Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
BOP la sfîrşit şi început de guvernare…
|
|
Percepţii vs. stările de fapt
Înlocuirea la guvernare a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) cu Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), în 2009, a marcat un punct de cotitură în viaţa social-politică din Republica Moldova. În acest sens, măsurări sociologice se impun pentru a evalua cum percep cetăţenii acest fenomen şi cît de profund este sesizată Schimbarea. Din acest punct de vedere, ultimele două măsurări ale Barometrului de Opinie Publică (BOP), realizate la comanda Institutului de Politici Publice (IPP) au o semnificaţie aparte, mai cu seamă că PCRM se ambiţionează să se revanşeze în 2010, procedînd la blocarea alegerii şefului statului cu scopul de a provoca alegeri anticipate.
Intenţia afişată a PCRM, de a se revanşa, face necesară şi examinarea evoluţiei perceperilor cetăţenilor pe întreaga perioadă de guvernare a acestei formaţiuni. Un astfel de exerciţiu este necesar din mai multe motive. În primul rînd, PCRM a preluat guvernarea în 2001 după ce ţara a înregistrat în 2000 o creştere economică pozitivă de aproximativ 2%, în timp ce AIE i-a fost lăsată drept moştenire o economie în declin cu aproximativ -6%. Aceste precizări se impun, fiindcă PCRM îşi etalează exigenţele imediate faţă de AIE. În al doilea rînd, trebuie menţionat faptul, că la accederea PCRM la guvernare în 2001 volumul remitenţelor era de ~$100 milioane pe an, iar în 2008 volumul acestora a atins cifra de ~ $1,9 miliarde. Astfel, secretul menţinerii stabile, timp de opt ani, la guvernare a PCRM se explică, inclusiv, prin conjunctura economică mondială şi regională destul de bună.
O dată cu schimbarea conjuncturii economice, PCRM a acceptat să cedeze relativ uşor puterea către AIE, sperînd că aceasta se va compromite repede, neputînd face faţă dificultăţilor economice. În acest sens, maşina propagandistică a PCRM nu a lăsat guvernării AIE nici cele “100 de zile legitime” pentru intrarea normală în circuitul administrativ. Reprezentanţii şi propagandiştii PCRM cer acum, imediat, onorarea de către componentele AIE a promisiunilor electorale, făcînd abstracţie de realităţile lăsate drept moştenire. Tocmai de aceea, exigenţele PCRM faţă de AIE fac necesară elucidarea percepţiilor cetăţenilor în perioada guvernării PCRM.
Evoluţia optimismului social
Etalînd pretenţii imediate faţă de promisiunile electorale ale AIE, propagandiştii PCRM ştiu ce fac. În alegerile din 2001 şi din 2005 PCRM a făcut promisiuni din care o bună parte nu au fost onorate, iar altele au fost pur şi simplu ignorate, lucrurile evoluînd în cu totul altă direcţie decît cea promisă. Aşteptările legate de promisiunile electorale ale PCRM au fost peste realităţile rezultante din activitatea acestuia, de aceea, măsurările BOP au fixat un nivel de optimism social destul de scăzut.
În 2001, cînd PCRM a preluat guvernarea, doar ceva mai mult de 20% din respondenţi considerau că lucrurile în Republica Moldova merg într-o direcţie bună, iar aproximativ 50% considerau că lucrurile merg într-o direcţie greşită. După opt ani de guvernare a PCRM, BOP relevă că mai puţin de 20% consideră direcţia de dezvoltare a ţării este pozitivă, iar procentajul celor care consideră că lucrurile merg într-o direcţie negativă a crescut simţitor, pînă peste 65%. Este mai degrabă un semnal pozitiv pentru AIE faptul că după preluarea guvernării procentajul respondenţilor care afirmă că lucrurile merg într-o direcţie bună a revenit la media de ~30%, caracteristică pentru întreaga perioadă de guvernare a PCRM. Menţinerea acestui nivel este o condiţie necesară, dar nu şi suficientă pentru a nu admite revanşa PCRM.
Tabel 1. Credeţi că în ţara noastră lucrurile merg într-o direcţie bună sau într-o direcţie greşită?
Percepţia evoluţiilor economice a fost destul de proastă în perioada guvernării PCRM. Astfel, procentajul celor care au fost destul de nemulţumiţi de situaţia economică a crescut de la ~10% în 2001 pînă la peste 25% în 2009, iar procentajul celor oarecum mulţumiţi de situaţia economică a scăzut de la 20% sub 10% în anii de guvernare a PCRM. Ultimul BOP din noiembrie 2009 atestă o anumită îmbunătăţire a percepţiilor cetăţenilor şi la acest capitol.
Tabel 2. Cît de mulţumit sînteţi de situaţia economică de acum în Moldova?
