Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Consiliul de Cooperare UE-Moldova (iunie 2007)
|
|
Pe 19 iunie 2007, la Luxemburg, a avut loc a IX-a reuniune a Consiliului de Cooperare UE-Moldova. Preşedintele Voronin a condus în persoană grupul de oficiali moldoveni la această reuniune. Din partea instituţiilor UE, la eveniment au participat Frank-Walter Steinmeier, preşedinte în exerciţiu al Consiliului UE şi ministru de Externe al Germaniei; Javier Solana, Înalt Reprezentant pentru Politică Externă şi Securitate Comună (PESC) şi Secretar General al Consiliului UE; Benita Ferrero-Waldner, Comisar european pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate (PEV); Kalman Mizsei, reprezentant special al UE pentru Moldova.
Discuţiile dintre părţi s-au axat, în general, pe două subiecte importante: realizarea de către Moldova a obiectivelor Planului de Acţiuni UE-Moldova (PAUEM) şi procesul de soluţionare a conflictului transnistrean. Ultimul subiect a fost discutat mai mult în timpul unui dejun de lucru, care a precedat şedinţa Consiliului de Cooperare UE-Moldova.
În legătură cu primul subiect, în unele cercuri s-a vehiculat anterior ipoteza că UE urma să fie la reuniunea de la Luxemburg destul de critică faţă de felul în care Moldova îşi onorează obligaţiile asumate prin PAUEM. Ipoteza în cauză nu s-a adeverit. Tonalitatea formulărilor pronunţate în cadrul discuţiilor pe marginea procesului de realizare a Planului de Acţiuni a fost, în mare, moderată.
Prezenţa în persoană a Preşedintelui moldovean la reuniunea de la Luxemburg ar fi fost unul din factorii care a determinat temperarea mesajului critic al oficialilor europeni faţă de modalitatea de implementare a PAUEM. În plus, un alt factor eminamente politic, legat de al doilea subiect de discuţie, i-ar fi făcut pe europeni să-şi reformuleze accentele: pînă la data reuniunii Consiliului de Cooperare nu a fost confirmată semnarea unui “plan negociat în secret” între Moldova şi Rusia în problema transnistreană şi Preşedintele Voronin a reuşit să-şi convingă interlocutorii săi europeni că este exclusă posibilitatea încheierii unui acord cu Rusia în afara formatului de negocieri “5+2”, document care ar putea întoarce Moldova din drumul ei spre UE.
Chiar dacă aprecierile oficialilor europeni faţă de felul în care Moldova şi-a onorat obligaţiile asumate prin PAUEM au fost moderate şi echilibrate, reuniunea Consiliului de Cooperare UE-Moldova din acest an se deosebeşte esenţial de cea din aprilie 2006. Atunci evaluarea procesului de implementare a PAUEM a fost, în general, pozitivă, Moldova fiind lăudată în mai multe rînduri pentru progresele sale. Anul acesta însă s-au utilizat formulări neutre şi moderate, dar nu a mai existat loc pentru laude, cu mici excepţii.
Comunicatul de presă oficial al Consiliului UEEN, dat publicităţii în urma Consiliului de Cooperare UE-Moldova din iunie 2007, arată sec: “UE consideră oportun să sublinieze necesitatea ca Moldova să-şi dubleze eforturile pentru implementarea reformelor democratice în astfel de domenii cruciale precum respectarea drepturilor omului, libertăţii presei şi respectarea statului de drept, inclusiv independenţa justiţiei. Importanţa unui mediu de afaceri transparent şi lupta împotriva corupţiei au fost de asemenea subliniate” (subl. — S.B.). Din limbajul diplomatic de protocol “dublarea eforturilor” indică asupra ritmului destul de lent al reformelor şi a deficienţelor din sectoarele menţionate. Singurul aspect pozitiv menţionat de comunicat vizează “activitatea excelentă” a EUBAM.
Pe de altă parte, comunicatul difuzat de Preşedinţia Moldovei se deosebeşte prin accentele puse de comunicatul Consiliului UE. Conţinutul primului este mai pozitiv în formulări, creează impresia că Moldova este pe cale dreaptă în realizarea obiectivelor PAUEM şi trece peste unele probleme evidenţiate clar de Consiliul UE.
Încă un detaliu — comparînd comunicatul Consiliului UE cu Raportul de progres pentru Moldova în cadrul PEV, publicat pe 4 decembrie 2006, se poate spune că UE nu şi-a schimbat percepţiile în mai bine faţă de procesul realizării PAUEM după o jumătate de an. Asta ar trebui să îngrijoreze şi să alerteze Chişinăul, care speră mult să avanseze calitativ în relaţiile sale cu Bruxelles-ul după februarie 2008.
La Consiliul de Cooperare UE-Moldova nu s-a spus mare lucru despre perspectivele relaţiei Chişinăului cu Bruxelles-ul. Asta, pentru că nici Bruxelles-ul nu ştie încă cum să le formuleze. S-a dat însă de înţeles că totul depinde de Moldova. Eufemistic vorbind, mingea este încă în terenul Chişinăului.
Ceea ce se cuvine acum în relaţia cu Bruxelles-ul, pînă în februarie 2008, este: Rapiditate şi Rigurozitate în realizarea obiectivelor PAUEM şi Respectarea cu stricteţe a regulilor de joc convenite cu UE, inclusiv în problema transnistreană. Loc de mai puţini “R” nu trebuie să existe.