Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Schimbări pe spectrul politic
|
|
La 19 iulie a.c. a avut loc congresul de constituire a unei noi formaţiuni politice — Alianţa “Moldova Noastră” (AMN). Evenimentul poate, fără îndoială fi considerat drept unul semnificativ. Noua formaţiune este constituită din 3 formaţiuni cam cu aceeaşi pondere — Alianţa Social Democrată (ASD), Alianţa Independenţilor (AI) şi Partidul Liberal (PL) — la care a aderat şi Partidul Popular Democrat (PPD) a cărui rating politic era nesemnificativ. Pentru comodităţi legate de înregistrarea la Ministerul Justiţiei şi de succesiunea politică AMN este declarată succesoare de drept a ASD. În urma acestei fuzionări pe spectrul politic moldovenesc au rămas 22 de formaţiuni politice înregistrate.
Caracteristici esenţiale ale AMN
Formaţiunile constituente ale AMN au făcut parte din blocul electoral Alianţa Social Liberală “Moldova Noastră” (ASLMN), format în preajma alegerilor locale din 25 mai a.c. Blocul respectiv a avut o prestaţie destul de bună în cadrul recentelor alegeri locale, acumulînd aproximativ 20% din voturile alegătorilor şi devenind astfel principala formaţiune de opoziţie. Liderii noii formaţiuni pretind că aceasta are aproximativ 100 mii de membri, adică de 5–6 ori mai mult decît Partidul Comuniştilor (PC) şi Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD), considerat pînă nu de mult drept principala forţă de opoziţie.
AMN s-a declarat o “formaţiune a cetăţenilor”, propunîndu-şi să armonizeze relaţiile interetnice din RM De asemenea, AMN insistă că va “promova politici sociale” şi va “reprezenta interesele clasei medii în curs de formare”. Această opţiune se bazează pe doctrina social-liberală a cărei aderent AMN se declară, dorind să “îmbine principiile libertăţii individuale cu solidaritatea socială, implicarea minimă din partea statului şi responsabilitatea acestuia pentru respectarea necondiţionată şi egală a legilor”. ANM intenţionează să soluţioneze principala problemă politică a RM — conflictul transnistrean — prin internaţionalizarea eforturilor îndreptate în acest sens. În domeniul politicii externe programul AMN prevede drept prioritate “integrarea europeană”. Această sarcină se poate realiză în opinia AMN “prin sprijinul exprimat şi demonstrat clar de către România, cu care ne vom regăsi — în cadrul comunităţii europene — în spaţiu european istoric, economic, cultural şi de limbă comun”.
Factorii care au determinat crearea AMN
Există un şir de factori care au determinat constituirea AMN. În primul rînd, principalele formaţiuni constituente ale AMN şi liderii acestora s-au aflat într-un conflict deschis cu autorităţile şi cu partidul de guvernămînt. În mod separat fiecare dintre aceste formaţiuni era foarte slabă pentru a face faţă conflictului. În al doilea rînd, fuzionarea se înscrie într-o logică a evenimentelor care a demarat la puţin timp după victoria absolută a Partidului Comuniştilor la alegerile din 2001, o dată cu crearea Forului Democrat din Moldova în luna mai 2001. După aceasta a urmat un şir de fuzionări importante care a redus numărul de partide de la 31 la 25. În acest sens, constituirea AMN a devenit previzibilă după un succes relativ în recentele alegeri locale.
