Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Legislaţia electorală şi contextul preelectoral din Republica Moldova
|
|
La 17 noiembrie a.c. ADEPT a organizat o masă rotundă cu genericul “Legislaţia electorală şi contextul preelectoral din Republica Moldova”. Acest eveniment face parte din şirul acţiunilor generate după realizare şi publicarea studiului ADEPT&IFES “Contextul pre-electoral în Republica Moldova: constatări şi recomandări” din cadrul unui proiect desfăşurat cu sprijinul Fundaţiei SOROS.
În cadrul mesei rotunde la care a participat conducerea Comisiei Electorale Centrale, reprezentanţii partidelor politice, mass-media etc. s-a constatat că în jumătate de an ce s-a scurs de la realizarea studiului a avut loc un şir de evenimente atît cu caracter pozitiv, cît şi cu caracter negativ, ceea ce trezeşte îngrijorare. Percepînd procesul electoral ca un tot întreg şi avînd în vedere necesitatea asigurării integrităţii procesului electoral, principalul lucru care permite a estima dacă alegerile sunt libere şi corecte, s-a constatat că printre evenimentele pozitive în aparenţă din ultima jumătate de an pot fi considerate: a) eliminarea din Codul penal al RM a articolului 170 care prevedea răspunderea penală pentru calomniere; 2) noua componenţă a CEC a avut oportunitatea să acumuleze experienţă în cadrul alegerilor noi ale primarilor dintr-un şir de localităţi; c) preluarea conducerii CEC de către o persoană experimentată în domeniul electoral; adoptarea la 16.07.2004 a legii pentru ratificarea Convenţiei privind standardele alegerilor democratice, drepturilor şi libertăţilor electorale în statele membre ale CSI; d) lansarea la 5 iulie a.c. a iniţiativei şefului statului “Garanţiile proceselor democratice şi libertatea mijloacelor de informare în masă” prin care guvernarea s-a obligat să respecte standardele privind alegerile libere şi corecte, să înainteze iniţiativa de modificare a Codului civil în sensul stabilirii unui plafon pentru amende aplicate ziariştilor; e) recomandarea dată de către şeful statului consiliilor de observatori ale posturilor de radio şi TV să respecte standardele pentru instituţiile publice elaborate de CE şi misiunea OSCE din RM.
În acelaşi timp, a fost remarcat un şir de factori negative: a) rămîne neclară soarta Convenţiei privind standardele alegerilor democratice, drepturilor şi libertăţilor electorale în statele membre ale CSI, deşi documentul a fost ratificat acum 4 luni, el nu a fost dat publicităţii; b) Convenţia a fost ratificată cu excepţia articolului 3(3) care prevedea asigurarea dreptului de vot al cetăţenilor “prin votarea în afara localului de votare sau prin alte proceduri de vot, care ar asigura crearea de comodităţi maxime pentru alegători”; c) iniţiativele de modificare a Codului electoral ale celor două fracţiuni parlamentare şi a Guvernului nu au fost examinate timp de mai multe luni, pentru ca ulterior să fie invocată recomandarea Comisiei de la Veneţia privind inoportunitatea modificării legislaţiei electorale în ajunul alegerilor; d) ratificarea Convenţiei cu excepţia menţionată şi abţinerea Parlamentului de a amenda prevederile Codului electoral referitoare la votarea peste hotarele RM înseamnă că aproximativ 1/3 din cetăţenii cu drept de vot care prin munca lor peste hotarele ţării asigură, de fapt, dezvoltarea economică a statului vor fi lipsiţi de posibilitatea de a vota. Existau premise reale pentru introducerea votării prin corespondenţă, chiar dacă această procedură ar fi destul de costisitoare. Însă acest cost ar fi infim în comparaţie cu suma de aproximativ un miliard de dolari pe care acea treime de alegători o transferă anual în RM; e) autorităţile moldoveneşti nu au ţinut seama de recomandările misiunii de observare a OSCE din 2001 de a micşora pragul electoral de 6% pentru formaţiunile politice, dimpotrivă, acest prag a fost ridicat pentru blocurile electorale pînă la 9% şi 12%. Pragul electoral foarte înalt distorsionează dramatic reprezentarea în parlament a cetăţenilor care şi-au exprimat opţiunea în alegeri. În 2001 această distorsiune a fost de tocmai 28%; f) trezeşte îngrijorarea capacitatea de întocmire corectă