În ajunul alegerilor anticipate BOP sugerează că… / e-democracy.md

În ajunul alegerilor anticipate BOP sugerează că…

Igor Boţan / 20 iulie 2009

Lucrurile merg într-o direcţie greşită…

Potrivit Barometrului de Opinie Publică (BOP), efectuat la comanda Institutului de Politici Publice (IPP), în ajunul alegerilor parlamentare anticipate, lucrurile în Republica Moldova merg din ce în ce mai prost. 67,4% consideră că lucrurile în Republica Moldova merg într-o direcţie greşită, şi doar 19,6% cred că lucrurile merg într-o direcţie bună. Astfel, se fac tot mai vizibile consecinţele crizei economice, despre care autorităţile afirmau că nu există, asupra condiţiei materiale a cetăţenilor.

Credeţi că în ţara noastră lucrurile merg într-o direcţie bună sau merg într-o direcţie greşită?

Mai bine de 50% din cetăţeni consideră actuala situaţie economică din ţară mai proastă decît acum un an. Doar aproximativ 15% consideră că actualmente situaţia economică este mai bună decît acum un an. La nivel de percepţie personală mai mult de 40% din respondenţi afirmă că în prezent viaţa lor este mai proastă decît acum un an, şi doar 16% afirmă că este mai bună. 72% din respondenţi afirmă că veniturile gospodăriilor lor s-au diminuat, iar 34% afirmă că cel puţin un membru al familiilor lor şi-a pierdut locul de muncă. Aproximativ 25% din respondenţi afirmă că volumul remitenţelor de la membrii familiilor aflaţi la munci peste hotare a scăzut. În consecinţă 65% din cetăţeni afirmă că nu mai pot face economii, exact acelaşi procent de respondenţi este nemulţumit de situaţia economică din ţară, în timp ce doar 7,5% din respondenţi afirmă că sînt mulţumiţi. Înrăutăţirea situaţiei economice este pusă pe seama crizei financiare globale. Aproximativ 55% din respondenţi consideră că Republica Moldova este afectată de criza globală în mare măsură, în timp ce 35,6% consideră că este afectată în mică măsură.

Alegerile din 5 aprilie 2009 nu au fost corecte…

Potrivit datelor BOP, cetăţenii Republicii Moldova nu au încredere în procesul politic şi cel electoral. Aşadar, doar 28% consideră că în Republica Moldova guvernează voinţa poporului, în timp ce aproximativ 60% cred că nu este aşa. Doar ~42% din respondenţi consideră că la modul general alegerile desfăşurate în Republica Moldova sînt libere şi corecte, în timp ce ~46% consideră că nu. Această atitudine se confirmă şi în cazul concret al alegerilor din 5 aprilie 2009. Ca urmare a complexităţii circumstanţelor, 47% din respondenţi consideră că organizarea alegerilor parlamentare anticipate, programate pentru 29 iulie 2009, este necesară, în timp ce 42% consideră că nu sînt necesare.

Datele BOP confirmă că alegerile parlamentare anticipate se desfăşoară sub presiunea evenimentelor din 7 aprilie. Aproximativ 97% din respondenţi au auzit despre demonstraţiile postelectorale şi ~84% au o părere despre manifestaţiile de protest. Este de remarcat că aproximativ 34% din respondenţi consideră că protestele din 7 aprilie au fost paşnice, dar au fost deturnate. În acelaşi timp, 50% din respondenţi consideră că protestele au reprezentat o încercare bine planificată de deturnare a puterii de stat. Aici este interesant de menţionat că, în egală măsură, vinovăţia pentru cele întîmplate se pune pe seama opoziţiei şi a partidului de guvernămînt, cîte 27%. Aceasta înseamnă că în pofida efortului propagandistic şi a dominaţiei absolute în spaţiul mediatic moldovenesc guvernanţii nu au reuşit să stoarcă profitul scontat din culpabilizarea opoziţiei de tentativă de lovitură de stat.

Interesul pentru politică nu s-a schimbat semnificativ…

În pofida evenimentelor din 7 aprilie şi acelor care i-au succedat, interesul cetăţenilor pentru politică nu s-a schimbat semnificativ. Este totuşi de remarcat că a crescut procentajul celor care se interesează mult şi foarte mult de politică.

