Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Campania electorală 2003
|
|
Pînă la alegerile locale fixate pentru ziua de 25 mai a.c. a rămas o lună de zile. Practic, cel mai important volum de lucru pentru organizarea alegerilor a fost deja efectuat. Comisia Electorală Centrală (CEC) a reuşit să convingă Guvernul să aloce suplimentar la cele 7,5 milioane lei încă 1,9 milioane. Această modificare a bugetului se datorează faptului că şi primarii vor fi aleşi la fel ca şi consilierii locali prin vot direct, şi nu indirect de către consilii cum se preconiza anterior. Astfel bugetul total pentru actuala campanie electorală este de 9,4 milioane lei ($1 ~ 14,5 lei). În termenele stabilite de Codul electoral a fost încheiată constituirea circumscripţiilor electorale şi a consiliilor electorale de circumscripţie (raionale, municipale, orăşeneşti, săteşi/comunale). Recent a fost încheiată constituirea a 1987 de secţii de votare şi a birourilor acestora.
CEC a adoptat hotărîri de maximă importanţă referitoare la plafoanele resurselor financiare pe care le pot utiliza concurenţii electorali, concepţia şi regulamentul reflectării campaniei electorale în mass-media, precum şi regulamentul privind monitorizarea alegerilor de către observatorii locali şi internaţionali care urmează a fi acreditaţi de către organele electorale respective în cazul primilor, şi de Ministerul Afacerilor Externe în cazul ultimilor. De asemenea, au fost aprobate modelele buletinelor vot pentru alegerea primarilor şi consilierilor de ambele nivele, care se vor deosebi după criteriul respectiv. În total urmează a fi aleşi 898 de primari şi 11 843 de consilieri raionali, orăşeneşti, municipali, săteşti/comunali.
În acest moment se poate constata că s-a încheiat prima etapă a perioadei electorale şi că de fapt a demarat cea de a doua — campania electorală a concurenţilor electorali. Cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor a expirat perioada de depunere a documentelor pentru înregistrarea candidaţilor la funcţiile de primari, consilieri locali şi raionali. Consiliile respective mai au la dispoziţie încă o săptămînă pentru a examina documentele depuse pentru înregistrarea candidaţilor.
Din cele 26 de partide politice înregistrate în RM doar 18 s-au înregistrat pînă în acest moment simbolurile electorale pentru a fi inserate în buletinele de vot. Este de remarcat că după formarea, în luna februarie, a Uniunii de centru-stînga de către 10 partide în frunte cu Partidul Comuniştilor, 7 dintre acesta s-au lansat în campania electorală de sine stătător. Alte 6 partide de opoziţie de orientare de centru-stînga şi centru-dreapta au format blocul electoral de opoziţie “Alianţa Social Liberală Moldova Noastră”, condus de primarul de Chişinău, Serafim Urechean. Două partide de aceiaşi orientare au format blocul electoral “PSD-PSL” (Partidul Social-Democrat şi Partidul Social-Liberal). Un rol semnificativ în actuala campanie electorală îi revine şi Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD), care reprezintă opoziţia de dreapta şi care deşi a făcut apel în favoarea formării unui singur bloc electoral de opoziţie nu a reuşit acest lucru, evitînd în acelaşi timp să formeze un bloc electoral doar cu partide minuscule.
Astfel, partidul de guvernămînt se va confrunta, pe de o parte, cu 6 potenţiali parteneri politici din Uniunea de centru-stînga şi tocmai cu “3 opoziţii” cu pondere diferită, care mai au de reglat conturi între ele.
Comportamentul partidelor în cadrul actualelor alegeri locale elucidează faptul că în sistemul de partide din RM se profilează relativ clar formarea a 4 grupări politice majore care vor domina spectrul politic şi ulterior, după alegerile locale.
Deşi în Republica Moldova se desfăşoară deja cea de a VII-a campanie electorală în bază de pluralism politic, problemele şi scandalurile de rezonanţă au practic aceeaşi natură, fiind generate de: comportamentul mass-media de stat; utilizarea resurselor administrative de către candidaţii şi reprezentanţii partidului de guvernămînt; intimidarea concurenţilor din opoziţie; finanţarea obscură a campaniilor concurenţilor electorali. Fiecare dintre aceste probleme merită o monitorizare şi analiză minuţioasă, lucru care se face de către CEC, concurenţii electorali şi mai multe organizaţii nonguvernametale.
