Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Consiliul Suprem de Securitate
|
|
La 24 mai a.c. şeful statului a semnat Decretul privind constituirea Consiliului Suprem de Securitate (CSS). Opoziţia a calificat noua componenţă a CSS drept un “politbiuro” sau “guvern de buzunar” al şeful statului, care are menirea să substituie Cabinetul de miniştri şi să servească “la asigurarea ambiţiilor dictatoriale şi uzurpării puterii de stat”. Ea consideră că noul CSS va avea şi funcţia unui stat-major electoral care să asigure victoria partidului de guvernămînt în cadrul viitoarelor alegeri parlamentare din primăvara anului 2005.
Reacţia opoziţiei, ca de obicei, este dură, însă ultima concluzie, referitoare la subtextul preelectoral al “mişcării” şefului statului, nu este lipsită de temei dacă luăm în consideraţie experienţa anterioară de constituire şi remaniere a componenţei CSS. Vorba e că şi preşedinţii anteriori au manifestat un interes deosebit pentru structura CSS cu cîteva luni după alegeri şi învestirea în funcţie, dar mai ales cu cîteva luni înainte de alegeri. Este absolut normal ca după alegeri şi învestirea în funcţie preşedinţii aleşi să revizuiască structura şi componenţa CSS, însă sînt la fel de fireşti neliniştea şi nedumeririle cînd acest lucru se întîmplă în ajunul alegerilor sau al altor evenimente legate de consolidarea puterii guvernaţilor.
Aşa a fost în cazul Preşedintelui Mircea Snegur, care cu aproximativ 3 luni înainte de alegerile prezidenţiale din decembrie 1991 a decretat constituirea CSS. În 1993, cînd a devenit clar că Parlamentul va fi dizolvat şi vor fi anunţate alegeri anticipate, Preşedintele Snegur a emis un nou decret cu privire la CSS în care se menţiona necesitatea menţinerii stabilităţii social politice.
La rîndul lui, Pentru Lucinschi, după învestirea în funcţie de Preşedinte al Republicii Moldova, în ianuarie 1997, a emis peste cîteva luni un nou decret cu privire la constituirea CSS. Decretul Preşedintelui Lucinschi era în albia Legii securităţii statului, adoptată în octombrie 1995, care prevedea prin articolul 12 că “CSS este un organ consultativ care analizează activitatea ministerelor şi departamentelor în domeniul asigurării securităţii naţionale şi prezintă recomandări Preşedintelui”. În conformitate cu acelaşi articol “componenţa numerică şi nominală, atribuţiile şi programul de lucru al CSS se aprobă de Preşedintele RM”, care exercită şi funcţia preşedintelui CSS. Preşedintele Lucinschi nu a modificat structura CSS însă a modificat de 7 ori componenţa acestuia, din cauza modificărilor intervenite în Cabinetul de miniştri. Componenţa CSS a suferit schimbări şi o dată cu iniţiativele fostului Preşedinte de a modifica Constituţia cu scopul de a transforma Moldova într-o republică prezidenţială. În acest sens, Preşedintele Lucinschi numise un nou director al Serviciului de Informaţii şi Securitate, care este şi membru al CSS, cu cîteva luni înainte de modificarea Constituţiei şi alegerile prezidenţiale programate pentru toamna anului 2000.
Corelaţia dintre evenimentele electorale şi modificările CSS este evidentă şi în cazul Preşedintelui Voronin, care, de asemenea, peste o jumătate de an după învestire a emis un decret privind constituirea CSS, iar în prezent, cu mai bine de o jumătate de an înaintea începerii campaniei electorale, emite un alt decret în acest sens. Dacă ne referim la partea subiectivă a lucrurilor, atunci am putea presupune că cei trei preşedinţi ai RM au considerat că realegerea lor în funcţie este în măsură să asigure securitatea statului. Experienţa arată că, deocamdată, nici un preşedinte nu a fost reales, iar succesorii aleşi i-au învinuit pe predecesori, inclusiv de subminarea securităţii statului, afirmînd că au moştenit de la predecesori doar “ruine”.
