Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Alegerile locale 2003
|
|
La 20 martie a.c. Parlamentul a fixat ziua alegerilor locale pentru 25 mai. În conformitate cu prevederile legislaţie electorale imediat după declararea zilei alegerilor începe aşa-numita “perioadă electorală” în care se constituie circumscripţiile electorale raionale şi cele locale (municipale, orăşeneşti şi săteşti). Apoi, una dintre sarcinile cele mai importante va ţine de constituirea consiliilor electorale raionale, orăşeneşti şi săteşti. De asemenea, Comisia Electorală Centrală (CEC) urmează să elaboreze de comun acord cu Consiliul Audiovizualului “Concepţia reflectării campaniei electorale în mass-media”. Abia după aceasta constituirea consiliilor electorale va putea începe înregistrarea concurenţilor electorali care vor putea demara campaniile lor electorale. CEC a făcut publică lista celor 26 de formaţiuni politice care au dreptul de a participa la campania electorală.
CEC a început deja înregistrarea blocurilor electorale care vor putea participa în cadrul alegerilor cu liste electorale comune pentru alegerile consiliilor locale. Astfel a fost înregistrat Blocul electoral Alianţa Social-Liberală “Moldova Noastră” (ASLMN) constituit din Alianţa Social Democrată (ASD) în frunte cu fostul prim-ministru, Dumitru Braghiş; Alianţa Independenţilor condusă de către primarul de Chişinău, Serafim Urechean; şi Partidul Liberal (PL) condus de către Veaceslav Untilă. Liderii celor 3 formaţiuni care au constituit blocul electoral ASLMN au declarat că unul din scopurile pe care îl urmăresc este constituirea ulterioară a unei singure formaţiuni politice. După toate aparenţele lider al ASLMN va deveni primarul de Chişinău, Serafim Urechean, care şi-a anunţat intenţia de a candida din nou la funcţia de primar al capitalei. Se consideră că lupta pentru funcţia de primar al capitalei va constitui principala intrigă a campaniei electorale. Şansele lui Serafim Urechean sînt cotate destul de înalt. Totuşi pare a fi foarte problematică aptitudinea acestuia de a învinge chiar din primul tur. La alegerile din 23 mai 1999 el a putut învinge în primul tur de scrutin datorită faptului că a fost susţinut atunci de către principalele formaţiuni din Alianţa pentru Democraţie şi Reforme (ADR) care deţinea majoritatea parlamentară. De asemenea, el s-a bucurat de o susţinere masivă din partea conducerii televiziunii de stat, care a făcut campanie pro-Urechean, lucru atestat de plîngerile adresate CEC în aceea perioadă. De această dată însă parametrii electorali s-au schimbat semnificativ, Serafim Urechean fiind ţinta unor atacuri din partea guvernanţilor. Totuşi ASLMN poate conta pe un rezultat relativ bun al alegerilor.
La sfîrşitul săptămînii trecute a devenit cunoscut că Partidul Social Democrat (PSD) şi Partidul Social Liberal (PSL) au constituit cel de al doilea bloc — Blocul PSD&PSL. După toate aparenţele acest bloc este unul de lungă durată din titulatura lui lipsind cuvîntul “electoral”. Acest bloc se va confrunta, probabil, cu o criză de identitate alături de ASLMN care, de asemenea, a fost constituită din formaţiuni de orientare liberală şi social-democrată. Blocul format din PSD şi PSL ar putea conta pe recuperarea electoratului fostului Partid al Forţelor Democratice (PFD), care pe parcursul a 5 campanii electorale diferite a avut la fel ca şi PPCD un electorat foarte stabil şi elevat. Acest electorat a fost dispersat în cadrul ultimelor alegeri parlamentare din 2001 în urma unor atacuri la adresa liderului PFD, Valeriu Matei, care a fost acuzat că ar fi fost implicat în acte de corupţie, lucru care ulterior nu a fost demonstrat. După fuzionarea PFD cu PSL există temeiul de a presupune că cel puţin o parte din fostul electorat al PFD care constituia aproximativ 9% ar putea fi recuperat, iar alianţa PSL cu PSD ar putea obţine un rezultat ce I-ar permite să depăşească pragul electoral la alegerile parlamentare din 2005.
Presa locală afirmă că în calitate de candidat pentru funcţia de primar al Chişinăului Blocul PSD&PSL ar putea să-l propună pe Viorel Ţopa, fost director al Băncii de Economii care are o reputaţie de un bun expert în domeniul finanţelor.