Dar această creştere are loc din contul celor care nu se interesează nici mult, nici puţin. În general, procentajul celor care se interesează în mică şi foarte mică măsură de politică este, practic, la un nivel relativ constant. În acest context, este de remarcat faptul că şi procentajul respondenţilor care au afirma că se vor prezenta sigur şi absolut sigur la votarea din 29 iulie este unul obişnuit, de aproximativ 80%.

Ţinînd cont că aproximativ 1/5 din cetăţenii moldoveni cu drept de vot se află în afara ţării ne putem aştepta la o participare reală sub ~50% la alegerile din 29 iulie, dar nu ar trebui să existe niciun fel de probleme în privinţa depăşirii pragului de 1/3 de validare a scrutinului, chiar dacă există oboseala de după alegerile din 5 aprilie, alegerile se desfăşoară în plină vară şi într-o zi diferită de cea de duminică, cum este deprins electoratul moldovenesc. S-ar putea totuşi ca situaţia tensionată din societate să motiveze cetăţenii să participe surprinzător de activ la scrutin. Oricum, problema gradului de participare la alegeri rămîne cea mai mare necunoscută, comportînd şi cel mai mare impact asupra rezultatelor finale.

Rezultatele alegerilor din 29 iulie s-ar putea deosebi cardinal de cele din 5 aprilie…

Rezultatele BOP relevă că în ajunul alegerilor parlamentare anticipate rating-ul de încredere al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova este în descreştere — 40% faţă de 47% în martie a.c. Există cel puţin trei explicaţii pentru acest fapt. În primul rînd, condiţia materială a cetăţenilor este puternic afectată de criză, iar PCRM ţinea morţiş că Moldova condusă de el este “o insulă a stabilităţii”, pe care criza o ocoleşte. În al doilea rînd, PCRM nu a fost în stare să asigure stabilitatea social-politică pe care a promis-o în campania pentru alegerile din 5 aprilie. În al treilea rînd, PCRM a pierdut una din figurile politice cu cel mai înalt rating de încredere — ex-speaker-ul Marian Lupu, care nu a mai dorit să rămînă într-o formaţiune care a decis să-l menţină în garnitura guvernamentală pe ministrul de Interne, care nu a ştiut să apere principalele edificii statale, iar ulterior s-a dedat “vînătorii de tineri”.

Cîtă încredere aveţi în următoarele partide?

În aceeaşi ordine de idei era de aşteptat ca părăsirea PCRM-ului de către Marian Lupu şi venirea lui în Partidul Democrat din Moldova (PDM) să îmbunătăţească semnificativ rating-ul formaţiunii de la 7%, în martie, pînă la 25%, în iulie. Venirea lui Marian Lupu la PDM s-a pliat pe două trend-uri confirmate de evoluţiile de succes din ultima vreme ale Partidului Liberal (PL) şi Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), care prin implicarea unor liderii tineri şi a unor echipe de persoane competente au produs o schimbare spectaculoasă pe scena politică moldovenească. Întinerind conducerea PDM, Marian Lupu a reuşit să atragă după sine şi o echipă de persoane tinere şi foarte calificate, pe potriva celei a PLDM.

Rating-urile de încredere în partidele liberale — PL (25% vs. 21% în martie), PLDM (22% vs. 17%) şi Alianţa Moldova Noastră (16% vs. 15%) au crescut ori s-au menţinut la nivelul măsurărilor precedente, din preajma alegerilor din 5 aprilie. Trend ascendent se datorează, probabil, aşa-zisei victorii morale, care-i este atribuită partidelor liberale de către presa care le simpatizează, ca urmare a neparticipării la votarea candidaturii PCRM la funcţia de şef al statului. Este important să se sublinieze că cele trei partide liberale au anunţat cu mult timp înaintea începerii campaniei electorale pentru alegerile din 5 aprilie că nu vor vota un candidat comunist la funcţia de şef al statului din cauza abuzurilor şi hărţuielilor la care a fost supusă opoziţie după ce liderul PCRM a stopat parteneriatul politic în iulie 2007. Deci, partidele liberale nu au făcut decît să se ţină de cuvînt şi acest lucru a fost apreciat de alegătorii lor.