Răspunsurile la întrebarea generală privind starea economiei se corelează relativ bine cu cele la întrebarea de precizare vizînd actuala stare a economiei comparativ cu cea de acum un an. În acest sens, cei care au perceput situaţia economică mai prost ca anul precedent au fost, în general, tot mai mulţi şi mai mulţi. La sfîrşitul guvernării PCRM numărul celor care au considerat situaţia economică mai bună decît în anul precedent a scăzut cu aproximativ 20% faţă de anul cînd PCRM a intrat la guvernare, respectiv, procentajul celor care consideră invers a crescut în proporţie egală.
Tabel 3. Cum apreciaţi situaţia economică a Republicii Moldova comparativ cu cea de acum un an?
Aşteptările pentru anul următor (viitor) au relevat pe parcursul guvernării PCRM că procentajul optimiştilor a scăzut în general cu aproximativ 15%, iar cel al pesimiştilor a crescut cu ~20%. Iarăşi, este important de menţionat, că după preluarea guvernării de către AIE, gradul de optimism referitor la situaţia economică faţă de anul precedent şi aşteptările pentru anul viitor este în creştere.
Tabel 4. Comparativ cu situaţia aeconomică din prezent, cun credeţi că va fi situaţia economică a Republicii Moldova peste un an?
Percepţiile individuale legate de venituri şi îngrijorări
Obiectiv, în perioada guvernării PCRM a scăzut simţitor nivelul sărăcii extreme. La nivelul percepţiilor individuale, procentajul respondenţilor cărora veniturile nu le ajungeau nici pentru strictul necesar a scăzut cu aproximativ 20%, iar procentajul celor cărora veniturile le ajungeau doar pentru acoperirea cheltuielilor pentru acoperirea strictului necesar a crescut cu aproximativ 10%. A crescut tot cu aproximativ 10% şi procentajul celor care afirmă că au venituri pentru un trai decent. Procentajul celor înstăriţi a rămas pe parcursul guvernării PCRM mai mult sau mai puţin constant, în limitele erorii de măsurare.
Tabel 5. Cum apreciaţi veniturile actuale ale familiei Dvs.?
Din aceste date se poate concluziona că deşi în perioada guvernării PCRM situaţia materială individuală a cetăţenilor s-a îmbunătăţit, totuşi aşteptările privind evoluţiile economice la nivel de ţară au fost mult mai mari şi au rămas neîmplinite. De aceea, probabil, frica de sărăcie a fost dominantă pe perioada guvernării PCRM. În general, după primul mandat al PCRM în topul îngrijorărilor cetăţenilor, în afara sărăciei, s-au menţinut constant creşterea preţurilor, problemele legate de viitorul copiilor şi şomajul. Un succes al PCRM în perioada de guvernare, remarcat clar în BOP, este scăderea nivelului de îngrijorare privind criminalitatea.
Tabel 6. Care sînt lucrurile ce vă îngrijorează cel mai mult în prezent?
Sugestii pentru guvernanţi
Rezultatele BOP relevă că în perioada guvernării PCRM sarcinile percepute a fi cele mai importante pentru Republica Moldova au rămas aceleaşi: dezvoltarea economiei, întărirea ordinii, combaterea corupţiei, îmbunătăţirea învăţămîntului, asigurarea păcii şi a înţelegerii între oameni. Totuşi, a scăzut simţitor intensitatea presiunilor acestor sarcini. Aceste evoluţii pot avea două cauze. Ar putea fi vorba fie despre scăderea intensităţii ca urmare a soluţionării problemelor din domeniile vizate, fie despre creşterea gradului pesimismului social, atestat mai sus. Oricum, răspunsul la întrebarea de mai jos este o sugestie pentru guvernanţi despre aşteptările cetăţenilor faţă de autorităţi.
Tabel 7. Care sarcini consideraţi că sînt acum cele mai importante pentru Republica Moldova?
De asemenea, drept sugestii pentru guvernanţi pot fi percepute şi răspunsurile la întrebarea privind măsurile necesare de a fi întreprinse pentru îmbunătăţirea situaţiei social-economice din ţară: îmbunătăţirea mecanismelor de aplicare a legilor, dezvoltarea industriei, sprijinirea micului business, atragerea investiţiilor etc. Este important de remarcat că şi în această privinţă percepţiile cetăţenilor rămîn constante de-a lungul anilor.
Tabel 8. Ce ar trebui întreprins pentru a îmbunătăţi situaţia social-economică din ţară?
Încrederea în instituţiile publice şi private
Imediat după accederea PCRM la guvernare în 2001 a crescut dramatic încrederea în instituţiile publice, care pînă la acel moment era la un nivel îngrozitor de jos. Astfel, după primul an de guvernare a PCRM, încrederea în Preşedinţie a crescut cu peste 40%, în Parlament — cu peste 30%, în Guvern — cu aproximativ 30%, iar în administraţia publică locală — cu aproximativ 20%. Însă în perioada guvernării PCRM, practic, nu a crescut încrederea în justiţie şi poliţie. Către sfîrşitul celui de al doilea mandat al PCRM, rating-ul de încredere al Preşedinţiei a scăzut cu ~20% faţă de nivelul atins în 2002, încrederea în Parlament şi Guvern a scăzut, de asemenea cu aproximativ 10–15%. Totuşi, după alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009 şi preluarea guvernării de către AIE a crescut semnificativ încrederea în toate instituţiile publice, cu excepţia Preşedinţiei, care este condusă de un şef al statului interimar. Creşterea vizibilă a încrederii în partidele politice este, probabil, legată de faptul că acestea au fost principalele protagoniste ale “schimbării” din 2009, iar liderii partidelor au ocupat principalele funcţii publice.
Tabel 9. Cîtă încredere aveţi în…
Într-adevăr, tabelul de mai jos relevă că gradul de ascensiune a încrederii în partidele aflate pînă în vara anului 2009 în opoziţie depăşeşte cu mult nivelul descendenţei PCRM, ceea ce confirmă creşterea încrederii în partide. Este de remarcat mai ales creşterea încrederii în Partidul Democrat din Moldova (PDM) şi în Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM). Tendinţele profilate în ultimele două măsurări ale BOP nu lasă îndoială că aceste două formaţiuni au un viitor promiţător pe scena politică moldovenească. Se poate presupune că PDM, cel mai probabil, îşi va alimenta creşterea popularităţii preponderent din contul foştilor simpatizanţi ai PCRM, iar PLDM — preponderent din contul multiplelor partide democratice cu rating scăzut, dar şi din contul partenerilor de coaliţie — Partidul Liberal (PL) şi Alianţa Moldova Noastră (AMN). Totodată, trebuie menţionat faptul că rating-ul PCRM a atins în cadrul ultimului BOP cel mai jos nivel, echivalent cu cel dinaintea alegerilor locale din 2007.
Tabel 10. Cîtă încredere aveţi în următoarele partide politice?
Presupunerile făcute mai sus se bazează pe răspunsul la întrebarea privind intenţiile de vot în eventualitatea alegerilor parlamentare. Intenţia de vot pentru PCRM scade constant, ca şi în cazul AMN, în timp ce intenţia de vot pentru PL rămîne oarecum stabilă.
Tabel 11. Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul Moldovei, cu ce formaţiune aţi vota?
Încrederea în liderii politici
Cercetările sociologice relevă că încrederea în liderii partinici este chezăşia succesului electoral al formaţiunilor pe care le conduc. În acest sens, BOP arată că după primul an de guvernare, cînd a atins cel mai înalt nivel de încredere, rating-ul liderului PCRM, Vladimir Voronin, a înregistrat o tendinţă de descreştere, acesta însumînd peste 30% către sfîrşitul celui de al doilea mandat al guvernării PCRM. Cum tendinţa de declin a rating-ului lui Vladimir Voronin se menţine, fapt ce corelează cu declinul rating-ului formaţiunii, se poate presupune că intenţia de revanşă a PCRM este, oarecum, aventuristă.
Tabel 12. Cîtă încredere aveţi în următoarele personalităţi politice?
Pentru liderii politici şi cei partinici cel mai important indicator al potenţialului acestora este să fie menţionaţi în răspunsurile la întrebarea deschisă privind încrederea cetăţenilor. Tabelul de mai jos relevă foarte elocvent cum a evoluat acest rating în cazul liderului PCRM, Vladimir Voronin. Dacă observăm cum se corelează acest rating cu rezultatele electorale ale formaţiunii, atunci putem estima şi efectul funcţionării media-holding-ului PCRM-ist în perioadă de după alegerile locale din 2007, pierdute de PCRM în faţă forţelor agregate ale opoziţiei.
Tabel 13. Care este personalitatea politică în care aveţi încredere?
Ascendenţa vertiginoasă a rating-urilor de încredere în liderii PDM şi PLDM — Marian Lupu şi Vlad Filat, reconfirmă că formaţiunile conduse de aceştia au un potenţial mult mai mare decît cel al partenerilor din AIE. BOP mai relevă că activitatea liderilor PL impresionează mai puţin pe fundalul activităţii liderilor PLDM.
Relaţiile cu partenerii externi ai Republicii Moldova
Pentru o ţară mică, cu o economie deschisă, dar cu un potenţial redus, stabilirea unor relaţii bune cu vecinii şi cu principalii parteneri internaţionali reprezintă un obiectiv strategic. Modul în care au perceput aceste relaţii cetăţenii reflectă adecvat modul în care s-a comportat guvernarea PCRM în relaţiile externe. Astfel, dacă relaţiile cu SUA, UE şi Ucraina au fost percepute ca fiind la un nivele relativ constant, atunci în relaţiile cu Rusia şi cu România au existat prăbuşiri extrem de periculoase. Prăbuşirea relaţiilor cu Rusia a costat, de fapt, Republica Moldova prăbuşirea industriei ei vinicole cu toate consecinţele emergente. După astfel de relaţii cu Rusia în perioada de guvernare a PCRM este puţin probabil ca această formaţiune să mai poată atrage simpatia cvasi-totală a electoratului rusofil, destul de impunător ca pondere. De aceea, nu ar trebui să mire că vor apărea noi proiecte politice care vor ţinti asimilarea unor segmente a electoratului PCRM. Mai cu seamă că pierderea pîrghiilor administrative nu va mai permite PCRM să blocheze de o manieră arbitrară proiecte de genul “Prietenii Rusiei în Moldova”. Este încă un argument că boicotarea de către PCRM a alegerii şefului statului cu intenţia de a se revanşa la alegerile parlamentare anticipate din 2010 este o aventură politică ce va costa foarte scump Republica Moldova, dar, probabil şi PCRM.
Tabel 14. Cum apreciaţi relaţiile actuale ale Republicii Moldova cu următoarele state?
Concluzii
- Nu încape îndoială, că în perioada guvernării PCRM, cu excepţia anului 2009, s-au îmbunătăţit practic toţi indicatorii social-economici. Totuşi, aşteptările cetăţenilor au fost mult mai mari, lucru care se desprinde foarte clar din scăderea constantă a optimismului în perioada de guvernare a PCRM. În general, modul dramatic în care a crescut volumul remitenţelor, de ~20 ori în cei opt ani, demonstrează că cetăţenii au preferat, mai degrabă, să-şi ia soarta în propriile mîini, decît se mizeze pe guvernanţii PCRM;
- Schimbarea de pe scena politică în 2009 a avut o componentă social-economică sesizabilă. În acest sens, BOP relevă că preluarea guvernării de către AIE este însoţită de o sporire, oarecum perceptibilă, a optimismului în îmbunătăţirea dezvoltării social-politice şi economice a Republicii Moldova. Totuşi, componentele AIE trebui să ia în consideraţie, că încrederea se poate diminua, iar tendinţele se pot inversa rapid în condiţii de criză economică şi incertitudine politică. În plus, PCRM invocă constant onorarea imediată a promisiunilor electorale ale componentelor AIE, făcînd abstracţie de moştenirea social-economică pe care a lăsat-o şi de faptul că pentru realizarea propriilor promisiuni sublinia perioada prevăzută pentru un mandat complet;
- Nouă configuraţie de pe scena politică moldovenească are un imens potenţial pentru asigurarea unor politici previzibile, atît în domeniul social-economic, cît şi în cel al relaţiilor externe, pentru cîteva cicluri electorale înainte. BOP relevă că, atît pe segmentul de centru-dreapta, cît şi pe cel de centru-stînga, s-au profilat două formaţiuni cu un randament politic concret, capabile să atragă suport din bazinele electorale ale formaţiunilor adiacente pe spectrul politic. Realizarea acestui potenţial depinde în egală măsură de prestaţia PLDM şi PDM. Cel mai probabil, PCRM şi PL vor flanca din stînga şi din dreapta elementele influente ale spectrului politic, dar cu o pondere în scădere;
- Pînă la alegerile parlamentare anticipate, vizibilitatea publică a premierul Vlad Filat, lider al PLDM, promite să-l ridice la rangul de cel mai credibil politician din Republica Moldova cu consecinţele de rigoare pentru formaţiunea pe care o conduce. Pentru dezvoltarea unui sistem pluripartit eficient, liderul PDM, Marian Lupu, va trebui să “inventeze” evenimente de rezonanţă publică sau să profite de pe urma excesului de zel al partizanilor PLDM. Pe de altă parte, vice-preşedintele PL şi locomotiva electorală a acestuia, Dorin Chirtoacă, va trebui să întreprindă acţiuni pentru evitarea îngustării segmentului său electoral, caracterizat doar pe dimensiunea etno-lingvistică;
- Boicotarea de către PCRM a alegerii şefului statului cu intenţia de a se revanşa la eventualele alegeri anticipate din 2010 are toate caracteristicile unei aventuri politice cu consecinţe imprevizibile, atît pentru Republica Moldova, cît şi pentru formaţiune. Partea cea mai negativă a intenţiei de revanşă este că ea generează reacţii de precauţie din partea AIE de guvernămînt, reacţii care pot fie pe potriva comportamentului PCRM pe cînd acesta se afla la guvernare, adică neconforme standardelor democratice autentice.