a listelor de alegători. Statisticile arată că în Rusia şi Ucraina numărul de cetăţeni cu drept de vot este de aproximativ ¾ din numărul total de cetăţeni, pe cînd în RM acest număr este de doar 2/3, în acelaşi timp în toate campaniile electorale anterioare numărul de cetăţeni introduşi în listele electorale suplimentare a variat între 5–10%, ńeea ce arată că şi în RM proporţia cetăţenilor cu drept de vot este similară cu cea din Rusia şi Ucraina; g) după lansarea iniţiativei şefului statului privind “Garanţiile proceselor democratice şi libertatea mijloacelor de informare în masă” nu au urmat nici un fel de acţiuni în acest sens; h) scrisoarea deschisă a ambasadorilor ţărilor din UE acreditaţi la Chişinău privind transformarea Companiei “Teleradio-Moldova” în instituţie publică a scos în evidenţă faptul că consiliile de observatori ai posturilor de radio şi TV au ignorat recomandarea şefului statului de a respecta standardele pentru instituţiile publice elaborate de CE şi misiunea OSCE din RM etc.
În mod special a fost abordată problema fixării datei alegerilor. S-a constatat că problema respectivă nu este, deocamdată, tratată serios de către principalii actori politici. Înalte oficialităţi din RM au făcut declaraţii publice precum că ziua alegerilor ar putea fi fixată în perioada martie-iunie 2005. Aceasta presupune că nu este luată în consideraţie concurenţa prevederilor legislaţiei privind alegerea Parlamentului şi a preşedintelui ţării, precum şi clarificările din cel puţin două hotărîri ale Curţii Constituţionale. Astfel, articolul 61 (3) din Constituţie prevede că “alegerile deputaţilor în Parlament se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent”. Hotărîrea nr.31 din 10.11.97 stabileşte că “mandatul Parlamentului se încheie la expirarea termenului de 4 ani de la data alegerilor”. Astfel, dat fiind faptul că actualul Parlament a fost ales la 25 februarie 2001, mandatul lui expiră la 26 februarie 2005, noul Parlament trebuind să fie ales în cel mult 3 luni, adică în perioada 26 februarie — 26 mai 2005.
Pe de altă parte, prevederile privind termenele alegerii Parlamentului intră în concurenţă cu prevederile Constituţiei şi ale legii privind procedura de alegere a Preşedintelui RM. Astfel, articolul 80(1) din Constituţie stabileşte că “mandatul Preşedintelui RM durează 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurămîntului”. În conformitate cu articolul 90 (1) “Vacanţa funcţiei de Preşedinte al RM intervine în caz de expirare a mandatului, de demisie, de demitere, de imposibilitatea definitivă de exercitare a atribuţiilor sau de deces”. În plus, articolul 79 (6) stabileşte că “Procedura de alegere a Preşedintelui RM este stabilită prin lege organică”. Articolul 2 al legii respective face o delimitare clară pentru alegerea noului Preşedinte în cazul expirării mandatului Preşedintelui în exerciţiu şi în celelalte cazuri (demitere, demisie etc.). Astfel, în conformitate cu art. 2 al legii privind procedura de alegere a Preşedintelui RM, acesta este ales “cu cel mult 45 de zile înainte de ziua expirării mandatului Preşedintelui în exerciţiu”. Articolul (2) al aceleiaşi legi face delimitarea: “În cazul cînd a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al RM în urma demisiei, demiterii, imposibilităţii definitive de exercitare a atribuţiilor sau decesului, alegerile pentru un nou Preşedinte al RM se vor organiza în termen de 2 luni de la data cînd a intervenit vacanţa funcţiei”. Faptul că în cazul expirării mandatului Preşedintelui RM alegerile urmează a fi organizate în mod obligatoriu înainte de producerea acestui eveniment este confirmat de Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.41 din 14.12.2000: “Curtea relevă că dispoziţiile Constituţionale din art. 90 alin. (4) şi prevederile din art. 2 al legii privind procedura de alegere a Preşedintelui RM delimitează condiţiile şi termenul alegerii preşedintelui republicii în cazul expirării mandatului şefului statului în exerciţiu de condiţiile şi termenul alegerii Preşedintelui în cazul vacanţei survenite în urma demisiei, demiterii, imposibilităţii definitive de exercitare a atribuţiilor sau decesului”.
