Monitoring→Politica→Comentarii

---

Campania electorală pentru alegerea organelor administraţiei publice locale a intrat în faza finală. Comisia Electorală Centrală (CEC) a făcut publice datele privind numărul de candidaţii din partea concurenţilor electorali care vor disputa mandatele pentru funcţia de primar şi de consilieri locali (săteşti, orăşeneşti, municipali) şi raionali.

Astfel, în total au fost constituite 930 de circumscripţii electorale: 32 de circumscripţii raionale; 3 — municipale; 51 — orăşeneşti; şi 844 — săteşti. Nu au fost constituite circumscripţii electorale în regiunea separatistă Transnsnistria. În conformitatea cu Legea privind organizarea administrativ-teritorială a RM în regiunea respectivă există în total 148 de localităţi: 2 municipii (Bender şi Tiraspol); 9 oraşe în care intră alte 2 localităţi; 69 de sate (comune) în care intră alte 64 de localităţi rurale. În aceste localităţi alegerile locale generale nu se vor desfăşura în conformitate cu legislaţia electorală a Republicii Moldova (RM).

În cadrul alegerilor locale din 25 mai a.c. vor fi disputate 898 de mandate de primar: în 3 municipii, 51 de oraşe şi 844 de sate (comune). De asemenea, vor fi disputate 11 935 de mandate de consilieri: în 32 de raioane (1036 mandate de consilieri); în 3 municipii (113 mandate de consilieri), în 51 de oraşe (1035 mandate de consilieri) şi în 844 de sate (9751 mandate de consilieri).

Au fost înregistraţi 47 256 de candidaţi. Pentru funcţia de primar au fost înregistraţi 3466 de candidaţi: 21 de candidaţi pentru funcţiile de primari ale celor 3 municipii; 258 de candidaţi pentru funcţiile de primari ale celor 51 de oraşe; şi 3187 de candidaţi pentru funcţiile de primari ai celor 844 de sate (comune). Astfel, un mandat de primar este disputat de aproximativ 3,9 candidaţi: aproximativ 7 candidaţi dispută un mandat de primar al municipiului; aproximativ 5,1 candidaţi dispută un mandat de primar al oraşelor; aproximativ 3,8 candidaţi dispută un mandat de primar al satelor (comunelor).

Pentru funcţiile de consilieri au candidat în total 43790 de candidaţi: 5214 candidaţi pentru consiliile raionale; 857 candidaţi pentru consiliile municipale; 4616 candidaţi pentru consiliile orăşeneşti; 33 103 candidaţi pentru consiliile săteşti. Astfel, un mandat de consilier este disputat de aproximativ 3,7 de candidaţi: un mandat de consilier raional este disputat de aproximativ 5 candidaţi; un mandat de consilier municipal este disputat de 7,6 candidaţi; un mandat de consilier orăşenesc este disputat de 4,5 candidaţi; un mandat de consilier sătesc (comunal) este disputat de aproximativ 3,4 candidaţi.

Aceste statistici relevă foarte elocvent gradul de activism politic în diferite localităţi din mediul urban şi cel rural.

Cît priveşte concurenţii electorali, putem constata că din cele 26 de partide înregistrare de către Ministerul Justiţiei, doar 19 participă la actuala campanie electorală. 11 partide participă în mod individual, iar altele 8 au constituit 2 blocuri electorale. Este vorba, pe de o parte, despre Partidul Liberal (PL), Alianţa Social Democrată (ASD) şi Alianţa Independenţilor (AI) la care au aderat ceva mai tîrziu: Partidul Reformei (PR), Partidul Ecologist “Alianţa Verde” (PEAV) şi Partidul Popular-Democrat (PPD), care au constituit împreună Blocul electoral “Alianţa Social Liberală — Moldova Noastră” (ASLMN). Pe de altă parte, Partidul Social Democrat (PSD) şi Partidul Social Liberal (PSL) au constituit cel de al doilea bloc — Blocul electoral PSD-PSL. Ceilalţi concurenţi electoral sînt: Partidul Democrat (PD), Partidul Comuniştilor (PC), Partidul Democrat Agrar (PDA), Partidul Socialist (PS), Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD), Mişcarea profesioniştilor “Speranţa-Nadejda” (PPSN), Mişcarea social-politică “Forţa Nouă” (MSPFN), Partidul Socialiştilor (PS-lor), Mişcarea social-politică Republicană “Ravnopravie” (MSPRR), Partidul Republican (PR), Uniunea Centristă (UC).