Celelalte formaţiuni politice se află în proces de negocieri în vederea constituirii blocurilor electorale. Pe aripa dreaptă a spectrului politic se evidenţiază Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD), liderul căruia a anunţat că formarea unui singur bloc electoral de dreapta a eşuat. De aceea PPCD, care are un electorat stabil şi disciplinat, ar putea constitui un bloc electoral doar cu vreo 4–5 formaţiuni nesemnificative de dreapta. Este puţin probabil ca aceste formaţiuni să aducă mari beneficii PPCD, însă, în orice caz, formarea unui bloc electoral de orientare creştin-democrată ar putea contribui ulterior la fuzionarea acestor partide mici cu PPCD, introducînd mai multă claritate în exprimarea opţiunilor cetăţenilor cu viziuni politice de dreapta.
Liderul PPCD a confirmat aşteptările observatorilor în ceea ce priveşte înaintarea candidaturii lui Vlad Cubreacov pentru funcţia de primar al capitalei. Anul trecut, în toiul acţiunilor de protest, după dispariţia, iar apoi şi apariţia extrem de misterioasă a fostului vicepreşedinte al PPCD, Vlad Cubreacov, acesta a devenit o figură politică foarte populară, mai ales în capitala ţării. Şi pînă la evenimentele din anul trecut PPCD a avut pe parcursul mai multor ani un rating relativ înalt de aproximativ 12% în Chişinău. S-ar putea presupune ca simpatiile pentru PPCD au crescut într-o anumită măsură.
Deocamdată, este greu de presupus dacă vor fi constituite şi alte blocuri electorale. Pe aripa stîngă a spectrului politic a fost constituită o alianţă politică ce pretinde că nu are, deocamdată, interese electorale comune în actuala campanie electorală. Este vorba despre Uniunea de Centru-Stînga (UCS) constituită din 10 formaţiuni. Este evident că UCS are drept lider Partidul Comuniştilor (PC) al cărui rating în conformitate cu sondajele de opinie continuă a fi extrem de înalt. Se presupune că PC va putea obţine majoritatea absolută a voturilor, practic în toate circumscripţiile electorale raionale. De aceea PC are toate motivele pentru a se lansa în campania electorală de unul singur, la fel cum a procedat la ultima campanie electorală din 2001. Presa locală presupune că în calitatea de candidat la funcţia de primar al Chişinăului PC ar putea să-l propună pe Vasile Zgardan, ministru al Transportului şi Telecomunicaţiilor. Vasile Zgardan are reputaţia unui bun manager cu o vastă experienţă administrativă. În calitate de candidat din partea PC el ar putea să aibă şanse egale cu cele ale candidatului din partea ASLMN, Serafim Urechean. În orice caz, mai mulţi experţi locali consideră că primarul de Chişinău va putea fi ales doar în cel de al doilea tur de scrutin la care vor participa actualul primar, Serafim Urechean, şi candidatul din partea PC.
Partidul Democrat (PD) al cărui lider, Dumitru Diacov, a fost desemnat coordonator al UCS a declarat că ar prefera ca formaţiunea pe care o conduce să participe la alegeri în afara coaliţiilor. Şansele PD nu par a fi foarte optimiste, deşi partidul dispune de un potenţial impunător de cadre cu experienţă administrativă. Pesimismul faţă de şansele PD se bazează pe faptul că acest partid aflîndu-se la guvernare a acumulat la ultimele alegeri parlamentare doar 5% din voturile alegătorilor.
Fiecare dintre celelalte 8 formaţiuni din UCS au un rating nesemnificativ sub limita a 2%. De aceea un şir de observatori consideră că aderarea lor la UCS este o încercare de a supravieţui politic, dar care poate avea efecte inverse. În primul rînd, aceste formaţiuni fiind angajate în UCS vor trebui să demonstreze o loialitate faţă de principalul partener — PC, evitînd criticele la adresa acestuia. În această situaţie ele practic nu au şanse să facă o campanie proprie eficientă pe segmentul de stînga al spectrului politic. Într-adevăr, UCS şi-a stabilit 3 sarcini majore: reunificarea ţării în urma soluţionării conflictului transnistrean; elaborarea unei noi Constituţii federale şi promovarea integrării europene a RM. Atingerea acestor obiective depinde de voinţa politică a PC, deci celelalte formaţiuni sînt puse în situaţia de a-l susţine. Este evident că alegătorii pot susţine aceste obiective în mod direct fără intermedierea celor 8 partide mici din UCS.