Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Tendinţe negative în procesul electoral
|
|
La mijlocul lunii curente pe site-ul OSCE a fost inserat raportul final al misiunii de observare a recentelor alegeri locale din Republica Moldova. Raportul a fost însoţit de o notă informativă intitulată “Tendinţele negative depistate în cadrul alegerilor locale trebuie inversate”. Pentru experţii OSCE trezeşte îngrijorare faptul că tendinţele negative au ieşit la iveală după ce în campaniile precedente s-au înregistrat progrese în dezvoltarea procesului electoral. Cu această ocazie vicedirectorul Biroului pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului al OSCE, Steven Wagenseil, a îndemnat autorităţile moldoveneşti să întreprindă eforturi pentru a schimba cursul negativ cu unul pozitiv.
Pe de o parte, raportul scoate în evidenţă calitatea relativ satisfăcătoare a cadrului legal pentru desfăşurarea alegerilor, precum şi prestaţia satisfăcătoare a Comisiei Electorale Centrale, a funcţionarilor electorali din organele electorale inferioare. Pe de altă parte, se arată că aceşti factori pozitivi contrastează puternic cu comportamentul abuziv al autorităţilor publice care au creat principalele deficienţe.
Printre observaţiile negative care se referă în mod nemijlocit la desfăşurarea campaniei electorale cele mai notabile includ: comportamentul extrem de părtinitor al mass-dedia de stat, care a excelat în prezentarea informaţiilor distorsionate; arestarea unor candidaţi din formaţiunile de opoziţie şi ameninţarea altora cu arestul; utilizarea resurselor publice în scopurile electorale ale candidaţilor din partea partidului de guvernămînt. Acest lucru se referă şi la comportamentul staff-ului electoral al primarului de Chişinău, Serafim Urechean, principalul oponent al partidului de guvernămînt.
În opinia experţilor integritatea procesului electoral este subminată şi de ultimele modificări ale Legii cu privire la partide care pun în pericol libertatea asocierii ca urmare a impunerii unor cerinţe exagerate pentru înregistrarea partidelor. Prin aceasta este pusă în pericol protecţia confidenţialităţii informaţiei ca urmare a cerinţei de prezentare a informaţiei personale detaliate despre membrii partidului. Un alt motiv serios de îngrijorare îl reprezintă lipsa încrederii cetăţenilor în instituţiile judiciare, lucru care s-au manifestat prin numărul relativ redus de plângeri referitoare la procedurile electorale. În majoritatea plîngerilor depuse a fost invocată utilizarea neadecvată a mijloacelor publice în scopurile campaniei electorale sau obstrucţionarea agitaţiei electorale a partidelor de opoziţie. Aceasta se referă mai ales la excesul de zel al poliţiei în aşa-zisa asigurare a ordinii publice. Raportul OSCE menţionează cazurile plăţii în plină campanie electorală a unor prime unor categorii de cetăţeni cu ocazia anumitor evenimente. Aceste practici ar trebui excluse, deoarece candidaţii opoziţiei nu pot recurge la astfel de acţiuni. A fost menţionat şi cazul Casei Naţionale pentru Asigurări Sociale care a repartizat locuitorilor din suburbiile Chişinăului produse alimentare în calitate de ajutor umanitar însoţite de materiale electorale ale PC. În acest sens, o surpriză a recentei campanii electorale a constat în faptul că partidul de guvernămînt care a încălcat cel mai frecvent normele legislaţiei, practicînd pe larg corupţia electorală, a depus cele mai multe plîngeri. Probabil, partidul de guvernămînt este singurul care are mare încredere în justiţia moldovenească.
Deşi raportul misiunii OSCE de observare a alegerilor conţine o analiză amplă şi detaliată a factorilor pozitivi şi a celor negativi, totuşi atenţia trebuie concentrată asupra recomandărilor adresate autorităţilor în vederea redresării situaţiei negative care s-a profilat la ultimele alegeri. Printre acestea se numără: necesitatea abilitării CEC cu dreptul de a impune sancţiuni în cazul nerespectării hotărârilor sale; necesitatea revizuirii întregul sistem de înregistrare a alegătorilor. De fapt, este recomandată instituirea unui registru civil computerizat accesibil organelor electorale pentru a putea întocmi corect şi univoc listele alegătorilor. Într-adevăr, în cadrul alegerilor precedente numărul de alegători incluşi în listele electorale ajungea pînă la 10%. La recentele alegeri locale aproximativ 7,4 procente din cetăţeni au fost incluşi în listele suplimentare în primul tur de scrutin, iar alte 4,9 procente în cel de-al doilea tur de scrutin, ceea ce însemnă că lucrurile în acest domeniu nu au suferit vreo schimbarea în bine.
Un loc special în raportul OSCE l-a ocupat problema reflectării campaniei electorale în mass-media. Printre recomandări figurează găsirea posibilităţii de a extinde timpii de antenă oferiţi pe gratis concurenţilor electorali; necesitatea oferirii acestora posibilităţii de a participa în mod echitabil la dezbateri publice în eter pentru ca alegătorii să poată decide singuri care din concurenţi posedă o pregătire profesională mai bună.
De asemenea, instituţiile audiovizualului nu trebuie să acorde membrilor guvernului ce candidează în alegeri atenţie excesivă în cadrul buletinelor de ştiri. Acestea ar trebui să ofere o relatare neutră şi imparţială a campaniei electorale, iar probleme ce au tangenţă directă sau indirectă cu campania electorală urmează a fi reflectate şi dezbătute în cadrul emisiunilor şi programelor cu un generic special pentru campania electorală. De asemenea, cetăţenii ar trebuie informaţi de fiecare dată dacă publicitatea electorală difuzată este cu plată sau pe gratis.
În ceea ce priveşte problema finanţării campaniei electorale, a fost menţionată, de asemenea, necesitatea introducerii unor sancţiuni în caz de nerespectare a prevederilor legii, precum şi un mecanism de audit şi control.
În concluzie se poate afirma că atît reprezentanţii partidului de guvernămînt cît şi cei ai partidelor de opoziţie cunosc foarte bine carenţele sistemului electoral din RM. Organizaţiile civice din RM specializate în domeniul electoral au ridicat în permanenţă problemele reflectate în raportul OSCE. Vorba e că formaţiunile care s-au perindat la guvernare au dorit întotdeauna să stoarcă profituri din lacune. Anume prin aceasta se explică faptul că în legislaţie lipsesc mecanismele ce ar prevedea sancţiuni de ordin electoral, cum ar fi spre exemplu suspendarea înregistrării concurenţilor pentru încălcarea în mod repetat a prevederilor legislaţiei. Aceasta fiindcă cele mai multe oportunităţi pentru a încălca legislaţia evitînd pedeapsa le au anume partidele aflate la guvernare. Lucrul acesta se referă mai ales la actualul partid de guvernămînt care în cei doi ani şi jumătate de aflare la guvernare a devenit campion al retoricii patriotice bazate pe necesitatea îmbunătăţirii imaginii externe a statului, dar de fapt au adus cel mai mare prejudiciu acesteia, cel puţin în unul dintre cele mai sensibile domenii precum este cel electoral, lucru fixat în raportul final al misiunii OSCE de monitorizare a alegerilor.