Acest lucru face formaţiunea respectivă destul de atractivă atît pentru potenţialii aderenţi, cît şi pentru alegătorii care ar dori să-şi investească speranţele într-o formaţiune reformatoare puternică. De asemenea, constituirea AMN poate fi un factor încurajator şi pentru eventualii sponsori din rîndul oamenilor de afaceri, dezamăgiţi de politicile actualilor guvernanţi în domeniul economic. În al doilea rînd, titulatura formaţiunii şi simbolurile acesteia par a fi reuşite, dar cel mai important lucru este că ele sînt cunoscute deja alegătorilor. Vom aminti că şi în ţările vecine cele mai importante formaţiuni de opoziţie sau afiliate guvernării poartă în titulatură denumirea ţării, ceea ce prinde bine la alegători, spre exemplu, — “Наша Украина”, “Единая Россия”. În al treilea rînd, AMN este constituită după o clarificare esenţială a potenţialului forţelor politice din RM. A devenit clar că în viitoarea campanie electorală parlamentară ce urmează peste un an şi jumătate vor putea concura serios doar 4 formaţiuni politice, numite în ordinea poziţionării convenţionale stînga — dreapta: PC, Partidul Democrat (PD), AMN şi PPCD. De asemenea, s-ar putea angaja serios în competiţia electorală componentele recentului bloc electoral Partidul Social Democrat — Partidul Social Liberal (PSD-PSL), celelalte vreo 15 formaţiuni înregistrate devenind aliaţi nesemnificativi pentru formaţiunile numite sau donatori de voturi pentru formaţiunile care vor trece pragul electoral de 6%.
Din acest punct de vedere, poziţionarea AMN, cea mai puternică formaţiune de opoziţie, pe segmentul de centru al spectrului politic îi ridică imens şansele de a participa la viitoarea guvernare de coaliţie fie că va fi de centru-stînga, fie că va fi de centru-dreapta. Că o astfel de poziţionare pe segmentul de centru al spectrului politic este avantajoasă a demonstrat-o Mişcarea pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă (MMDP) după alegerile parlamentare din 1998, deţinînd poziţia-cheie în negocierile pentru formarea majorităţii parlamentare cu formaţiunile de dreapta, pe de o parte, şi Partidul Comuniştilor (PC), pe de altă parte. Este interesant că actuala pondere electorală a coincide AMN practic cu cea a MMDP din 1998.
Un alt factor de importanţă pentru viitoarele proiecte electorale ale AMN este că ponderea actualului partid de guvernămînt intră în faza de descreştere. Acest lucru a fost demonstrat de recentele alegeri locale. În pofida rapoartelor oficiale referitoare la “impetuoasa creştere economică” experţii independenţi vorbesc cu insistenţă despre un eventual efect cumulativ al factorilor negativi din economia ţării, scumpirea agenţilor economici şi a produselor alimentare etc. Toţi aceşti factori se suprapun pe starea de frustrare a întregii administraţii de stat la nivel local şi central, cauzată de multiplele reforme, revizuiri ale reformelor precedente, noile concepţii şi strategii în domeniul politicilor interne şi externe, nici una dintre acestea nefiind finalizate. Este important că toate aceste estimări sînt confirmate de către fostul consilier prezidenţial, responsabil pentru planificarea politică, Victor Doraş, care a contribuit în mare măsură la asigurarea victoriei PC în alegerile din 2001 şi cunoaşte în detalii starea de lucruri în diverse domenii de importanţă majoră pentru dezvoltarea ţării. Din acest punct de vedere pare mult mai probabilă involuţia ratingului PC pînă la limitele sale normale pentru ţările spaţiului CSI (20–30% în Rusia şi Ucraina). Adică, în preajma viitoarelor alegeri parlamentare ponderea PC ar putea să se egaleze cu cea a AMN. Sigur, acest gen de estimări sînt foarte aproximative, însă chiar liderul PC, Vladimir Voronin, afirma imediat după victoria răsunătoare din 2001 că este conştient de faptul că o mare parte a electoratului a susţinut PC din sentimente de protest faţă de guvernările precedente. La următoarele alegeri principalul obiect al nemulţumirilor electoratului protestatar poate deveni actualul partid de guvernămînt. Nu este exclus că cea mai mare parte a celor nemulţumiţi se va deplasa spre formaţiunile plasate pe centrul spectrului politic — PD şi AMN. Sigur, după ceremonia de dare în exploatare a “verticalei puterii” la ultima plenară a PC ne putem aştepta că ea va deveni principalul instrument de menţinere a PC la putere.