Aceiaşi percepţie s-a proiectat în linii mari şi asupra încrederii în liderii principalelor partide politice. Încrederea în liderul PCRM, Vladimir Voronin, a scăzut sesizabil, de la 23% în ajunul alegerilor din 5 aprilie, pînă la 17% în iulie (este vorba despre răspunsul la o întrebare deschisă).

Care este personalitatea politică din RM în care aveţi cea mai mare încredere?

Rating-urile liderilor PL, Dorin Chirtoacă, şi PLDM, Vlad Filat, au crescut uşor, iar cel al liderului Alianţei Moldova Noastră (AMN), s-a diminuat uşor în limitele erorii (±2,6%). În acelaşi timp, a crescut simţitor rating-ul noului lider al PDM, Marian Lupu, de la ~7%, în martie, pînă la ~11%, în iulie.

Este important că răspunsurile la un şir de întrebări se corelează puternic ceea ce permite să se tragă concluzia că cel mult cinci partide vor fi reprezentate în viitorul parlament. În privinţa intenţiei de vot la alegerile din 29 iulie nu s-au determinat încă ~22% din respondenţi, iar ~6% au refuzat să răspundă. Astfel, la doar aproximativ patru luni de la alegerile din 5 aprilie procentajul indecişilor a revenit în limitele obişnuite. Cum simpatiile cetăţenilor au un anumit grad de stabilitate pe termen scurt am putea afirma că în ajunul alegerilor din 29 iulie schimbările preferinţelor pot avea loc preponderent sub influenţa crizei economice şi a celei politice, generată de evenimentele din 7 aprilie. În acest context este interesant de remarcat că din simpatiile exprimate, respondenţii celor trei partide liberale au per ansamblu un procentaj de susţinători de aproximativ 35%. Cifra respectivă este foarte apropiată de cea calculată pe baza măsurărilor din ajunul alegerilor din 5 aprilie, precum şi cea stabilită ca urmare a scrutinului propriu-zis. În acest sens, se poate afirma că simpatiile pentru blocul liberal sînt constante, iar diferenţele care se profilează se datorează schimbărilor de simpatii pe segmentul liberal.

Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul RM, cu ce partid aţi vota?

Pe de altă parte, se poate presupune că PDM, de cînd îl are în calitate de lider pe Marian Lupu, atrage simpatiile exprimate anterior pentru aşa-zisele partide centriste, de orientare social-democrată, şi a unei părţi, deocamdată nu prea mari, a foştilor simpatizanţi ai PCRM. În aceste circumstanţe se poate presupune că în ultima săptămînă de campanie principala luptă politică se va da pentru segmentul electoral al indecişilor. Potrivit rezultatelor cercetărilor sociologice anterioare s-a stabilit că aproximativ 1/4 din cei care vin la urnele de vot adoptă o decizie în privinţa opţiunii de vot în ultima săptămînă înainte de scrutin.