Se poate constata că actualele alegeri locale au o coloratură politică extrem de pronunţată, deşi, în mod normal, ar fi trebuit să fie mai degrabă “alegeri administrative”.
În primul rînd, este vorba despre alegeri în organele sistemului administraţiei locale, care a fost revizuit recent în mod radical. Nu încape îndoială că revizuirea sistemului de administraţie publică locală face parte din conceptul partidului de guvernămînt de edificare a “verticalei puterii de stat”. O dovadă în acest sens serveşte insistenţa cu care actuala guvernare a promovat idea respectivă, anunţînd chiar anul trecut alegeri locale generale anticipate, sistate ulterior, după adoptarea hotărîrii Curţii Constituţionale despre caracterul anticonstituţional al acestora.
În al doilea rînd, însăşi Preşedintele ţării, Vladimir Voronin, se implică în actuala campanie electorală. În cadrul ceremoniei de depunere a florilor la monumentul lui Lenin cu ocazia celei de a 133-a aniversării a zilei de naştere a acestuia, Preşedintele ţării şi al PC a subliniat în discursul său că “în prezent principala sarcină a PC este fortificarea formaţiunii şi menţinerea ei la putere. PC trebuie să facă tot posibilul pentru a obţine puterea în Chişinău, în cadrul alegerilor locale programate pentru 25 mai”. Acest caz a amintit opiniei publice despre problema iscată acum 2 ani, cînd opoziţia s-a adresat Curţii Constituţionale pentru ca aceasta să decidă dacă nu cumva calitatea de Preşedinte al ţării şi cea de preşedinte de partid sînt incompatibile din punct de vedere constituţional. Curtea Constituţională a decis atunci că problema respectivă nu este de competenţa ei. Efectul acestei decizii este că în prezent nu se poate face o delimitare clară cînd Vladimir Voronin reprezintă interesele tuturor cetăţenilor ţării şi cînd le reprezintă pe cele ale partidului pe care îl conduce.
Este adevărat că şi preşedinţii precedenţi, Mircea Snegur şi Petru Lucinschi, s-au implicat în campaniile electorale pentru alegerile parlamentare din 1994 şi 1998, făcînd agitaţie electorală în favoarea Partidului Democrat Agrar (ADR) şi, respectiv, în favoarea Blocului “Pentru o Moldovă Democrată şi Prosperă”. Mai mult, Mircea Snegur a creat un partid politic pe care s-a apucat să-l conducă chiar în timpul mandatului său prezidenţial, creînd astfel un precedent chiar în actualul cadru constituţional. Astfel, reproşul faţă de PC, chiar dacă este fundamentat, îşi pierde efectul din cauza creării acestor precedente de ceilalţi doi preşedinţi ai ţării. Aşa s-au “pus bazele transferului de autoritate” de la deţinătorii celor mai înalte funcţii publice către candidaţii la funcţiile de deputaţi. Totuşi, foştii preşedinţi Snegur şi Lucinschi nu s-au implicat direct în campaniile electorale pentru alegerile locale, aşa că Preşedintelui Vladimir Voronin îi revine un rol novator în acest sens.
În al treilea rînd, însăşi presa de opoziţie percepe actualele alegeri locale ca pe o mare bătălie politică între “rămăşiţele” forţelor democratice şi actualii guvernanţi, care sînt acuzaţi că ar construi un regim autoritar în RM .
Sondajele de opinie şi analiştii locali consideră că cele mai mari şanse în lupta pentru postul de primar al Chişinăului le au, pe de o parte, candidatul PC, Vasile Zgardan, ministru al Transportului şi Telecomunicaţiilor şi, pe de altă parte, actualul primar de Chişinău, Serafim Urechean, lider al Blocului Electoral “Alianţa Social Liberală Moldova Noastră”. Presa de opoziţie care simpatizează cu primarul de Chişinău, Serafim Urechean, consideră că lupta electorală a acestuia cu candidatul comunist este una crucială pentru evoluţia procesului de democratizare a RM. Ea încearcă să acrediteze ideea că o eventuală înfrîngere a candidatului comunist ar crea un precedent greu de estimat pentru demoralizarea partidului respectiv.