Dat fiind faptul că preşedintele în exerciţiu a fost ales la 4 aprilie, depunînd jurămîntul la 7 aprilie 2001, mandatul lui expiră la 8 aprilie 2005, el urmînd a fi ales cu cel mult 45 de zile înainte de ziua expirării mandatului, adică în perioada 22 februarie — 8 aprilie 2005. Însă articolul 1(2) al legii privind procedura de alegere a Preşedintelui RM stabileşte că “Parlamentul de aceeaşi legislatură alege Preşedintele RM o singură dată, cu excepţia cazului de demisie, de demitere, de imposibilitatea definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces”. Fiindcă actualul Parlament a ales o dată Preşedintele RM, acesta din urmă va putea fi ales doar de noua componenţă a Parlamentului, ales în 2005.
O analiză a prevederilor legale şi constituţionale menţionate mai sus demonstrează că nu este vorba despre contradicţii, ci doar despre o concurenţă a prevederilor acestora. Un calcul elementar arată că Parlamentul RM ar putea numi ziua alegerilor parlamentare, astfel încît să nu fie încălcată nici una din prevederile constituţiei sau ale legilor care stabilesc procedurile de alegere a Parlamentului şi a şefului statului. În principiu, există 3 variante legate de numirea datei alegerilor de către Parlament:
- Parlamentul fixează data alegerilor pentru 27 februarie 2005 sau 6 martie 2005 (ultima zi de duminică a lunii februarie sau prima duminică a lunii martie 2005); aceasta ar permite, practic, reproducerea condiţiilor din 2001, Parlamentul nou ales reuşind să aleagă şi noul Preşedinte înaintea expirării mandatului acestuia la 8 aprilie 2005. Dacă va fi adoptată vreo decizie pentru realizarea acestei variante, atunci Parlamentul va trebui să adopte o hotărîre privind fixarea datei alegerilor cel tîrziu la sfîrşitul lunii decembrie a.c. În conformitate cu prevederile articolului 76(2), data alegerilor Parlamentului se stabileşte prin hotărîre a Parlamentului cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua alegerilor;
- Parlamentul stabileşte ziua alegerilor parlamentare în perioada 27 februarie — 7 aprilie 2005, dar nu reuşeşte să aleagă şeful statului înainte de expirarea mandatului acestuia, alegîndu-l după 8 aprilie. În acest caz va interveni interimatul funcţiei Preşedintelui RM, care va fi asigurat tot de actualul Preşedinte “pînă la depunerea jurămîntului de către Preşedintele nou ales” (art. 80(2) din Constituţia RM), în conformitate cu Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.41 din 14.12.2000 care a interpretat în acest mod articolul 91 din Constituţie privind interimatul funcţiei. În acest caz, formal, Parlamentul nu va încălca nici o prevedere legală, putînd ulterior invoca faptul că alegerea Preşedintelui RM a fost amînată pînă la constituirea organelor de conducere ale Parlamentului, stabilirea Comisiei speciale pentru alegerea şefului statului şi desfăşurarea propriu-zisă a alegerilor. În acest caz data alegerilor va putea fi stabilită şi în prima săptămînă a lunii februarie, după vacanţa parlamentară de iarnă;
- Parlamentul fixează data alegerilor după 8 aprilie 2005, lucru care va demonstra clar că au fost desconsiderate prevederile legii privind procedura de alegere a Preşedintelui RM şi hotărîrea Curţii Constituţionale nr. 41 din 14.12.2000. În acest caz, probabil, vor fi invocate tot felul de argumente privind prioritatea unor norme asupra altora etc.
În aceste circumstanţe, dacă se constată existenţa unor neînţelegeri sau divergenţe, cea mai bună soluţie ar fi ca Parlamentul, în conformitate cu articolul 66(c), să “interpreteze” prevederile legale privind stabilirea datelor alegerilor parlamentare şi prezidenţiale.