Concluziile pot fi după cum urmează…

Cel mult cinci formaţiuni politice din cele opt rămase în cursa electorală vor fi reprezentate în componenţa Parlamentului ce urmează a fi ales la 29 iulie;
În condiţiile divizării societăţii şi polarizării spectrului politic ca urmare a evenimentelor din 7 aprilie, rating-ul celor trei partide liberale a rămas per ansamblu, practic, neschimbat. Se poate afirma că schimbările rating-urilor pe segmentul liberal se vor face din contul partenerilor din coaliţia informală;
Judecînd după rezultatele BOP şi tendinţele noi, care se profilează, sarcina PCRM de a obţine o majoritate calificată pentru alegerea şefului statului de către viitoarea fracţiune a PCRM, fără suportul altor fracţiuni, pare a fi, practic, irealizabilă;
Efortul propagandistic al PCRM de a convinge cetăţenii că la 7 aprilie opoziţia liberală a încercat o lovitură de stat sau o revoluţie oranj nu a avut rezultatul dorit. Chiar şi în condiţiile dominaţiei mediatice absolute a PCRM un segment masiv de cetăţeni a înţeles că cei care intenţionează să organizeze lovituri de stat discută cu reprezentanţii puterii modalitatea de predare a acesteia şi nu modalitatea de calmare a spiritelor, aşa cu a fost în cadrul întîlnirii din 7 aprilie a preşedintelui Vladimir Voronin cu liderii opoziţiei liberale. Învinuirile de organizare a unei revoluţii oranj în general sînt absurde. Revoluţiile oranj s-au organizat în Georgia, Ucraina şi Kîrgîzstan de către opoziţie pentru a obţine alegeri repetate. În cazul Republicii Moldova, acelaşi scop se poate obţine fără revoluţie oranj, neparticipînd la alegerea noului şef al statului;
Dacă în cazul alegerilor din 5 aprilie putem estima că aproximativ 2/3 din alegătorii indecişi şi-au dat voturile pentru PCRM, atunci în privinţa alegerilor din 29 iulie lucrurile s-au schimbat semnificativ. Vorba e că în ajunul alegerilor din 5 aprilie PCRM şi liderii lui se regăseau în BOP pe un trend crescător pe diferite dimensiuni, în prezent trend-urile PCRM sînt descendente, practic, pe toate dimensiunile. Aceasta poate însemna că simpatiile indecişilor s-ar putea distribui mai proporţional între PCRM, formaţiunile liberale şi PDM-ul centrist. Judecînd după tendinţele relevate de rezultatele BOP s-ar putea presupune că PDM are cele mai mari şanse să atragă voturile indecişilor. Dar aceste şanse mai trebuie realizate. Probabil, anume din aceste considerente PCRM a lansat o campanie masivă de intoxicare mediatică împotriva PDM. În acelaşi timp, liderul PCRM, Vladimir Voronin, a lansat un mesaj împăciuitor, dibuind posibilitatea unei coaliţii post-electorale în baza aşa-ziselor cinci principii. Însăşi trecerea de la mesaje belicoase la mesaje conciliante este un indicator că PCRM înţelege că nu prea are şanse să obţină scorul rîvnit;
Ţinînd cont că în alegerile din 29 iulie procentajul partidelor care nu vor depăşi pragul electoral va fi foarte mic, PCRM va putea obţine de pe urma redistribuirii proporţionale a voturilor vreo 3–4 mandate în plus. Acest lucru face foarte probabilă situaţia în care PCRM nu va avea majoritatea simplă pentru alegerea organelor de conducere a Parlamentului şi formarea Guvernului;
Marea necunoscută a alegerilor din 29 iulie rămîne a fi gradul de participare la votare. Nivelul participării poate avea un impact neaşteptat de puternic. O eventuală prezentare disproporţionată la urnele de vot a diferitelor segmente de alegători ar putea favoriza, atît obţinerea unei majorităţi absolute de către PCRM, cît şi coborîrea acestuia sub numărul de mandate necesar (41) pentru blocarea alegerii şefului statului;
În orice caz, alegerile din 29 iulie vor confirma schimbarea generaţiei liderilor a trei formaţiuni — PL, PLDM şi PDM, care vor influenţa în mod cardinal viaţa politică din Republica Moldova pe parcursul a cîteva cicluri electorale. Este important că fiecare din cele trei formaţiuni ocupă nişe politice distincte — de dreapta, centru-dreapta şi centru-stînga. Mai este de aşteptat schimbarea liderului PCRM. Această schimbarea s-ar putea produce foarte rapid în dependenţă de rezultatul PCRM la alegerile din 29 iulie. Se pare că în calitate de succesor al lui Vladimir Voronin este pregătit Iurie Muntean. Deşi nu este membru al PCRM, acesta este scos în prim plan şi practic copie comportamentul lui Voronin, fără a avea carisma acestuia. Dacă PCRM promovează astfel de potenţiali succesori ai lui Voronin, atunci PDM are şanse să atragă pe viitor cea mai mare parte a simpatizanţilor PCRM.

Exhibiţionismul patriotic şi pericolul românesc	Patimi post-electorale