Dacă privim lucrurile obiectiv, atunci observăm, în primul rînd, că ultimul decret al Preşedintelui Voronin este în perfectă conformitate cu Legea securităţii statului. Noua componenţă va avea şi deţinători ai funcţiilor care erau prevăzute şi în cazurile CSS ce au activat pe lîngă preşedinţii Mircea Snegur şi Petru Lucinschi. În acest sens, nu ar trebui să mire prezenţa în CSS a preşedintelui Parlamentului, unor preşedinţi ai comisiilor parlamentare, miniştri şi şefi de departamente. Pe de altă parte, noua componenţă include pentru prima oară şi procurorul general, ministrul Economiei, guvernatorul Băncii Naţionale, directorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei, guvernatorul autonomiei găgăuze, lucru care demonstrează cum sînt percepute noile sfidări pentru securitate.
Problema e că în timp ce Preşedintele Voronin este preocupat de activităţi de caritate, înălţare a monumentelor, călătorii pe traseele înaintaşilor, devenite turistice — activităţi menite să-i creeze o nouă imagine electorală -, situaţia din ţară devine tot mai dificilă. Chiar din spusele şefului statului cetăţenii au aflat că în RM există mafii ale pădurarilor şi ale celor obligaţi să asigure populaţia cu produse de panificaţie. Procurorii au început a se adresa şefului statului prin intermediul scrisorilor deschise. Ministrul Economiei publică interviuri în care confirmă că situaţia economică este extrem de dificilă, folosind argumentele reprezentanţilor opoziţiei. Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională nu ştiu ce e de făcut cu fluxul masiv de valută care vine de la cetăţenii aflaţi la munci peste hotare. Aprecierea valutei naţionale încurajează importurile, distrugînd afacerile producătorilor şi exportatorilor moldoveni. Cetăţenii apţi de muncă continuă să părăsească masiv ţara. Realizarea modelelor propuse pentru federalizarea republicii riscă să se soldeze cu consecinţe imprevizibile. Evident, toate aceste lucruri subminează securitatea statului. Aceasta explică de ce în noua componenţă a CSS au fost cooptaţi deţinătorii funcţiilor enumerate mai sus.
Mai mult, a ieşit la iveală disfuncţia dintre ramurile puterii. Astfel, Preşedintele ţării a refuzat să promulge Legea privind taxa off-shore, elaborată de Guvern. Lideri ai partidului de guvernămînt se arată nemulţumiţi de iniţiativa Guvernului de a emite noi certificate de înmatriculare pentru posesorii de autoturisme, bănuind că sute de mii de automobilişti le vor întoarce spatele din cauza invenţiei noilor modalităţi de stoarcere a banilor din ei. Şeful statului se vede nevoit să răspundă în public cetăţenilor de ce guvernanţii nu pot stăvili creşterea preţurilor la produsele alimentare şi carburanţi, deşi tocmai aceasta au promis în programul electoral.
În aceste condiţii şeful statului a simţit, probabil, necesitatea de a coordona activitatea principalelor instituţii de stat, lucru care nu exclude că acest CSS îşi va asuma şi o parte din funcţiile specifice pentru un stat-major electoral, cară să activeze în favoarea partidului de guvernămînt. Aceasta, mai cu seamă că raportul OSCE din anul trecut atrăgea atenţia asupra implicării masive a organelor de forţă în campania electorală îndreptate spre intimidarea opoziţiei şi favorizarea candidaţilor partidului de guvernămînt. Nu este exclus că aşa se va întîmpla şi în viitoarea campanie electorală. În acest sens, presa oficială le aminteşte cetăţenilor cu regularitate că în prezent sînt deschise dosare penale liderilor principalelor formaţiuni de opoziţie, lucru care, de asemenea, trebuie coordonat. Situaţia nu ar stîrni atîta nelinişte dacă ar exista mecanisme ale controlului public asupra instituţiilor statului. În 2002 Preşedintele Voronin a elaborat un proiect de lege în acest sens, care a fost votat de Parlament, dar pe care chiar şeful statului s-a răzgîndit să-l promulge.