În continuare este prezent un tabel care reflectă propunerea candidaţilor din partea formaţiunilor politice şi din partea candidaţilor independenţi (abreviaturi: t — total, r — raioane, m — municipii, o — oraşe, s — sate, CI — candidaţi independenţi):

Concurenţi		Primari					Consilieri
		t	m	o	s		t	r	m	o	s
PC		844	3	51	790		11887	1092	119	1096	9580
ASLMN		678	2	37	639		10234	983	111	964	8176
CI		723	6	61	656		821	61	55	128	577
PD		358	1	21	336		6117	709	111	563	4734
PPCD		284	1	33	250		5246	831	83	658	3674
PSD-PSL		262	3	21	238		4093	684	106	464	2839
PDA		132	-	6	126		2248	425	-	192	1631
UC		126	1	13	112		2072	328	35	308	1401
MSPRR		22	2	7	13		437	60	64	142	171
MPSN		12	-	2	10		197	23	-	31	143
PS		11	-	2	9		245	18	103	27	97
PS-lor		10	-	3	7		116	-	25	20	71
PR		3	2	1	-		68	-	45	23	-
MSPFN		1	-	1	1		9	-	-	-	-
Total		3466	21	258	3187		43790	5214	857	4616	33103

Tabelul reflectă relativ bine potenţialul organizatoric şi cel electoral al forţelor politice din RM. Pe lîngă faptul că 6 partide din cele înregistrate de către Ministerul Justiţiei în general au fost incapabile să propună candidaţi, se poate constata că tot cam atîtea partide din cele participante la actualele alegeri au un potenţial organizatoric şi electoral extrem de scăzut.

Constatarea acestui fapt este importantă, deoarece în RM se discută încă pe marginea necesităţii simplificării spectrului politic prin metode administrative, impunîndu-se demonstrarea anuală obligatorie a faptului că partidele au cel puţin cîte 5000 de membri. Capacitatea de a participa la alegerile locale în mod evident scoate în prim-plan cu totul alte criterii, mult mai democratice, de evaluare a potenţialului partidelor politice. Oricum, aceste criterii nu ar trebui să conducă la lichidarea forţată a partidelor slabe aşa cum prevăd recentele amendamente la legea partidelor.

Totuşi se pare că pentru participarea partidelor la eventualele alegeri parlamentare ar trebui să existe anumite bariere care ar impune criterii foarte clare pentru admiterea participării la alegerile parlamentare. Aceasta fiindcă participarea la alegerile parlamentare nu implică nici un efort din partea partidelor slabe, ci doar prezentare unei liste cu 101 candidaţi. Ca urmare, din cauza pragului electoral înalt se “pierd” aproximativ 30% din voturile alegătorilor.

Merită să fie menţionat faptul că PC şi-a demonstrat şi prin procedura de propunere a candidaţilor la funcţiile de primari şi consilieri că este cea mai influentă şi puternică forţă politică din societate. Încă acum doi ani doar la cîteva luni după victoria absolută la alegerile parlamentare, ziarul PC Comunistul scria că unul din scopurile majore ale partidului este atragerea de partea sa a persoanelor cu o pondere morală şi profesională din diferite localităţi ale RM, indiferent de ocupaţia profesională a acestora, de activitatea lor în domeniul business-ului privat, precum şi a faptului dacă împărtăşesc valorile comuniste. Acest scop urma a fi atins pentru a lichida problema lipsei cadrelor calificate. Se poate constata că acest lucru i-a reuşit PC. Mai mult, au fost constatate un şir de cazuri de convertire a unor candidaţi puternici ai opoziţiei. Nu este nimic neobişnuit în faptul că avantajele administrative provoacă “prozelitismul” politic.

De asemenea, este de remarcat faptul că, aşa cum se presupunea, constituirea blocurilor electorale, pe lîngă efectul lor pozitiv, mai ales pentru orientarea alegătorilor, are şi efecte colaterale negative pentru formaţiunile politice care sînt parte la blocuri. Astfel, între componentele blocurilor, de obicei, apar tensiuni în privinţa propuneri candidaţilor din partea acestora la funcţiile de primari, funcţii care sînt adesea disputate de mai mulţi candidaţi ai formaţiunilor constituante ale blocurilor. Acest fenomen are de multe ori drept efect sciziuni în organizaţiile primare ale partidelor care sînt parte la blocuri electorale. Tocmai acest lucru a fost invocat atunci cînd se discuta necesitatea formării blocurilor electorale pentru participarea la alegerile locale. Din acest punct de vedere, se pare că au avut dreptate cei care au argumentat oportunitatea blocurilor electorale sînt rezonabile pentru participarea la alegerile locale doar în cazul în care partidele constituante intenţionează să fuzioneze ulterior, sau să formeze coaliţii politice de lungă durată.

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet