Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Implicaţiile aderării României la UE asupra relaţiilor bilaterale moldo-române
|
|
Aşa cum s-a mai menţionat, aderarea la Uniunea Europeană reprezintă pentru România un moment istoric. Dar momentul de euforie va trece şi este normal să ne concentrăm pe aspectele concrete pe care România trebuie să le întreprindă atât pentru continuarea reformelor interne, cât şi pentru a-şi respecta angajamentele luate pe parcursul negocierilor cu UE. În acest context, se încadrează şi valoarea adăugată pe care România poate să o aducă în politica externă a UE, dar şi în relaţiile cu vecinii.
Astfel, în calitate de membru al UE, România este interesată în consolidarea opţiunii europene a Republicii Moldova, deoarece îşi doreşte o vecinătate stabilă, democratică, prosperă, conectată la circuitele europene. România a continuat să sprijine implementarea Politicii Europene de Vecinătate (PEV), pe care o priveşte drept o oportunitate aparte de consolidare a relaţiilor UE cu statele terţe. În mod deosebit, am exprimat disponibilitatea de a sprijini realizarea Planului de Acţiuni Republica Moldova-UE, pornind de la priorităţile imediate ale Chişinăului şi de la modalităţile de sprijin pe care România îl poate oferi.
Pe de altă parte, dar nu mai puţin important, aşa cum a spus-o şi preşedintele României, Bucureştiul îşi doreşte să convingă UE să preia Republica Moldova în pachetul pentru Balcanii de Vest.
În pofida unor fluctuaţii apărute în cadrul relaţiilor bilaterale, Bucureştiul consideră că între România şi R. Moldova relaţiile nu pot fi decât de parteneriat privilegiat şi cooperare şi, o dată cu aderarea României la UE, sprijinul României pentru Republica Moldova ar putea dobândi o conotaţie aparte.
Totodată, România şi-a exprimat, în repetate rânduri, totala disponibilitate de a împărtăşi din experienţa sa în domeniul integrării europene, în formele şi modalităţile agreate de Republica Moldova. De altfel, autorităţi române de rang înalt au subliniat în repetate rânduri că acţiunile de politică externă ale României vizează şi găsirea unei soluţii europene pentru Republica Moldova, susţinând fără rezerve procesul de integrare al Republicii Moldova în UE.
România este convinsă că populaţia Republicii Moldova are nevoie şi merită un destin european. Din această convingere profundă rezultă angajamentul de a o sprijini, ca buni vecini, pentru a fi martorii succesului transformării acestei ţări şi al racordării ei la spaţiul valorilor europene, în condiţiile în care autorităţile de la Chişinău vor dori acest lucru.
Dar, pe lângă angajamentul politic, pe care România şi-l asumă în vederea promovării cauzei europene a Republicii Moldova, există şi domenii şi contribuţii concrete pe care România le va aduce în relaţia cu Republica Moldova o dată cu aderarea la UE.
Asistenţa financiară prin care UE a sprijinit procesul de tranziţie spre democraţie şi economie de piaţă în R. Moldova (dar şi în Ucraina) a fost acordată în cadrul programului TACIS începând din anii 1990. Acest program urmează a fi înlocuit din 2007 cu Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat (IEVP), a cărui asistenţă pentru perioada 2007–2010 se ridică la 209,7 milioane euro pentru R. Moldova pentru programele bilaterale UE-R. Moldova. La acestea se adaugă fondurile alocate pentru programele transfrontaliere ENPI-CBC 2007–2013, R. Moldova participând la două programe, ambele cu România. România va contribui semnificativ la bugetul programelor de cooperare transfrontalieră cu R. Moldova şi Ucraina cu sume în valoare de 63 363 841 euro. De un interes deosebit pentru instrumentele care pot fi folosite în cooperare cu R. Moldova sunt cele de asistenţă tehnică care şi-au dovedit eficienţa în procesul de extindere, TAIEX şi twinning.
Adiţional, Republica Moldova, de altfel ca şi alte state, beneficiază de instrumentele de asistenţă externă: Instrumentul de Asistenţă Macro-Financiară, Instrumentul de Asistenţă Umanitară, Instrumentul pentru Promovarea Drepturilor Omului şi Democraţiei, Instrumentul pentru Cooperare pentru Dezvoltare (acesta numai pentru programe tematice vizând securitatea alimentară, mediul înconjurător, migraţia etc.), Instrumentul pentru Siguranţa Nucleară.
După aderare, România, ca stat membru al UE, va contribui la bugetele instrumentelor de mai sus (sumele încă nu au fost stabilite) şi va fi eligibilă pentru participarea la programe/ proiecte finanţate prin toate aceste instrumente de mai sus prin instituţiile sale publice şi agenţii sectorului privat şi ai societăţii civile înregistraţi în România.
Asistenţa pentru dezvoltare
Aderarea României la UE va determina schimbarea statutului actual al României, considerată beneficiar de asistenţă pentru dezvoltare, cu statutul de donator internaţional. În acest context, Republica Moldova va reprezenta unul din statele prioritare ale viitoarei asistenţe bilaterale pentru dezvoltare oferită de România. De asemenea, România va acorda asistenţă Republicii Moldova şi într-un cadru multilateral, în special prin contribuţia la finanţarea instrumentelor de asistenţă externă ale UE, pe care România le va susţine financiar, prin contribuţia generală la bugetul comunitar.
Asistenţa bilaterală
România va asista Republica Moldova în vederea aplicării strategiilor individuale de dezvoltare şi realizării Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (MDGs). Pentru început, profilul de donator internaţional al României va corespunde propriilor capacităţi de implicare tehnică, financiară şi umană, ceea ce înseamnă că ţara noastră va acţiona, cu precădere, pe un număr limitat de domenii prioritare, unde experienţa în domeniu va putea fi valorificată în comparaţie cu alte state donatoare. În 2007, România intenţionează să acorde Republicii Moldova un volum financiar de 10 milioane euro ca asistenţă pentru dezvoltare.
Securizarea frontierelor
Utilizând instrumentele financiare ale UE, vor putea fi demarate proiecte în comun privind formarea personalului de specialitate, studiile de fezabilitate, schimburile de bune practici şi echipamentele necesare unui control riguros la frontierele statelor vecine non-UE.
În acest cadru, cooperarea operaţională ar putea fi dezvoltată, fapt ce ar putea aduce deopotrivă beneficii atât României şi implicit UE, cât şi statelor respective care sunt interesate de marcarea unor progrese în domeniul frontierelor şi al combaterii infracţionalităţii transfrontaliere în vederea facilitării liberei circulaţii în spaţiul UE a propriilor cetăţeni.
În acest scop, urmează ca, după data aderării, cadrul legislativ bilateral să fie revizuit şi adaptat în conformitate cu noul statut al României şi obiectivele propuse împreună cu statele vecine menţionate alături de care vor fi efectuate demersuri la nivelul Comisiei Europene pentru acordarea unui sprijin politic şi material tuturor partenerilor implicaţi în acest proces. Rezultatele unor astfel de activităţi vor trebui concretizate în realizarea unui control deosebit de riguros al frontierelor României în condiţiile creşterii gradului de fluidizare a circulaţiei persoanelor şi mărfurilor.
În vederea consolidării cadrului juridic şi instituţional din Republica Moldova, România participă cu experţi în cadrul proiectului “Acordarea suportului informaţional autorităţilor publice centrale de specialitate privind armonizarea legislaţiei conform acquis-ului comunitar”, finanţat de către Ambasada Marii Britanii la Chişinău şi a exprimat deja disponibilitatea organizării, de către MAE român, a unor stagii de pregătire pentru diplomaţii din cadrul Departamentului Integrare Europeană al MAEIE din Republica Moldova.
De asemenea, s-a comunicat reprezentanţilor R. Moldova adresa unde pot accesa conţinutul acquis-ului comunitar tradus în limba română, care poate fi folosit pentru iniţiativele de armonizare a legislaţiei moldovene cu cea europeană.
Fără îndoială că aderarea României la UE are un anumit efect în multe domenii, dar aş dori să amintesc că în cursul anului 2006 au fost adoptate două acte normative cu impact direct asupra circulaţiei cetăţenilor R. Moldova pe teritoriul României:
- Un Regulament privind stabilirea regimului de mic trafic de frontieră la frontiera externă a statelor membre şi introducerea în acest scop a unui permis de mic trafic de frontieră. Regulamentul va fi direct aplicabil României după aderarea la UE. Conform prevederilor Regulamentului, România va putea menţine sau încheia acorduri asupra micului trafic de frontieră cu statele vecine non-membre ale UE, în termenii stabiliţi de Regulament.
- Un alt act normativ îl reprezintă Decizia Parlamentului European şi a Consiliului, din 14 iunie 2006, privind introducerea unui regim simplificat de control al persoanelor la frontierele externe, bazat pe recunoaşterea unilaterală de către Cehia, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia şi Slovacia a anumitor documente echivalente cu vizele de tranzit ale teritoriilor lor. Aceasta înseamnă că după aderarea la UE, România va putea recunoaşte unilateral atât vizele şi permisele de rezidenţă Schengen, precum şi cele emise de noile state membre pentru cetăţenii statelor terţe.
În vederea creşterii capacităţii de absorbţie a cererilor de vize a fost modificată secţia consulară a ambasadei în conformitate cu normele Schengen şi s-au făcut diligenţele necesare, pe lângă autorităţile R. Moldova, pentru deschiderea a două consulate generale, la Cahul şi Bălţi. Aşteptăm de la MAEIE primirea acordului menţionat, în funcţie de care vom întreprinde măsurile de ordin logistic pentru ca cele două consulate să devină funcţionale. Prin deschiderea celor două consulate ambasada vine în întâmpinarea cetăţenilor din R. Moldova care se vor adresa consulatului aflat pe raza jurisdicţiei consulare în care îşi au domiciliul. Personalul, ca şi dotările tehnice, vor fi stabilite în funcţie de numărul de solicitări de viză.
Deschiderea rapidă a celor două consulate depinde şi de o reacţie promptă a autorităţilor Republicii Moldova.
Ambasada României de la Chişinău va introduce aplicaţia on-line pentru programarea depunerii cererilor de viză de către cetăţenii R. Moldova şi cetăţenii străini cu permis de şedere în R. Moldova. Această facilitate vine în sprijinul solicitanţilor având ca principale avantaje:
- transparenţa procesului de programare;
- creşterea capacităţii de absorbţie a cererilor de viză;
- eliminarea aşteptărilor nejustificate şi deplasarea la secţia consulară fără obţinerea scopului dorit, în condiţiile în care solicitantul va cunoaşte data şi ora la care va aplica cererea de viză.