea Uniunii de stîngă poate să dispară. Totuşi există raţionamente pentru care Uniunea respectivă ar putea fi utilă şi ulterior, mai ales în legătură cu iniţiativa de federalizare a RM, lansată de către Preşedintele Voronin.
În acest context coaliţia celor 8 partide de dreapta pare destul de pragmatică la prima vedere. Scopul anunţat este de a participa la alegerile locale într-un singur bloc electoral. Este evident că participarea în bloc la alegerile locale este lipsită de sens dacă nu se preconizează şi participarea în bloc la alegerile parlamentare. Pentru aceasta este nevoie de clarificarea unui şir de factori de pondere care la această etapă pare a fi un obstacol insurmontabil pentru partidele de dreapta. Din aceste considerente se poate presupune că şi blocul anunţat pentru participarea la alegerile locale din luna mai riscă să nu se realizeze. Totuşi s-ar putea ca coaliţia partidelor de dreapta să prindă contururi reale în dependenţă de acţiunile întreprinse de Uniunea de stînga în procesul de “edificare a statului modern”, care după toate aparenţele este perceput drept unul federal. O coaliţie de dreapta pare a fi posibilă doar pentru a protesta împotriva intenţiei anunţate a autorităţilor de a federaliza RM. Sigur, s-ar putea ca, pe de o parte, cîteva partide minuscule de dreapta să fie absorbite de către Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD), iar pe de altă parte, Partidul Liberal şi Partidul Social-Liberal să creeze anunţata Convenţie Liberală, care vor coopera în anumite domenii de interes comun cu PPCD şi celelalte partide de dreapta.
Poziţiile anunţate de uniunea de stînga şi de blocul de dreapta oferă anumite şanse partidelor de orientare social-democrată care deocamdată au rămas în afara alianţelor. Se pare că visul aşa-numiţilor “centrişti” de a influenţa în mod cardinal procesul politic prin formarea coaliţiilor cu dreapta sau stînga poate prinde contururi reale, mai ales că s-a anunţat demararea consultaţiilor dintre Alianţa Social Democrată, condusă de fostul prim-ministru, Dumitru Braghiş, şi Alianţa Independenţilor, condusă de primarul de Chişinău, Serafim Urechean. Ambii lideri au un rating politic care le permite să aspre că conjugarea eforturilor ar avea un efect semnificativ.
Astfel, spectrul politic din RM tinde spre o claritate fără aplicarea unor măsuri administrative.