Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Vom vedea oare banii ruşilor?
|
|
Talleyrand
O ştire aproape senzaţională. În urma vizitei lui Vladimir Voronin la Moscova efectuată la 22 iunie 2009, Rusia ne-a promis 500 mil USD. Ce-i drept nu chiar cu titlu gratuit, dar sub forma unui credit. Despre acest lucru a anunţat prim-ministrul FR Vladimir Putin. Ce-i drept, nu se ştie cînd anume va fi oferit creditul şi care sunt condiţiile acestuia. Şi dacă va fi, în general, oferit.
Chiar dacă admitem că respectivul credit cu adevărat va fi oferit Moldovei, cu toate că personal am mari dubii, o promisiune ramîne doar o promisiune, ea nu este nicidecum un document. Creditele sunt oferite în baza unor garanţii, a unor constante tangibile, or o simplă promisiune, mai ales în condiţii de criză, în mod evident, nu poate fi suficient. Dacă totuşi vom obţine acest credit de la ruşi, rămîne de văzut care vor fi condiţiile impuse, ce dobîndă va fi stabilită. Oricare credit urmează a fi rambursat. Oricare credit presupune o dependenţă. Şi încă un moment. Cea mai mare problemă a creditului obţinut este utilizarea mijloacelor conform destinaţiei. Or, de multe ori, pentru că aşa e firea omului, creditele sunt utilizate contrar destinaţiei. Unde mai pui că declaraţiile făcute la un atare nivel sunt mai mult un mecanism de PR diplomatic. În Transnistria, în deosebi, în structurile puterii, ştirea respectivă a suscitat o mare nemulţumire. Cică, chiar nu aveţi pentru ce să cheltuiţi nişte bani? Mai bine ne oferiţi nouă aceşti bani. Între Chişinău şi Tiraspol are loc un fel de concurenţă mai specifică în competiţia pentru bancnotele ruseşti.
De altfel, Tiraspolul înregistrează anumite reuşite la acest capitol. Potrivit unor date oficiale, existente în regim de acces deschis, “în urma reluării în anul 2008 a alocărilor de mijloace din Federaţia Rusă sub forma unor ajutoare umanitare şi tehnice, precum şi a majorării altor încasări cu titlu gratuit, volumul transferurilor de peste hotare înregistrat în ianuarie-iunie a constituit 116,9 mil USD, a plăţilor — 17,4 mil USD. În consecinţă, afluxul net al transferurilor pe teritoriul republicii a însumat 99,5 mil USD, sau de 1,7 ori mai mult decît în primul semestru al anului 2007” (“Buletinul Băncii Republicane Transnistrene”).
Şi încă o cifră. În hotărîrea Sovietului Suprem nr.1394 din 4 martie 2008 este indicată cifra de “220500000 de ruble ale Federaţiei Ruse” oferite Băncii Republicane Transnistrene (BRT) şi direcţionate “pentru creditarea şi acordarea suportului agenţilor economici din complexul agroindustrial”.
Banilor ruseşti care vin în Transnistria, dar, apropo, nu ca şi credite, le revine rol extrem de important. Banca centrală a Transnistriei oferă băncilor comerciale din regiune credite în ruble ruseşti. Băncile comerciale, la rîndul lor, interacţionează cu populaţi şi agenţii economici.
Mai mult, în 2008, pe parcursul întregului an, din contul mijloacelor ajutoarelor umanitare primite din Federaţia Rusă au fost achitate suplimente la pensii (85 de ruble transnistrene — 9,4 USD) şi alocaţii lunare de stat.
În luna mai 2009, potrivit informaţiei Ministerului transnistrean al Finanţelor, pentru diverse scopuri, inclusiv, pentru plata suplimentelor la pensii, cheltuieli ce ţin de îmbunătăţirea calităţii alimentaţiei în şcolile-internat şi în casele de copiii, pentru acoperirea altor cheltuieli sociale de stat, au fost utilizate 20 274 515 ruble transnistrene (cca 2 mil. 253 mii USD).
Şi ultima cifră. La 26 iunie, serviciul de presă al legislativului transnistrean a anunţat că Tiraspolului deja i-a fost transferată o nouă tranşă de ajutoare umanitare, de data aceasta în valoare de cca 223,5 mil ruble ruseşti. Şi de această dată, conform declaraţiilor oficiale, “mijloacele băneşti vor fi destinate pentru achitarea de suplimente la pensii, pentru îmbunătăţirea calităţii alimentaţiei în casele de copii, şcolile-internat, instituţiile medicale pentru copii, maternităţi, centrele pentru copii cu dizabilităţi, grădiniţele de copii, instituţiile sanitare specializate”.
Aşa deci, banii ruseşti vin. Iar nemulţumirea autorităţilor de la Tiraspol generată de faptul că şi Chişinăul, eventual, ar putea obţine un credit, nu trebuie să ne uimească. Ei sunt nemulţumiţi nu pentru că s-a putea întîmpla să nu le ajungă şi lor bani. Îi nemulţumeşte de fapt că anume aceşti bani ar putut fi oferiţi cu titlu gratuit adevăraţilor tovarăşi pro-ruşi, adică tovarăşilor transnistreni. Unde mai pui ca ei au şi acumulat o anumită experienţă de valorificare a mijloacelor băneşti.
Iar cu partenerii de la Chişinău deveniţi peste noapte din nou pro-ruşi ce rost are să lungeşti prea mult vorba. Sau poate cu ei poţi doar să vorbeşti? Or totul se va limita doar la vorbe.