Reprezentanţii celorlalte două formaţiuni de opoziţie sînt de o altă părere. Ei consideră că cei doi candidaţi cotaţi cu cele mai mari şanse comit abuzuri de acelaşi gen. Se are în vederea exploatarea de către ambii a “pîrghiilor administrative”, deşi în măsură diferită. Astfel, candidatul PC, are la dispoziţie întregul aparat administrativ central, inclusiv ministerul pe care îl conduce, radio şi televiziunea de stat, ziarele guvernamentale “Moldova Suverană” şi “Nezavisimaia Moldova” etc. Pe de altă parte, primarului de Chişinău i se reproşează că în detrimentul altor concurenţi electorali ar face abuz de serviciile media ale concernului municipal în care intră postul de televiziune “EuroTV-Chişinău”, Radio “Antena C” şi ziarul “Capitala”.
Pentru că componenta politică a actualelor alegeri locale este extrem de pronunţată şi arsenalul de instrumente folosite este pe potrivă. La această etapă despre abuzuri se poate judeca după contestările pe care concurenţii electorali le-au adresat CEC. Acestea se referă, mai ales, la folosirea abuzivă de către autorităţile publice a mass-media controlate de acestea pentru manipularea opiniei publice cu scopul de a-l denigra pe principalul contracandidat al comuniştilor, Serafim Urechean.
Ceilalţi contracandidaţi ai primarului de Chişinău speră probabil că ar putea trage profit politic de pe urma acestui comportament al celor doi candidaţi principali. Într-adevăr, primarul de Chişinău, Serafim Urechean, merită tot suportul împotriva atacurilor necamuflate împotriva sa, însă, pe de altă parte, cealaltă parte a opoziţiei îşi aminteşte foarte bine că acum 4 ani, în cadrul campaniei precedente pentru alegerile locale el însăşi a profitat de suportul abuziv al guvernării de atunci, lucru confirmat în hotărîrile CEC din 1999. S-ar putea spune că Urechean culege acum roadele seminţelor pe care le-a aruncat în solul fertil al abuzurilor electorale. Astfel, principalii parametri ai procesului electoral devin: abuzul celor de la guvernare şi revanşa celor care îi înlocuiesc ulterior şi aşa din campanie în campanie. Specificul actualei campanii este că intensitatea abuzurilor depăşeşte orice limite.
În acest sens există exemple care pot fi calificate drept intimidare din partea autorităţilor a concurenţilor electorali şi a persoanelor apropiate acestora. Acest gen de acţiuni se referă la reţinerea şi arestarea candidaţilor sau a persoanelor care sînt în subordinea acestora la locul de muncă etc.
Dezvăluirile făcute publice de înalţi ofiţeri de poliţie, care afirmă că în actuala campanie electorală Ministerul Afacerilor Interne execută o comandă politică de a nu admite realegerea primarului Chişinăului scot în evidenţă faptul că în RM se desfăşoară poate cea mai murdară campanie electorală din 1994 încoace.
Aceste exemple confirmă faptul că în RM s-a deteriorat substanţial climatul electoral, fapt atestat de către observatorii locali şi internaţionali toamna trecută în cadrul alegerilor guvernatorului autonomiei Gagauz-Yeri. Este extrem de trist că toate acestea au loc după ce atît organele specializate ale OSCE ani la rînd, cît şi declaraţia comună a preşedinţilor SUA şi RM, George W. Bush şi Vladimir Voronin, din decembrie 2002, constatau că în perioada precedentă actualelor alegeri procesul electoral din RM s-a desfăşurat în condiţii relativ prielnice pentru organizarea unor alegeri libere şi corecte. Astfel, autorităţile, care în cuvinte luptă pentru oferirea unei imagini externe prielnice RM, riscă prin propriile acţiuni să aducă poate cea mai periculoasă atingere imaginii externe a RM.